Page 19 - 1957-09

Nr. 849
ÎN C A
PĂRĂSEŞTE
Poarta s-a deschis larg. Bocă­
nind greoi peste ace, scîrşnind
strident, strînse de saboţi, roţile
vagonului care părăseşte Uzina
„Victoria“ Că lan, alunecă tot
mai repede pe şinele ruginite de
rouă dimineţii.
Ajuns în gară, după ce e
plimbai de la un capăt la altul
al liniilor de manevră, aparent
fără nici o noimă, şi-a aflat lo­
cul l>a mijlocul unei garnituri.
Peste o oră-două, în hurducăit
ritmic va străbate depărtările
spre te miri ce colţ al ţării. E
soarta tuturor produselor uzi­
nei.
De vorbă cu şeful
Magazia centrală o găseşti i-
mediat ce intri în uzină, pe
dreapta. înăuntru, vase emai­
late, chiuvete, ceaune, talaş şi
oameni. Cîţiva doar. Un tînăr
cocoţat pe o ladă prindea înde-
mînatic în cuie capacul unei
lăzi.
— Ce faci ?
*— Bat cuie.
— Şi ce-i în ladă ?
— Talaş şi oale.
—Şi cine-i şef aici ?
— Tovarăşul Stăncioiu.
Ca să ajungi la tovarăşul Pe­
tre Stăncioiu, şeful serviciului
desfaceri al uzinei, treci prin cî-
teva birouri urmărit de privirile
curioase ale unor oameni ocu­
paţi cu întocmirea unor situaţii.
Şeful îe primeşte politicos, fără
a uita să te întrebe de calitate.
Şi pentru mai multă siguranţă,
înainte de a-ţi furniza datele, ţine
să aibă aprobarea conducerii.
O situaţie (n-are titlu) consti­
tuie punctul de plecare al discu­
ţiei.
ANUNŢ
Şcoala medie nr. 2 Deva, face cunoscut că înscrierile pen­
tru toate formele de învăţâmînt (cursuri de zi, curs seral şi
fără frecvenţăŢ, se fac pînă la data de 15 septembrie a. c. Du- j
pă această dată nu se mai pri mese înscrieri.
Informaţii suplimentare se dau zilnic la secretariatul şcolii.
____________________________ DIRECŢIUNEA
ATENŢIUNE CITITORI I
In întreaga ţară a început primirea abonamentelor la publicaţiile sovietice
pentru anul 1958.
Reînoiţl-vă din timp abonamentele dvs.
V -v iV V V W
M A IC f 7 /N E L E COOPERAT/VELOQ DE C O N S U M
C h i# cty/ujvigíoM tXe. jcu J& T tfeéloc’ e fr
r«SB .f i pentru Pfflli&BIËaaiLigaül
Bl — grjrxim waif i iw > irrMii,li>ii iii»i?»wi<é »i»ii »^aww— tri» a im iw w *.t i Li'ii i « ir cc iCTia»>mcn »iiictTM«r«w .-itunij.
Lupta Iui V. I. Lenin penlru ridicarea
calităţii de membru de partid este indi­
solubil legată de întărirea caracterului
muncitoresc al partidului.
Elaborind bazele organizatorice al?
partidului de tip nou, Lenin a arătat
că în rîndurile partidului trebuie să
intre reprezentanţii cei mai înaintaţi :ii
clasei muncitoare, cei mai conştienţi
oameni ai muncii, luptători fermi şi cu­
rajoşi, care nu dau înapoi în faţa
•greutăţilor, disciplinaţi şi intransigenţi fruntaşi în producţie, inovatori şi ra-
faţă de duşmani, oameni ai muncii care
pun irai presus de orice cauza construi­
rii socialismului. Asemenea calităţi înal­
te se găsesc înainte de toate la mun­
citori, la clasa muncitoare care es!e cea
mai înaintată clasă a societăţii, căreia
îi revine măreţul rol istoric de a do­
bori capitalismul şi de a construi o
nouă societate superioară — societatea
socialistă.
Pentru partidul nostru, ca şi pentru
toate partidele comuniste şi muncito­
reşti, problema asigurării unei juste
compoziţii socialo a partidului în care
să predomine elementul muncitoresc,
este o sarcină fundamentală de care
depinde caracterul şi fizionomia sa de
partid revoluţionar.
Existenţa precumpănitoare în partid
a unui nucleu muncitoresc este o con­
diţie esenţială pentru asigurarea fer­
mităţii ideologice a partidului; ea dă
puterea de a rezista oricăror influenţe
străine, dă combativitatea faţă de duş­
manul de clasă şi capacitatea organi­
zaţiilor de partid de a lupta cu intran­
sigenţă împotriva denaturărilor şi aba­
terilor de la linia partidului.
Astăzi, cînd partidul nostru este forţa
conducătoare a statului democrat-popu­
lar, problema îmbunătăţirii compoziţiei
sociale capătă o importanţă şi mai
mare.
In luna iunie 1955 Biroul Politic al
C.C. al P.M.R. şi în decembrie, Con­
DRUMUL SOCIALISMULUI
UN VA
U ZIN A
— Cam ce produse aţi livrat assrssv& sasiZ E T .
în ultima lună?
rilor de repartiţie nu uită nicio­
— In august — vă dau situa­ dată Călanul. La toate construc­
ţia pe total — serviciul nostru a ţiile social-culturale, tuburile de
livrat beneficiarilor 101 tone fon­ fontă, radiatoarele, articolele
tă peste plan, 1.690,5 tone zgură sanitare, poartă marca uzinei
granulată... „Victoria“.
A urmat pomelnicul produselor In cooperativele săteşti, în
uzinei: radiatoare, articole sani­ O.C.L.-urile industriale, indife­
tare, cazane încălzire centrală, rent de locul unde s-ar afla,
cochile-poduri-plăci (se folosesc ceaunele, cazanele de rufe, oale­
la oţelării), cazane băi, urmate le, cratiţele, toate emailate, stau
toate de cîte o cifră care cîntă- la dispoziţia cumpărătorilor.
rea mii, zeci de mii de kilo­
grame. Oamenii
— Atît? Zi de duminică. Vagonul, ga­
rat lîngă magazie, aşteaptă.
— Nu! In afara planului, în Graficul de livrare, deşi închis
luna trecută am mai produs 86,3 în sertar, impune necruţător ex­
tone piese mecanice, 6.100 kg va­ pedierea imediată a unui nou
se de fontă emailate, 272 bucăţi lot de produse.
postamente cazane băi, 50 bucăţi
sobe cazan. La poarta uzinei, un tînăr în­
calecă o bicicletă şi porneşte în
Legături grabă spre comună. După cîteva
minute, trei oameni intră grăbiţi
Imaginaţi-vă harta patriei, cu în magazie. Gheorghe Tuza e ma­
oraşele marcate prin cerculeţe gazioner şef. Avram Militon şi
după importanţa lor. La locul Vasile Bădoi formează echipa de
respectiv, fixaţi Călanul. Legaţi ambalare şi încărcare. învăluite
acum de Călan prin cîteva linii, în talaş, prinse strîns în seînduri
principalele oraşe industriale ale albe, ceaunele, vanele pentru băi,
ţării. Procedaţi în acelaşi mod cu chiuvetele, sînt stivuite în vagon.
toate şantierele de construcţii, şi Bicazul aşteaptă, Bucureştiul aş­
dacă vreţi, cu multe din satele şi teaptă, Hunedoara aşteaptă...
chiar gospodăriile cetăţeneşti din
ţară. încă un vagon părăseşte uzina,
luînd drumul depărtărilor.
Prin produsele sale, uzina
„Victoria“ din Călan este într-a- M i caseta c i curiozităţi
devăr legată de toate colţurile
ţării. Fonta produsă aici se folo­ CINE n-a văzut niciodată
seşte la toate turnătoriile din ţa­ o cofetărie fără pră­
ră. Fabricile de ciment din Fieni
şi Stînca (Brăila) solicită canti­ jituri şi îngheţată, îşi poate sa­ cu alimente ?
tăţi din ce în ce mai mari de
zgură granulată. Ministerul Con­ tisface această curiozitate dacă
strucţiilor, la întocmirea planu- merge Ia cofetăria din Urioani.
La această cofetărie se pot ve­
dea mineri care solicită să fie
serviţi cu prăjituri sau îngheţa­
tă şi, in schimb, ei sînt rugaţi
să ia bomboane sau lichior, pen­
tru că numai aşa ceva se poate
găsi în. rafturile cofetăriei.
In cazul de faţă, vă puteţi da
seama că vinovaţi nu sînt nu­
I, mai cei de la cofetărie, ci şi to­
varăşii de la T.A.P.L. Petro­
şani.
nuIj nU AAr^*Aa te ^atovtuăşizuat>ţi Paoua­' dar nu cu autobusul, ci pe jos.
zit că la Uricani există uh spa­
s 9 km.
) f
ţios magazin alimentar. Ei bine,
e foarte curios că, la acest ma­
gazin, în loc să existe din abun­ cani nu au apă suficientă. Aşa
denţă şuncă afumată, ea lipseş­ s-a ajuns ca locatarii de la eta­
te cu desâvîrşire.
E drept că gestionarul maga­ la etajul I sau la parter, pen­
zinului ştie că minerul nu in­ tru a aduce apa cu găleata, lu­
tră în ' mină fără şuncă afuma­ cru pe care-l fac mai bine de
tă şl pentru asta a făcut nenu­ un an de zile.
mărate. cereri şi comenzi, dar Minerii care locuiesc la eta­
totuşi nu a primit nimic. Deci jele II ale blocurilor, cer orga­
nepăsarea e motivul pentru care nelor in drept să ia măsuri pen­
magazinul continuă să ducă lip­ tru pomparea apei la etajul II
să de şuncă, spre nemulţumirea al blocurilor.
minerilor care se întreabă: oa­
re pentru a fi o sursă de nepă-
gresul al II-iea ai P.M.R. au analizat Primirea în partid — sa n d de » s i
felul cum se desfăşoară munca de pri­ a organizaţiei de bază
mire în partid şi felul cum organele
şi organizaţiile de partid se ocupă de de utilaj greu Hunedoara, comuniştii
îmbunătăţirea compoziţiei sociale a par- au fost repartizaţi a se ocupa de
lidului. Această analiză a arătat că cea fruntaşi în producţie. Ei le-au vorbit
mai mare parte a candidaţilor sînt din­ acestora despre partid, despre progra­
tre cei mai buni muncitori, ingineri şi mul său, !-a ajutat să se încadreze în
tehnicieni, ţărani muncitori şi funcţio­ diferite forme de învăţămînt, au făcut
nari care s-au evidenţiat în lupta pen­ expuneri în faţa lor etc. Ca urmare a
tru îndeplinirea planului de stat. O acestui fapt, s-a reuşit ca numărul celor
treime din candidaţii de partid erau care cer primirea în rîndurile candida­
ţilor să crească lunar cu 35—40 ia
ţionalizatori. Numărul organizaţiilor de sută faţă de lunile anterioare.
partid care au dat sarcini membrilor
de partid pentru a se ocupa de oamenii Exemplu bun de urmat sînt şi organi­
muncii fără de partid, de educarea lor, zaţiile de bază de ia Turnătoria Călan,
de primirea în partid, a crescut. de ia mina Ghelar, exploatarea Aninoa-
sa şi altele, unde, ca urmare a muncii
Acolo unde organizaţiile de partid depuse, au fost primiţi în rîndurile
se ocupă serios de această problemă, re­ candidaţilor de partid numeroşi munci­
zultatele nu întîrzie să se arate. Asa tori, tehnicieni şi ingineri legaţi di­
de pildă, Comitetul orăşenesc de par­ rect de producţie. Marea majoritate a
tid Hunedoara a ţinut o consfătuire celor primiţi în partid sînt fruntaşi în
unde a stabilit o serie de măsuri pen­ producţie, apreciaţi de colectivul în
tru îmbunătăţirea muncii de primire a care muncesc, iar mulţi dintre ei sînt
candidaţilor şi membrilor de partid. crescuţi şi educaţi în cercurile şi cursu­
Una dintre indicaţiile date organizaţiilor rile din sistemul învăţămîntului de par­
de bază de către Comitetul orăşenesc tid.
de partid Hunedoara, a fost aceea de
a se pune accent deosebit pe pregătirea Multe organizaţii de bază din re­
temeinică a membrilor de partid în giunea noastră au o preocupare perma­
direcţia întăririi rînduriior par­ nentă faţă de creşterea şi educarea can­
tidului, a compoziţiei sociale şi îndru­ didaţilor. Ele au organizat cercuri de
marea celor mai activi membri de par­ studierea Statutului P.M.R., Istoria
tid de a se orienta singuri, la locul de P.M.R. şi altele. Organizaţia de bază
muncă, asupra acelor muncitori cinstiţi de la transporturi din cadrul Combi­
care cred ei că merită să devină mem­ natului siderurgic Hunedoara, de pildă,
bri de partid şi apoi să se ocupe în­
deaproape de aceştia, să-i ajute în ri­ a organizat un ciclu de lecţii cu di­
dicarea nivelului lor politic, profesional ferite teme politice, economice şi teh­
şi cultural, pentru a intra în rîndurile nice care sînt predate de cei mai lumi
partidului. membri şi candidaţi de partid. Biroul
Astfel, în organizaţiile de bază de
ia O.S.M., Laminoare, Transport, din
cadrul Combinatului Siderurgic „Gb
Gheorghiu-Dej“ Hunedoara şi în orga­
nizaţiile de bază de la întreprinderea
Z e c e ani de Sa se m n a re a acord ului
cuifuraS între R. P. Romînă
şi R. Cehoslovacă
PRAGA (Agerpres). — La 5
septembrie s-au împlinit 10 ani
de la semnarea acordului cultu­
ral între R. P. Romînă şi R. Ce­
hoslovacă. Cu acest prilej tov.
Jarmila Fialkova din ministerul
învăţămîntului şi Culturii al R.
Cehoslovace, a declarat cores­
pondentului Agerpres că schim­
burile culturale prevăzute de a-
cordul încheiat în urmă cu 10
ani s-a intensificat mult în ulti­
mii ani. După cîţiva ani de ex­
perienţă cîştigată prin aplicarea
acordului s-a văzut că pentru a-
sigurarea unei platforme mai
largi în ceea ce priveşte cunoaş­
terea reciprocă este necesară
crearea de legături directe între
uniunile de creaţie şi instituţiile
culturale. In această nouă formă
acordul a căpătat o mai mare
însemnătate pentru viaţa cultu­
rală a Romîniei şi Cehoslovaciei;
s-au efectuat schimburi mai largi
de specialişti şi cu mai multă o-
perativitate.
In cei 10 ani tot mai mulţi oa­
meni din Romînia şi Cehoslova­
cia au ajuns să cunoască reci­
proc aspecte din fiecare dome-
sare a fost creat O.C.L. Alimen­
tara, sau pentru aprovizionarea
URICANI e un oraş nou
al minerilor.
Pînă în prezent acest oraş nu
a ajuns să fie legat printr-o li­
nie ferată de oraşul Lupeni, dar
în schimb s-ia pus în circulaţie
un autobus I.R.T.A. Interesant
e că, 'autobusul circulă numai Ia
zile mari, iar restul timpului
stă stricat pe traseul pe care
circulă ou regularitate minerii,
Am fi curioşi să aflăm părerea
tovarăşilor de la I.R.T.A., ce ar
gîndi ei dacă ar fi obligaţi să
facă zilnic acest drum lung de
doi ale blocu­
rilor din Uri­
jul II să fie nevoiţi să coboare
(După corespondenţa tov.
IOSIF KRAKOFSZKY
ANDREI CERVENCOVICl
membru al Biroului Regional
P.M.R. — Hunedoara
acestei organizaţii de bază din care fac
parte tov. Iosif Vasilian, Emil Nemet
şi alţii se ocupă îndeaproape de creşte­
rea candidaţilor la locul de muncă.
Prin exemplul lor ei au antrenat şi alţi
membri de partid din sectoarele trans­
porturilor, să ajute candidaţii de partid
în rezolvarea sarcinilor încredinţate îri
procesul de producţie şi pe linie de par­
tid.
Cu toate rezultatele obţinute în di­
recţia îmbunătăţirii muncii de primire
în partid de către unele organizaţii de
bază, Congresul al Il-iea ai P.M.R.
arată că compoziţia socială a partidului
încă nu s-a îmbunătăţit pe măsura creş­
terii rolului său de conducător şi a-
ceastă problemă rămîne şi pe mai de­
parte ca o sarcină principală a muncii
organizaţiilor de partid.
Raportul C.C. al P.M.R. prezentat
la Congresul al ff-iea arată că a-
ceastă situaţie se datoreşte în primul rînd partidului. Deşi au îndrumat perio­
faptului că unele organizaţii de par­
tid din întreprinderi nu desfăşoară o
sistematică muncă politică şi organi­
zatorică pentru atragerea in partid a
muncitorilor, deşi partidul exercită o
uriaşă influenţă şi atracţie asupra ce­
lor mai conştienţi şi mai hotărîji
muncitori nemembri de partid.
Mai sînt încă uncie organizaţii de
bază care socotesc că primirea in
Pag.
tovLp5
Noul spital do boli contagioasa din Hunedoara
niu al vieţii culturale a celeilalte
ţări.
In continuare el a amintit de
formele prin care s-a concretizat
aplicarea acordurilor culturale
dintre cele două ţări.
Foarte mulţi cîntăreţi romîni,
a arătat tot tov. Jarmila Fialko­
va, ne-au făcut cunoscut atît re­
pertoriul muzical romînesc cit
şi înalta lor măiestrie. La loc de
frunte trebuie să menţionăm
concertele date de filarmonica de
stat „George Enescu" în frunte
cu dirijorul George Georgescu.
De asemenea s-au bucurat de
succes în Romînia concertele da­
te de filarmonica cehă în anul
1955 şi concertele formaţiilor ce­
hoslovace de muzică de cameră.
Mai multă atenţie iată de condiţiile
de trai ale muncitorilor
In acest an, lună de lună, mi­ Minerii se plîng, şi pe bună sînt oameni suficienţi care să ia
nerii de la Ţebea şi-au depăşit dreptate, că locuiesc în cond- masa, pentru că altfel, ţinînd
iţiuni proaste. Pereţii dormitoa­ seama de condiţiile pe care le
planul de producţie între 1—20 relor nu au mai fost văruiţi de avem : sală de mese, bucătărie,
la sută. La obţinerea acestui re­
zultat ia contribuit fără îndoială mai bine de doi ani. Im tavanul veselă, pînă şi bucătăreasă — ea
şi grija organizaţiei de bază dormitoarelor există găuri prin ar fi redeschisă“. Dar cine a în­
pentru sporirea producţiei, pre­ care ploaia poate pătrunde în trebat pe Aron Căleanu, Petru
cum şi exemplul în muncă pe dormitoare, deoarece şi cîteva Ana, Iosif Tamaş, Laurian Su-
care l-au dat şi îl dau comuni­ ţigle de pe acoperiş sînt sparte. ba şi alţii mulţi, dacă ar dori
Cîndva la mină a existat canti­ să aibă cantină ? De la aceştia
ştii. nă. De cîteva luni însă a fost ar fi aflat că o doresc tot atît
O contribuţie la succesele do- desfiinţată. A fost desfiinţată de mult ca pe cel mai de preţ
pentru că după cîte se spune nu lucru.
bîndite de către harnicii mineri există un număr suficient de oa­
de la Ţebea o constituie în parte meni care să servească masa şi Organizaţia de bază a minei
şi grija faţă de condiţiile de lu­ ca atare nu puteau fi acoperite (secretar Victor Prundaru) şi
cru şi de trai ale minerilor. In cheltuielile. Pînă aci totul pare tovarăşii din conducerea admi­
întreprindere s-au luat diferite a fi convingător. De ce nu există nistrativă, se complac în această
măsuri tehnico - organizatorice, însă numărul suficient de oa­ situaţie şi afirmă că nu sînt
care au dus la îmbunătăţirea meni care să ia masa, puţini îşi sprijiniţi în rezolvarea greută­
procesului de producţie. Totuşi, pun întrebarea. Pentru că, une­
nu e mulţumitor felul cum se o- ori masa era puţin consistentă, ţilor ce le au. Preferă ca pentru
cupă organizaţia de bază de re­ fără grăsime şi mai mult decît cei care nu au unde să mănînce,
zolvarea problemelor social-cul­ atît, pentru că, la un moment să aducă mîncare de la cantina
turale, de îmbunătăţirea, pe mă­ dat costul unei mese a ajuns cooperativei „Moţul“ din Baia
sura posibilităţilor, a condiţiilor pînă la 5 lei. de Criş. In fiecare zi şareta,
de trai ale minerilor. Iată doar maşina sau trăsura, sînt tramba­
Atunci cînd conducerea admi- late cale de 8 km, dus şi întors,
cîteva exemple. pentru a aduce 10—12 porţii de
La dormitoarele comune unde
dorm minerii care nu locuiesc în mistratilvă a fost solicitată mîncare.
Ţebea, ci în alte sate din jurul să răspundă pentru ce a- Acestea sînt doar cîteva lip­
comunei Ţebea sau chiar de pe nume nu redeschide canti­ suri de care se face vinovată
la Abrud, există o stare de lu­ na, cei care întrebau se lo­ organizaţia de bază de aci, şi a-
cruri oare nu mai poate dăinui. veau de !acelaşi răspuns : „Nu ceasta pentru că nu a ştiut să
tragă la răspundere conducerea
Halal gospodari ! * administrativă faţă de lipsurile
« « existente şi faţă de altele, care
notă încă mai dăinuie. Se vede trea­
ba că la Ţebea s-a înrădăcinat
¦ \P* - ~~ ~ t un sistem foarte original. Acela
de a tărăgăna lipsurile, de a co­
* Treceam dăunăzi prin cartierul bal şi nimic mai mult. Directorul > coloşi greşelile, de a tăcea şi de
¦i a lăsa lucrurile să se desfăşoare
i noilor blocuri din Vulcan. N-aş pu- adjunct al minei, tov. Carol Perloky, f de la sine.
i tea spune că m-am simţit prea bine. şi tov. Geza Kiss, de la gospodărirea ;
Veţi întreba de ce? Ei bine, vă spun. de locuinţe, care răspundeau direct»
i
i Este vorba de gunoi. Cum nu c- de această problemă, au lăsat-o bal-T
l xistă lăzi pentru gunoi, acesta este tă. interesant este că tov. Kiss tace •
* aruncat ia întîmplare în jurul blo- deseori plimbări cu şareta pe lin g ă i Acest stil de muncă, aceste tă-
curilor, răspîndind în preajma sa un blocuri. Oamenii spun că de atita ? răgăneli în rezolvarea unor pro­
iz caracteristic, de nesuferit. Unii plimbare a fost „contaminat“ de i/.ul ţ bleme strîns legate de condiţiile
locatari, ca să nu-i arate lumea cu gunoiului, şi de aceea n-are nici ¦ de viaţă ale muncitorilor, nu sînt
degetul, îl ascund sub scări. Dar un interes să-l stîrpească. Ce s-ar ^ admisibile. Organizaţia de bază
mirosul de sigur că nu-1 pot as- face dumnealui fără bunătatea de 1 de la mina Ţebea are toate posi­
cunde. „parfum“... Numai că locatarii nu ^ bilităţile să pornească operativ
S-a propus în repetate şi hotărît la îndreptarea situaţiei,
. . . . . . . . , ’ sînt de acord să suporte la infiniţi
chiar în cadrul consfătuirilor de pro- ţ ajutînd conducerea administrati­
ducţie la mină, construirea unor lăzi un as^el par*um‘ i vă şi comitetul de întreprindere
de beton cu grătare. Propunerea a ră­ — Halal gospodari! la luarea măsurilor celor mai e-
mas doar însemnată în procesul ver- GH. T. ficace, care să ducă la înlătura­
••»‘ •»•¦•••«'•O* rea acestor lipsuri. v. PIŢAN
blemă să fie lăsată să se desfăşoare ca elementele cele mai corespunzătoare
de la sine. să se îndrepte spre partid.
partid este o chestiune de care se Asigurarea unei juste compoziţii so­ Organizaţiile de bază au de aseme­
pot ocupa numai atunci cînd dispun ciale a partidului constă îh munca nea sarcina de a se ocupa sistematic
de mai mult „timp liber“, cum sînt politică pe care trebuie să o desfă­ de îmbunătăţirea compoziţiei activului
organizaţiile de bază din cadrul şoare îndeosebi organizaţiile de par­ fără de partid, cu cei mai buni dintre
I.C.S.H., furnalele 1 şi 4 de !o tid din întreprinderi, pentru atrage­ muncitori, de a-i educa, de a le ridica
C.S.H., întreprinderile de construcţii rea celor mai înaintate elemente nivelul politic şi ideologic, de a-i pre­
nr. 4 şi 409, fabrica de hîrtie din Pe- muncitoreşti în partid. Fiecare orga­ găti pentru a putea intra în rîndurile
treşti, raionul Sebeş şi altele, care, nizaţie de bază, fiecare membru de partidului, in faţa activului fără de par­
faţă de posibilităţile existente, pri­ partid în parte, trebuie să considere tid, trebuie ţinute lecţii, conferinţe des­
mesc un număr redus de candidaţi. ca o sarcină permanentă lărgirea e- pre trecutul eroic al partidului, despre
De pildă, organizaţia de bază de la fectivuiui partidului, lărgire care să programul şi Statutul partidului.
I.C.S.H. nu a primit in luna iunie se facă aşa cum precizează hotărî-
nici un candidat, iar în luna iulie rile partidului, pe scama atragerii în Organele şi organizaţiile de partid
numai 2. S-a primit un număr foarte partid a muncitorilor care lucrează trebuie să se ocupe permanent de mun­
mic din salariaţii existenţi şi aceasta direct la maşină un timp mai înde­ ca de primire a candidaţilor şi mem­
din cauză că nu există o preocupare lungat. După compoziţia celor pri­ brilor de partid. Alunea de primire în
de a îmbina munca de primire în miţi în partid, se poate stabili, fără partid trebuie să fie împletită cu cele­
partid, cu celelalte probleme politice greşală, felul cum pulsează viaţa lalte sarcini, pentru că tocmai în pro­
şi economice. socială, viaţa internă de partid din cesul luptei pentru traducerea în viaţă
întreprindere, dacă comitetul de par­ a sarcinilor se disting mii de oameni
In aceste întreprinderi sînt foarte tid îşi înţelege just sarcinile. merituoşi. Aceştia trebuie ajutaţi să cu­
mulţi muncitori dornici de a deveni noască cît mai bine partidul. Munca de
membri şi candidaţi de partid şi ca­ in vederea îmbunătăţirii compozi­ primire in partid nu poate fi lăsată să
re dovedesc prin ataşamentul lor fa­ ţiei sociale a partidului, o mare a- se desfăşoare spontan, de ia sine. Mun­
ţă de partid, prin lupta perseverentă tenţie trebuie dată activului fără de citorii cei mai buni trebuie ajutaţi,
pe care o duc peniru îndeplinirea partid, muncii politice în rîndul aces­ crescuţi, pregătiţi să devină demni pen­
planului că merită această cinste. tuia. Activul fără de partid repre­ tru a fi primiţi în partid.
Dar nepreocupindu-se nimeni de ei, zintă o uriaşă rezervă pentru îm­
aceştia rămîn în afara rînduriior prospătarea şi complectarea rînduri- Comitetele raionale şi orăşeneşti de
lor partidului. Aceasta depinde însă partid trebuie să organizeze prin activul
dic birourile organizaţiilor de bază, de felul cum organizaţiile de bază şi aparatul lor un control sistematic în
comitetele raionale şi orăşeneşti de muncesc cu activul fără de partid, de această direcţie, trebuie să îndrume şi
partid, nu s-au sezisat de starea de felul cum îl atrag în îndeplinirea ho- să ajute permanent organizaţiile de ba­
fapt din aceste întreprinderi şi nu tăririlor partidului şi - guvernului. ză de a cunoaşte cît mai bine oame­
au trimis instructori teritoriali pentru nii în mijlocul cărora lucrează.
a cerceta cauzele, pentru a da un Organizaţiile de bază au sarcina
ajutor concret acestor organizaţii de să intensifice şi să întărească munca Organizaţiile de bază, sub îndrumarea
bază, în vederea îmbunătăţirii muncii politică în rîndurile tinerilor din or­ comitetelor de partid raionale, orăşe­
ganizaţiile de bază U.T.M. din în­ neşti şi de întreprindere, vor trebui să
de primire în partid, fapt care a fă­ treprinderi, să-i îndrume, să-i pregă­ analizeze periodic şî cît mai temeinic
tească cu răbdare în vederea primi­ munca de primire în partid, sub toate
cut ca în unele locuri această pro­ rii lor in partid. aspectele ei, să lupte cu mai multă ho-
tărîre pentru aplicarea prevederilor sta­
Indicaţia Plenarei din iulie 1950, cu
privire Ia dezvoltarea în jurul orga­ tutare şi a instrucţiunilor C.C. ai
nizaţiilor de bază a unui activ fără
de partid, nu a fost însă peste fot P.M.R. Numai în acest fel se va putea
Iradusă in fapt. Numeroase organi­
zaţii de baza nu muncesc sistematic asigura o creştere sănătoasă a rîndu-
ni activul fără de partid, nu se ocupă
de educarea şi creşterea Iui, spre a face rilor partidului şi întărirea compoziţiei
lui sociale.