Page 18 - 1957-09
P. 18
Pdg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr P4P
tÜQätco
M O S C O V A a s t ă z i Săptămîna pazei contra incendiilor Un teatru creat
In perioada 9— 15 septembrie 1957, să se creeze cercuri de pionieri „Prie a incendiilor în gospodăriile indivi în focul revoluţiei
(Urmare din pag. l-a) merare poate fi prelungită la pe întreg teritoriul patriei noastre se teni ai pompierilor“. duale din sectorul pe care-1 au în pri
tei, spectacole de cinematograf, nesf-îrşit. va desfăşura „Săptămîna pazei contra In ce priveşte activitatea F.V.P.C.L mire. Organele locale ale puterii de Dacă istoriia Mongoliei se nu odată în scenă cele mai bune
teatru, pot citi o carte, pot să-şi Numeroase trenuri vin la pe incendiilor“, cu scopul de a îmbunătăţi se impune luarea de măsuri. Astfel, în stat, împuternicitul P.C.I. şi şeful pierde în adîncul, secolelor, tea- piese. Ei au făcut cunoscute
potolească setea într-un bufet. activitatea de prevenire a eventualelor perioada de pregătire a săptămînii F.V.P.C.L vor face analiza şi verificarea tnul mongol profesional este în spectatorilor operele lui V. Iva-
Aceste parcuri, care devin an roanele gărilor din Moscova, incendii în instituţii, întreprinderi şi lo P.C.I. se vor intensifica la'maximum în măsurilor de pază contra incendiilor, că foarte tînăr — numără cev;a nov, B. Lavrenev, N. Pogodin,
de an mai frumoase, se bucură numeroase avioane sosesc pe calităţi, de a ridica permanent capaci trecerile între sectorişti, pentru a se ce privesc localitatea. mai mult de 25 de ani. El s-a A. Korneiciuk, A. Stein şi mul
de o imensă popularitate în rîn- aerodroamele capitalei, aducînd tatea combativă a formaţiilor de pază realiza controlul tuturor gospodăriilor născut odată cu revoluţia popu tor altor dramaturgi. Spectatorii
dul locuitorilor oraşului. oaspeţi din străinătate. Pe stră contra incendiilor (F.P.C.I.) şi antre individuale, în scopul înlăturării defec In ziua a IV-a, — 12 septembrie lară din 1921. In adevăratul în din Ulan-Bator îşi aduc bine a-
zile Moscovei pot fi întotdeau narea în această intensă muncă a unui ţiunilor ce se constată. „Ziua pregătirii de luptă împotriva in ţeles al cuvîntului, sub bătălia
Mulţi dintre locuitorii Mosco na auzite limbile engleză, chi număr cît mai mare de cetăţeni, orga cendiilor“ — se va organiza un exer tunurilor au apărut primele minte de puternica impresie fă
vei, precum şi numeroşi oas neză, italiană, arabă... nizaţii de masă etc., întărindu-se în Se va respecta întocmai programul ciţiu de stingerea unui incendiu, cu par cercuri de artişti amatori din cută asupra lor prin punerea în
peţi se îndreaptă zilnic' spre acest fel lupta conştientă de apărare a de instrucţie dat de către organele ticiparea întregii formaţii şi persona armată, din oare după 10 ani scenă în 1951 de către regizo
una din suburbiile oraşului. Străinii care vizitează Mos bunurilor' împotriva incendiilor. P.C.I.—M.A.I., cît şi aplicarea învăţă lului de rezervă. La acest exerciţiu se s-ia format teatrul mongol. rul T. Ghenden a spectacolului
cova duc întotdeauna cu ei a- mintelor ce derivă din program. Numă va cere sprijinul organizaţiei U.T.M. şi „Familia“, în care, pentru prima
Aici, în 1954, după o întreru mintirea marelui oraş. Deose In vederea pregătirii „Săptămîmi rul de cetăţeni din rezerva formaţiei se a directorului de şcoală, pentru mobili Tinerei arte scenice i se acor oară pe scena mongolă, au fost
pere de mai mulţi ani, s-a des bit de frumoasă este capitala în P.C.I.“ se vor lua o serie de măsuri va mări. La sediul F.V.P.C.L se vor zarea cercului de pionieri „Prieteni ai dă o mare atenţie în ţară. încă redate chipurile minunate ale
chis din nou Expoziţia Agricolă serile de sărbătoare, oînd razele privind activitatea comitetelor executive face piste de concurs pentru instruirea pompierilor", precum şi a celorlalţi pio din 1927 a fost construită cu lui Vladimir Ilici Lenin (artis
Unională. Expoziţia, cu minu proiectoarelor alcătuiesc deasu ale sfaturilor populare şi a împuternici membrilor acesteia. nieri. multă iscusinţă o clădire în tul Ţagan-Ţegmid) şi al Mă
natul ei parc, cu grădina mi pra Kremlinului o cupolă fan ţilor cu paza contra incendiilor, printre chip de iurtă (cort rotund) pen riei Alexandrovna Ulianova (ar
ciurinistă, ou splendide pavili tastică de lumină, cînd după care : verificarea funcţionării materia De asemenea, pe lîngă acestea se Ziua V-a, — 13 septembrie „Ziua tru teatru, în care acesta a tista Icinhorlo).
oane-paIaie, care oglindesc în fieoare salvă de tun pe cerul lului de intervenţie la incendii şi punerea impune luarea şi altor măsuri. Astfel, pompierilor din R.P.R.“. In această zi funcţionat timp de 20 de ani.
treaga bogăţie şi varietate a nocturn al Moscovei se înalţă la punct a defecţiunilor ce se constată. în cadrul localităţilor se va întocmi un se va face verificarea posibilităţilor de In 1951 ,a fost dată în folosin Una dintre operele cele mai
ţării sovietice multinaţionale, a mii de rechete multicolore. Se va face inventarierea materialului de program de desfăşurare a pazei contra intervenţie la stingerea incendiilor, ac ţă noua clădire a teatrului, una populare în Mongolia este „Cele
devenit locui excursiilor ştiin- incendiu care a fost repartizat localităţii incendiilor. Totodată se va organiza un tivitatea referindu-se la verificarea şi din operele arhitectonice cele trei dealuri mîhnite“. întemeie
ţifico-educative, locul plimbări Oraşul continuă să se cons de către sfatul popular raional sau Care comitet care să dirijeze activitatea de întreţinefea tuturor utilajelor de luptă, mai frumoase din Ulan-Bator, torul literaturii mongole, D. Na-
lor locuitorilor Moscovei, un lu truiască. Se construiesc noi ca s-a procurat cu mijloace locale. Pentru culturalizare şi în celelalte domenii, pe precum şi a existenţei resurselor de cu o scenă excelent înzestrată ţagdorj în colaborare cu compo
cru demn de a fi văzut, care se, noi instalaţii care vor servi ca materialul de incendiu să fie bine toată perioada desfăşurării „Săptămînii apă. şi cu o sală de spectacole pen zitorul Damdinsuren au creat o
atrage atenţia turiştilor şi dele multe secole oamenilor ţării so întreţinut şi' întrebuinţarea lui să. aibe P.C.I.“. tru 800 de persoane. Aici dau operă minuată care a trecut cu
gaţiilor străine. vietice. Transmisiunile noului eficacitate, -se' vor construi remize ,pen Ziua Vi-a, — 14 septembrie — „Ziua reprezentaţiile teatrul de dra succes prin încercarea timpului.
centru de televiziune vor fi vă tru adăpostirea lui. In localităţi se Cetăţenii care s-au evidenţiat în paza pregătirii de luptă împotriva incendii mă, teatrul muzical şi cel de Prezentată pentru prima oară
In 1951 a intrat în vigoare zute şi auzite nu numai de lo vor repara drumurile şi podurile, în contra incendiilor vor fi popularizaţi la lor“. In această zi, în amurg (la cade în 1954 ea a fost jucată de
noul plan general de reconstruc cuitorii Moscovei, ci şi de lo special cele de acces- către Sursele de panouri de onoare. In localităţile unde red serii) se va organiza un exerciţiu păpuşi. 1.500 de ord.
ţie a Moscovei. Acesta este un cuitorii altor oraşe şi chiar din apă pe care în prezent nu pot circula există staţie de radioficare se vor po In oei 25 de ani tai existenţei
vast program în mare parte tra străinătate. In jurul Moscovei autovehicule grele. Se vor construi pulariza cazurile pozitive şi negative de stingere la un obiectiv socialist din Subiectul ei este simplu. Un
dus în viaţă. In oraş au apă se desfăşoară construcţia uinei rampe de alimentare şi bazine de apă din cadrul localităţii respective, legate sale, teatrul a străbătut un tînăr curajos — vînătorul Iun-
rut noi străzi. De la Stavropol autostrăzi de centură. Ea va în pentru incendiu. Bazinele de apă, iazu de paza contra incendiilor. In locurile localitate, la care va participa întreaga drum însemnat. Un număr de den — iubeşte pe fermecătoa
şi Saratov vin conducte princi conjura oraşul cu un inel cu rile, bălţile etc. se vor curaţi pentru ca cele mai frecventate de populaţie se artişti excelenţi constituie nu rea Nansalma, care răspunde
pale care aprovizionează Mos circonferinţa de 110 kilometri apa din ele să poată fi folosită la stins vor organiza colţuri p.c.i., pentru expu formaţie din comună. cleul colectivului său. O întrea iubirii lui cu aceleaşi sentimen
cova cu gaz. Curentul electric şi lat de 24 metri. Moscova a incendiul. împreună cu şeful F.V.P.C.L nerea materialelor de agitaţie teUnică gă pleiadă de dramaturgi mon te. Dar îndrăgostiţii trebuie să
de la hidrocentrala din Ku-ibî- devenit nu numai principalul o- se va executa controlul obiectivelor din împotriva incendiilor. Ziua Vil-a, — 15 septembrie. — Iri goli s-au unit în jurul acestui lupte pentru fericirea lor, deoa
şev a fost adus la Moscova. Au raş al statului socialist, ci şi localitate (G.A.C., cooperative, şcoli colectiv, ceea ce a contribuit fă rece crudul şi vicleanul han
fost deschise magazinele uni un simbol pentru toţi oamenii etc.). La căminele culturale să se ţină Pentru desfăşurarea în cadru festiv această zi, care este destinată pentru ră îndoială la crearea de spec vrea să se însoare cu frumoasa
versale „Gum“ şi „Lumea co simpli de pe globul pămîntesc, conferinţe legate de paza contra in a zilei de 13 Septembrie „Ziua pompieri tacole cu -teme de actualitate.
piilor“, unele dintre cele mai cendiilor de către conferenţiari bine pre lor din R.P.R.“, se va construi o pistă sărbătorirea „Zilei pompierilor din Aceştia sînt scriitorii D. Na- fată. Iunden iese victorios din
mari din Europa. Această enu simbolul unirii întregii omeniri gătiţi. Brigăzile de agitaţie şi echipele la care formaţia voluntară de pază ţagdorj, B. Baast, Ţ. Ţedenjab, lupta împotriva duşmanului. In
artistice, sub îndrumarea directorilor contra incendiilor să desfăşoare exerci R.P.R.“, se vor organiza manifestaţii C. Oidov, E. Oun, C. Lodoi- fruntea răsculaţilor el doboară
progresiste sub steagul păcii, de cămine culturale şi a şefului ţii demonstrative. damba, L. Vangan, D. Namdag. puterea odiosului han. Toate e-
sportive şi culturale, cu care ocazie se In fruntea teatrului se găseşte venimentele principale se desfă
democraţiei şi socialismului. Programul desfăşurării „Săptămînii unul din întemeietorii săi, ta şoară pe fondul munţilor — de
P.C.I.“ : vor populariza măsurile luate de P.C.I. lentatul pictor N. Ţegmid. Ac aici şi denumirea operei.
Oameni şi torii şi regizorii mongoli au pus
— luni 9 septembrie „Ziua propagan şi se va arăta importanţa zilei de 13 (Agerpres).
septembrie.
Comitetul regional de organizare
şi desfăşurare a „Săptămînii
P.C.I.“.
(Urmare din pag. l-a) F.V.P.G.I., vor pregăti programe artis dei pazei contra incendiilor". In această ¦#¦¦*¦¦¦¦¦¦¦-
să scriu despre actualele eleve tice cu teme legate de paza contra zi se vor afişa toate materialele de a-
Jula Graţiana, Cornelia Cerbi- incendiilor. Se vor stabili mijloacele de gitaţie, ca : afişe, lozinci etc., şi
ceanu, oare învaţă foarte bine alarmare în caz de incendiu la salul de
alături de el, şi începu să-i ci la limba franceză. reşedinţă a comunei, unde se găseşte te se va face prelucrarea lor în cadrul di
tească. Inginerul, îl asculta cu lefon, şi satele dependente, şi se va face
aceeaşi atenţie cu care l-a as Nu voi putea trece ou vede instruirea personalului de serviciu la feritelor adunări. De asemenea, Ia că fi I Blfl
cultat cîndva, cînd Ion i-a spus rea, cum am vizitat şcoala, îm telefon, pentru a şti cum să anunţe sub
că vrea să se facă elev... Şi... preună cu profesorul şi ce pus minul cultural se va organiza o seară w m mmmm? mm JL
tii erau sălile de curs fără e- unitatea P.C.I. de intervenţie, în caz
Bloc-notesul levi. Parcă şi profesorul se sim literară P.C.I., unde se vor prelucra
ţea singur. Poate prezenţa u- de incendiu.
— Să nu fii prea pretenţios. nui fost elev al său, a făcut să materiale legate de înlăturarea cauzelor b**v > i«ixviA«/ «cm 'jfco cctfwtrwr irx.Jmn* X*Mk*&*' asm * ygç-r mmm O f w rwm » cap mm «nnnr«w na tot*'neom** f
Este în prima formă şi pînă la reapară cu aceeaşi căldură, veş Cu sprijinul instructorilor superiori de
terminare mai trece prin 3—4, nicul zîmbet binevoitor pe bu de incendii, provenite din neglijenţă.
sau mai multe revizuiri. ze. Dar, nimic nu era schimbat pionieri şi directorii de şcoli elementare,
în firea lui, în vocea sa sonoră, Ziua Il-a şi a IlI-a — 10 şi 11
— Citeşte, citeşte numai — în mersul sigur... Doar t-împlele
îl îndemnă loji. Ştiu că eşti septembrie — „Zilele prevenirii incen Producţia de grîu record* 3 .0 4 0 kg la hectar
modest. îmbrăcaseră veştminte argintii...
diilor". In aceste zile toţi sectoriştii vor
...Lectura, începu. ...la vîrsta îk
de 23 ani, pe poarta Şcolii su — Frumoase lucruri uni spui, face verificarea măsurilor de prevenire
perioare de comerţ, din Haţeg, Ioane. Dar despre viaţa noa
a păşit profesorul A. Petrinca. stră cînd vei scrie ? Iţi aduci O limită peste care vinţă ni-1 oferă întovărăşirea a- două săptămîni înainte de însă-
Era un element capabil. Atunci, aminte de cînd îţi spuneam că se poate trece
preda limba franceză. împreună sînt ucenic. Ce pricepeam eu pe DOOGÔOOOOOOOOOOCOOOr'XîOC!X2GOOÜCOQOOOCGOGQCOÔOCOOOQ©©COQ©©QG©0©©©©Q©OOOOÔ >OQOÔCÔOC gricolă „Grivi'ţa Roşie“ din sa mînţare. Sămînţa care s-a însă-
cu un alt profesor, au tradus vremea aceea ! Doar acum cînd E înrădăcinată în mintea mul
din limba franceză, o carte de văd vraful de cărţi citite, îmi M EDALION tor ţărani muncitori credinţa că tul Chimindia, raionul Ilia. A- mînţat a fost de calitate superioa
vreo 600 de pagini... dau seama că şi ucenic era producţia la hectar ar avea o
greu să fii. Mai mult, eu nu limită peste care nu se poate ceasta a realizat o producţie me ră. S-a curăţat şi s-a tratat
ik prea ştiam ¦limba romînă. Tu trece, oricît de bine ar fi lucrat
— Spunea-i că l-ai revăzut n-ai fost rău cu mine şi nici nu pământul. Să fie aşa oare? In die de 30.40 kg grîu la hectar. Se bine. Plivitul a fost făcut de do
acum trei zile. Nu scrii nimic ai nîs că nu-ţi spuneam bine tr-adevăr, dacă pămîntu! este lu
despre întîlnirea ce aţi avut-a? cuvintele romîneşti. Iţi aduci a- VASILE ALEC poezii de o rară frumuseţe şi crat după aceleaşi metode, me naşte întrebarea : de ce nu au uă ori. Recoltatul în pîrgă. Pro
minte... cum păzeam purceii ? SANDRI. In au „Ostaşii noştri" — imn al vite tode pe care le-au folosit şi bă-
— Ba da. Dar, vezi, eu n-am Eram la fel de „bogaţi“... gust 1890 a mu jiei şi eroismului soldaţilor ro- trînii, atunci fără îndoială că şi 'reuşit individualii să obţină pînă ducţia obţinută se datOreşte în
terminat. Schematic, îţi pot spu Şi cei doi prieteni îşi depa rit marele poet mîni în războiul pentru inde producţia la hectar va fi cam a-
ne, despre ce voi continua să prozator şi dra pendenţă. Alecsandri este tot ceeaşi. Mai mult, practica a do acum o asemenea-producţie, sa u _.maro parte şi faptului că atît
scriu. De pildă, voi scrie des nară multă vreme amintirile. maturg moldo odată primul mare culegător de vedit că acolo unde nu sînt apli •
pre acest profesor care acum Se apropiase seara şi ei încă vean Vasile A- folclor, prin volumul de „Balade cate metode noi de lucrarea pă- dA e^ ce n-au .„r„e«u.„şîiit IXţ.ăranii munci lIMurc-rrăa rriillPe» derlc* tînncsnămmt -îrnr lţiai rt'eo , rc»îî‘t şi
predă iarăşi limba franceză. Es nu plecaseră din locul unde şi doine" culese şi prelucrate de mîntului, unde culturile nu au tori din întovărăşire în timpul cele de întreţinerea culturilor şi
te materia pe care a început s-au întîlnit. De pe partea cea lecsandri. După el. Vasile Alecsandri a desco rotaţie ştiinţifica, unde terenul cînd erau individuali? Răspun de recoltare, au fost făcute în
s-o predea, acum 22 de ani, în laltă a Streiului, se putea auzi, bogate studii în ţară şi în străi perit în poezia populară o ne nu-i îngrăşat, producţia la hectar sul este simplu : .pămîntul nu a comun, ceea ce a dat -posibili
aceeaşi şcoală. Voi mai scrie din cînd în omd, cîte un rîs să nătate îşi face intrarea în via preţuită comoară poetică. Exta nu numai că bate pasul pe loc. fost lucrat cu maşinile şi nu tatea întovărăşiţi lor să le exe
despre tov. Benjamin, aoum în nătos, venit din piepturile celor ţa literară, prin colaborarea la ziat în faţa acestei bogăţii, ex dar scade simţitor datorită fap s-au respectat regulile agroteh cute la timpul optim.
Centrocoop ; tov. Stoian, actual doi, rămaşi în marginea apei... diferite reviste şi ziare progre clamă : „Romînul e născut tului că se distruge structura nice.
director al unei şcoli medii din siste ale vremii. Colaborează şi poet". solului. întovărăşirea din Chimindia a
Bucureşti şi alţi foşti elevi ai Povestea inginerului şi a stu la h,Dacia literară" a lui Mihail Trebuie arătat că nici întovă- realizat şi la alte culturi produc
profesorului Petrinca. Via trebui dentului nu se termină aci. Ea Kogălniceanu. Participant • activ De numele lui Alecsandri se Gospodăriile colective şi înto răşiţii din Chimindia nu au apli ţii superioare faţă de cele ale in
este de-abia la începutul ei. la mişcarea de la 1848 din Mol leagă şi primele începuturi ale vărăşirile agricole sînt acelea cat regulile agrotehnice superioa dividualilor. Tocmai acest lucru
dova, militant neobosit pentru dramaturgiei noastre originale. care demonstrează practic an de re. Ei au respectat însă regulile
unirea Principatelor atît pe tâ Vodevilurile şi monoloagele, co an ţăranilor muncitori că nu e- agrotehnice minime. Grîul a fost a făcut ca un număr din ce în ce
rîm cultural cît şi diplomatic, mediile izbutite şi dramele isto xistă nici o limită în ce priveşte însămînţat într-un teren dezţele- mai mare de ţărani muncitori să
Alecsandri rămîne unul dintre rice şi feerice, ale lui Alecsandri sporirea producţiei la hectar, jn nit care a fost cultivat cu po intre în întovărăşire. Numai în
marii făuritori de limbă şi poe anunţă pe marele Caragiale. exemplu grăitor îh această pri- rumb timp de 2 ani după d_ezţe- anul acesta au intrat 17 famiiii,
zie, din secolul lui Eminescu. lenire. Faptul că grîul s-a însă- printre care se numără IonMun-
„Rege al poeziei" —¦ cum îl mînţat în teren dezţelenit şi că teanu, Ştefan Mezey, Ladislau
Volumele mai importante sînt numeşte Eminescu, Alecsandri a dat producţia amintită, ne do Lăcătuş, Nicolae Lugojan şi al
,,Legende", în care cîntă fapte vedeşte cît de importantă este ţii. Alte cîteva familii vor depu
din trecutul glorios al neamu este consemnat de istoria Iile- ne în curînd cererile de înscriere.
lui. „Pasteluri", „Lăcrimioare",
„Mărgărilârele" care cuprind raturii romîne întotdeauna la refacerea structurii solului prin Nu peste mult timp tot
asigurarea unei juste rotaţii a
loc de frunte.
culturilor. Terenul a fost arat cu satul va fi în întovărăşire
tractoarele S.M.T. şi grăpat cu
In sat nu mai sînt de fapt de
cît 53 familii de ţărani muncitori
De ce creşte preţul de cost dărie — organizator tov. A. Ko- tatea unor „jonglări" de fon dezorganizarea muncii în gene care nu fac încă parte din înto
vaci — a stat pasivă. Nu a fost duri şi aceasta se resimte a- ral. vărăşire. Membrii de partid, în-
al produselor in G.A. S. Haţeg? cum. O slabă gospodărire este tovărăşiţii, învăţătorul din sat,
schiţat nici un gest măcar pen vizibilă şi în ce priveşte folo Şi Trustul regional Gostat se Tov. Adam Munteanu desfăşoară
Fiind permanent în atenţia 12 tone prevăzute. Lucrîndu-se ridici „pledoaria“ conducerii tru îndreptarea stării de lucruri. sirea neraţională a fînaţelor şi face vinovat în mare măsură o permanentă muncă de lămurire
organelor de partid, cele mai „în compensaţie“ a fost mărită gospodăriei de stat din Haţeg. Nu s-a pornit la o acţiune ho- păşunatului. Pînă în a doua ju de lipsurile existente la G.A.S. în rîndul acestor familii, cu sco
multe gospodării agricole de suprafaţa însămînţată cu ovăz, Ca formă, motivele sînt plauzi lărîtă pentru îndreptarea situa mătate a luni mai, cele 2.000 de Haţeg, lipsind pe aceasta de în pul de a le convinge ca pînă la
stat din regiune, s-au întărit la 39 hectare. Datorită unor cau bile. Ca fond... cad cu succes. ţiei. Din aceste oauze s-a ajuns oi au fost ţinute în păşunea bo drumare şi control. sfîrşitul acestui an să intre şi
din punct de vedere economic. ze oare le vom arăta mai jos, la creşterea considerabilă a pre vinelor, iar bovinele — la sec ele în întovărăşire. Se duce de
S-a muncit, şi s-a reuşit într-o cantitatea recoltată este de nu Să vedem de ce? In primu1 ţului de cost al produselor, la ţia din Băţălari, de exemplu — Comitetul raional P.M.R. Ha asemenea muncă de lămurire în
bună măsură, să se asigure ren mai 30,6 tone ovăz. Totalul chel depăşirea fondului de salarii. au păşuna! în fînaţele care în ţeg şi mai ales Trustul regio rîndul întovărăşiţilor pentru a a-
tabilitatea. să se reducă preţul tuielilor planificate pentru culti rînd aplicarea sistemului de sa mod normal trebuiau cosite. In nal Gostat poale, se vor gîndi duce tot pămîntul în întovărăşi
de cost ial produselor, să obţi varea secarei şi orzului de toam larizare al lucrătorilor s-a făcut Un alt aspect al muncii să ia măsurile corespunzătoare, re. Munca de lămurire va da de
nă venituri însemnate prin crea situaţia aceasta s-a ajuns ca pentru -a fi îndreptat ce se mai sigur rezultatele aşteptate, nai
rea şi dezvoltarea numeroaselor nă era de 51.955 lei. Cheltuie greşii. Pe lîngă faptul că nu au Gospodăria agricolă de stat gospodăria să fie nevoită să se poate îndrepta pînă la sfîrşitul ales că rezultatele obţinute de
ramuri de producţie. lile s-au ridicat însă la suma de fost- plătite salarii de categoria Haţeg, are un caracter pronun aprovizioneze cu furaje tocmai către întovărăşire în acest an
74.937 lei. La cereale de primă I-a la nimeni, s-a făcut nivela ţat zootehnic. Aci sînt păşuni, de la Galaţi, sau să cumpere anului agricol.
Luată în ansamblu, starea de vară, cheltuielile planificate e- rea salariilor la categoria II— fînaţe, posibilităţi sporite de fu fîn din sectorul particular, la sînt însemnate şi ele îndeamnă
lucruri din gospodăria de stat rau de 60.104 lei, realizîndu-se 35—45 de bani kilogramul. Po Munca este grea într-adevăr,
din Haţeg ¦— director tov. I. III. Aceasta implicit a dus la rajare a animalelor. Cu toate a- sibilităţile de furajare -actuale ţăranii muncitori individuali să-şi •
Vlăiconi — prezintă o formă 71.561 lei, iar la grîu de toam unele nemulţumiri printre mun ceslea, lipsa completă de orien existente la G.A.S. Haţeg, faţă dar ea poate fi rodnică. Pentru
destul de curioasă. nă, faţă de cele 11.185 lei, au citori, astfel că aceştia ia scurt tare asupra profilării gospodă de împărţirea terenului, sînt de unească şi ei pămîntul pentru
fost realizate 12.457 lei. Rezultă timp se întorceau acasă. Ca ur riei, a făcut ca sectorul zooteh 2—3 ori mai mici decît necesi asta însă trebuie să existe pri
Pătrundem puţin din această însrrare de cifre, t mare a acestui fapt, plata trans nic să fie încă slab dezvoltat. Ba tăţile gospodăriei. a-1 lucra în comun.
depăşire destul de mare a fon cepere şi preocupare la condu
prin registre durilor prevăzute pentru cheltu porturilor a ridicat sumele chel chiar mai mult, rentabilitatea a- In loc de concluzii T. MARINESCU
ieli de producţie. tuite. Nici condiţiile de cazare cestuia este foarte scăzută. Gos cerea gospodăriei.
Planul de culturi, include sar pentru muncitori nu au fost cele podăria dispune de 100 bovine, Situaţia prezentă de la G.A.S.
cinile mari ale gospodăriei pen Care sînt cauzele ? indicate. In ce priveşte coma dintre oare 63 vaci cu lapte, de Haţeg arată că aci nu s-a făcut N. CAZAN
tru asigurarea unor cantităţi sarea unor terenuri, pentru a 48 cabaline, şi 2.000 de oi. P ă tot ce se putea face, pentru a
stabilite în raport de posibilităţi. Conducera gospodăriei de stat putea folosi din plin mijloacele şune pentru bovine şi cabaline, se obţine rezultatele cele mai COMITETUL ORGANIZATORIC R E G I O N A L
Aceasta teoretic. Ce s-a făcut caută salvarea, aruneînd vina mecanizate, conducerea gospodă 81 ha. Fînaţe care să asigure bune. O slabă muncă organiza A. V. Ş. A. P. HUNEDOARA în colaborare cu
practic? Au fost însamînţate 15 pe alţii. In realitate vina apar torică, ca şi slaba activitate po redacţlia ziarului „DR—U—M. UL——S—O*--C---I-A---L--I--S--M- --U---L---U---I-“-
ha cu grîu de toamnă, de pe ca ţine însă conducerii gospodă riei s-a arătat prea puţin inte masă verde — 207 ha. Posibili
re era prevăzut să se recolteze riei. S-au făcut derogări ia sala resată. Tov. director Vlăiconi, tăţi pentru o bună adăpostire ar litică ce s-a desfăşurat aci sînt organizează
15 tone grîu. S-a realizat supra rizare. Pentru îmbunătăţirea sa personal, preferă să se lucreze fi de asemenea. Oamenii se gos factori care au determinat obţi
faţa însămînţată, recoltîndu-se larilor muncitorilor, s-au plăti cu mijloace cu tracţiune anima podăresc însă prost. Ca urmare nerea acestor rezultate slabe, in oraşul Deva,
24,2 tone în total. La secară au lă. Această atitudine a lui nu a proastei gospodăriri, preţul de în ce priveşte reducerea preţu DUMINICA 8 septembrie
fost însămînţătfe 80 ha teren, de salarii de categoria Il-a şi * mate fi numită decît înapoiată. cost al laptelui a ajuns la 2,85 lui de cost al produselor.
pe care s-au recoltat 11.5,4 tone, IlI-a. O altă cauză „obiectivii' lei litrul, faţă de cel planificat 1957, începînd de la orele
obţinîndu-se depăşirea de 9,4 este că nu au fost folosite mij Un alt factor care a dus la — 1,65 lei litrul. Conducerea gospodăriei „a 9 a. m.
tone faţă de plan. La grîu de loacele mecanizate în gospodă mărirea' cheltuielilor, a fost şi scăpat frînele din mînă“ —
primăvară s-a mers în scădere. rie, şi, în sfîrşit, ultimul „argu !cela că nu s-a urmărit riguros Cum s-a ajuns aici ? In pri Un c o n curs motojeros
Au fost însămînţate numai 6 ment“ ; mersul vremii nu a ndeplinirea normelor de lucru, mul rînd chiar de la întocmi cum se zice. A pierdut contac
hectare din cele 15 prevăzute şi permis nici realizarea normelor, lei din conducere au stat dm rea planului de producţie al Concursul se desfăşoară pe un teren
s-au recoltai 8 tone grîu faţă de nici executarea lucrărilor la' ¦auza ploii, în birou, din cauza gospodăriei s-a procedat greşit. tul cu terenul şi, birocratizîn-
tim¦pir-. —Asvta *•aiţ M<în tevrTm'"eni ju- marelui, în birou şi cînd aveau La calculaţie, în plan a fost a c c i d e n t a t . Plecarea şî sosirea
ceva treburi, tot în birou. prevăzută furajarea a 63 de du-se, a început să vadă „totul în P i a ţ a Uni r i i .
vaci. Cheltuielile efective au
Faţă de situaţiile ivite şi or fost prevăuzte pentru 100 de. în roz“. Datorită acestui fapt,
ganizaţia de piartid din gospo- vaci (au fost incluse şi junin-
cile la rubrica „vaci cu lapte“). s-a ajuns la nerespectarea nor
Situaţia aceasta a dat posibili-
melor de lucru, la acordarea sa
lariilor uneori „pe gratis“, la
