Page 2 - 1957-09

Pdg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r .v:;4

E P IG R A M E EPIGRAME

Rudeniilor de toate gradele, aciuite La ce visează unii: RĂŞTIE, B R A D : Mături cu DORINŢE Gospodăria colectivă din Simeria
La cooperativa din Vata de Jos (în- coada de 2.000 m să ajungă şi
tr-o şedinţă). r pe la periferie. Veche, deşi tînără şi-a cumpărat de
curînd al II-lea camion.
Frate, mamă, tu bunică!
Criticaţi să curgă roşul Nu de mult, la înhămat
Căci inspectorul Ionică Vreo trei cai aveaţi avere
F nepot' lui tata-moşu. Dar muncind, v-aţi cumpărat
Peste-o sută cai putere.

Unui inginer din Hunedoara, care PENTRU GESTIONARI NE­ Tovarăşa Dobîrtă Mari oara din
a falsificat bonurile de lucru şi a fost G.A.C. Cistei, a propus consiliului
deferit justiţiei: CINSTIŢI : Un metru din ma­ Cei care călătoresc pe şo­ de conducere să semene 10 ha cu
cînepă. Acesta (cam greu) a accep­
Ctnd luai, aşa „pe... riglă" seaua Deva-Brad ar dori să... tat. Cînepa contractată cu statul, le
Banii, prost ai calculat. plouă prundiş (măcar pe şo­ va aduce circa 80.000 lei venit.

Calculează fără riglă terial plastic. Nu să se întindă
Timpul care-l stai pe... blat.

Directoarei Muzeului raional Orăş- EGOISTUL: Să trăiască ca ci să se... sea). Că făcuşi bună ispravă
găina morarului. C ARIERISTU L: Servid u- O şti azi cu bucurie.
tie, oare a risipit piese valoroase din Ai să vezi, fără zăbavă
şor, bine plătit şi... maşină la Cum cîştigi ta loterie.
muzeu şi l-a transformat intr-un in­ j
scară.
stitut de... binefacere:

Din muzeu făcuşi nimica, Gospodăria colectivă din Turdaş, >
raionul Orăştie, înfiinţată doar de 2 /
Te făcuşi şi de ocară, ani, a obţinut şi în anul trecut şi va

De mai merge-aşa cu munca \ obţine şi în anul acesta rezultate
Rămîi tu o... piesă rară. frumoase.

Casei regionale de oreatie, care de PENTRU ZGTRCIŢI: 0 lin­ Sînteţi tinerii Da, se ştie,
multă vreme n-a mai creat nim ic:
Noi te credem c-aşa-ţi spune gură plată, să-şi servească < s k * De curînd v-aţi întremat.
Insă să ne-o dovedeşti Tinereţea vi tîrzie
Nu cu planuri sau cu... glume Un pat... moale, masa finii. Numai după rezultat.
Ci cu... bucve latineşti.
ŞED INŢO M AN II: Copiii noi- LENEŞII: OAMENII PLINI DE SINE, Bătrînul miner Doţiu Avram, deşi
Conducerii tipografiei „1 Mai“, in nâscuţi să prezideze mai întîi o 3 scări: una în stratosferă, al­
curtea căreia domneşte dezordinea şi ta In lună şi una în... slavă. în vîrstă, lucrează cu sîrguintă, fiind
m urdăria: şedinţă, apoi să fie aşezaţi in printre minerii fruntaşi de la mina
leagăn. Lupeni.
De-o să vă pierdeţi prin hîrtie
Vă vom găsi şi fără ghid: Iţi mai zic ei moş, puştanii
In moloz la periferie Căci (i-obrazul cam brăzdat
Ori... internaţi la... Sanepid. Dar eşti tlnăr I O spun anii
Ce în urmă i-ai lăsat.
In raionul Iliia, în fiecare săptă­ 5
mână se inaugurează noi întovărăşiri,
sînt primite în cele existente noi fa­ RISIPITO RII: Un car cu... Eroul muncii socialiste Hiaidu Iu-
bani. liu a calificat la locul de muncă
milii de ţărani muncitori. Unii zic v peste 100 de mineri. Mulţi dintre ei
c-ar fi vorba de o molimă binefăcă­ CADOURI PENTRU ÎNAINTAREA E- sînt azi şefi de brigadă şi şefi de
toare. schimb.

E molimă ? Cine ştie ? VTNĂTORII CARE NU ŞTIU CHIPEI „ENERGIA" HUNE­ De mai merge-aşa, să ştii
De-i molimă, să tot fie SĂ OCHEASCĂ: Fiecare ani­ Că de-ţi aduni ortacii toţi
Şi să treacă, măi bădie, DOARA : 0 poartă mobilă, ac­ UNII ŞOFERI CĂRORA LE Ai vre-o sută de copii
Şi la Brad şi Orăştie. mali să fie prevăzut cu cîte o PLACE SĂ TRAGĂ LA MĂ­ Şi vre-o sută de nepoţi.
placă magnetică, pentru ca... PENTRU I.G.O. DEVA, 0- ţionată de o macara.
SEA : kilometrul şi... bufetul.

Mic dicţionar anatomic P m P tT IIL B poate avea acasă una mare, dar eu..:
două mici. îmi trebuiau neapărat a-'
OCHI!... LIMBA ... mîndouă, altfel i-aşi fi dat una. Nu
sînt rău la inimă, mă cunoaşteţi.
...măcelarului, atunci cînd as­ ...celor ce poartă zvonuri este în căutarea ştrandului La vechea însemnare am mai adău­
cute cuţitul, nu sînt aţintiţi 2- limba celor „negri în cerul gu­ din Deva gat una nouă : „lac potrivit pentru a- Le-am luat frumos (de data aceasta
supra cuţitului, ci asupra ^ce­ rii“. dăpostul şopîrlelor şi prăsirea ţînţarilor am mulţumit. Bacşiş n-am dat. Aici
nu se dă numai la restaurant şi la
lui (celei), care urmează la rînd. ...celor care cîrtesc şi bîrfesc Am fost pe Ia fugir, Lu­ „Anofel" şi „Culex“, care dau nişte fri­ frizerie) şi am plecat. M-am dus din
De ce? Să ştie dacă cel ce ur­ este o limbă... lungă. Ea poate peni, am fost şi pe la Va{a şi Geoa- guri de aşa manieră, încît, pe urmă, nou pe cetate, într-un loc mai dosnic
mează este de la secţia comer­ fi scurtată. giu. Ce mai, ştranduri 1 Acum am so­ se bucură dentiştii ca au de lucru“. şi uitaţi-vă ce-am făcut
cială, de la O.R.A.C.A. sau de sit din nou la Deva. S-a oprit ploaia
la magazinul de unde se apro­ ..-.celor oare îşi laudă şefii, şi căldurile iar au început să-şi facă Răsfoind prin hrisoavele Devei, am — A 1 Dintr-astea ? Nu mai avem,
vizionează el de obicei. Dacă fără temei, este otrăvită. de cap. Ga orice om ce se respectă, am aflat că la o latitudine de 770 şi o zise el mirat. S-au vîndut toate. Acum
longitudine de 300 (hartă persona­ e vară şi sînt foarte folosite, mai ales
nu, atunci se edifică asupra ne­ ...celor oare trăncănesc şi la la Deva. Să veniţi la iarnă, atunci
gară, şi la moară, de cu zori iară vom avea.

vestelor, a soacrelor, a slujni­ şi pînă în seară este limba u- vrut să mă duc şi eu să mă răco­ lă) se află nişte bogate izvoare de apă Urcată într-un pom, cu stropitoarea — Dar unde pot găsi, îl întrebai eu
celor acestora. Şi dacă nu... a- nui... limbut. Se ounoaşte fără resc la ştrand. M-am urcat sus pe ce­ sărată, care-şi dau... arama pe faţă de grădină în mîini, bunica unor ne­ agitat, văzînd că mi se spulberă visul.
itunci nu mai ascute cuţitul, prea multă oboseală: seamănă tate şi mi-am pus luneta-n funcţie. (sarea) în fiece an, pe lîngă locul un­ poţi (şi probabil soacra unui gin ere: După ce-şi fixă unghia între dinţi şi
pentru că nu trebuie tăiată... cu o moară hodorogită. După un ceas de atente cercetări, n-am de s-a construit (dar nu ştiu cînd se aşa cred, că n-am putut să-i „desci­ ochii-n vog, vreo 59 de secunde îmi
pulpă. Oasele le taie cu securea. reuşit să descopăr nici o undă de apă. va termina) arena de fotbal. Este frez“) era „de serviciu" la baie. Le răspunse nesigur:
MÎÎNILE ... Numai Mureşul domol, se rostogolea (scrie în hrisoave) o baie sărată (şi turna acestora apă în cap dintr-o
...ospătarului sînt îndrep­ apetisant, departe spre llia. Dar mi-a la propriu şi la figurat) care însă stropitoare. — La „Librăria noastră“... încercaţi,
taţi, nu asupra listei de mîncare ...„¦lungi“ se pretează foarte trecut pofta căci am văzut (tot prin este baie de iarnă. Aşa scrie în hri­ acelea nu se cumpără aşa ca astea.
de pe oare faci comanda, ci a- bine nu numai pentru... numă­ lunetă), cum veneau unii de la Mureş soave. Insă cum pînă la iarnă, mai Ingenioasă idee mi-am zis eu. Mi-am Is mai mici şi nu-s aşa practice în
supra hainelor pe oare le porţi, ratul banilor şparliti ci şi pen­ leoarcă de sudoare. este un pic de vreme, mă întrebam ce materie de scop...
a inelelor, a ceasornicului. Par­ tru... cătuşe.
că lor le-ar fi foame. Dacă a- N-am aşteptat nici să termine fraza
cestea sînt de „calitate“, pri­ ...care se spală mai rar decît (am uitat să-i mulţumeso, îi cer scuze
pe această cale) şi am zbughit-o spre
mesc mînoare cu... prioritate. este necesar se cunosc după or­ Doar departe, în capătul oraşului, am fac oamenii vara, unde-şi alină căldu­ făcut ruksacul şi nu m-am oprit pînă „Librăria Noastră“. Primul cuvînt care P. S. In drum spre cetate, m-am
Numai că... ospătarul nu pri­ namente. Printre degete apare zărit dîra unui lac. Am răsfoit la pa­ rile ? la „lanţul“. oprit pe la poştă iar una din stropi­
meşte întotdeauna ceea ce aş­ nu numai murdăria ci şi... rîia. gina apelor stătătoare şi am dat de-o mi-a ieşit din gîtlej a fo s t: toare am expediat-o pe adresa sfatu­
teaptă. veche însemnare cu t îlc : „loc pentru Şi cum stăm aşa şi meditam, mi-am — O stropitoare, zic eu. lui orăşenesc, însoţită de o copie (le
...oare se frămîntă în faţa şe­ concerte în lunile de primăvară. Iarna purtat (indiscret) luneta prin cîteva — De care, mă întreabă vînzătorul. — Stropitoare. pe prezenta păţanie şi o moţiune în
...care se uită nu la verigheta filor sînt mîinile unui slugarnic. înghiaţă tun (de mai are ce) căci vara curţi. Deodată, m-am fixat pe loc, căci — Pentru baie îi răspund eu. care se spunea: „Să o folosiţi tova­
de !pe propriul deget, ci iscodi­ într-o curte, undeva pe strada Eminescu — Nu avem, decît duş cu cazan cu — Două mai avem, îmi răspunse cu răşi, cu rîndul, pînă cînd se va corn
...profesorului care loveşte co­ multă trudă şi mirare vînzătorul. strui un ştrand la Deva".
piii sînt mîinile unui om nestă-
— Impachetează-le separat I Prof. LUNETAŞ
tor, la toate femeile, (fie negri, pînit şi incult. seacă“. Dar, lacul era închiriat de un cetăţean cu spirit practic, găsise re­ tot şi-mi arătă una. Dintr-un colţ, un copil cu păr bu­
clat, se uita la mine cu jind. I-am
albaştrii sau căprui), sînt ochi ...oare primesc bani nemunciţi broaşte. Aşa că, după ce m-am scu­ zolvarea problemei ce mă frămîntă. In — Nu dintr-astea, aveţi altele. stricat tîrgaşul, dar ce era să fac? El

neserioşi. Aşa le zice. Dacă sînt (şperţ, mită, etc), sînt mîinile turat a lehamite parcă in-am vinde­ lunetă îmi apăru un tablou de o rară Văzînd că nu înţelege, am scos cre­
de femeie şi au aceleaşi carac­ unui neobrăzat.
teristici, le spune la fel. cat de căldură. ingeniozitate: ionul şi i-am desenat una. ffiici-iiicâ t căzu! ü maturitate
...oare nu muncesc, (oricît ar
fi de spălate, manichiurate şi

NASUL ... parfumate) sînt mîini de le­ A venit şi maturita- chişi, la rubrica cuve­ se poate. ¦Nu-i prinde

...oare se strîmbă, cu şi ’ără neş (ă). întirea mărului lui Adam I tea asta aşa, tam-ne- nită. Am semnat, să n-o capul. Cînd însă erau
sam, pe capul unora, fă­ supăr. Am încheiat apoi probleme mai grele, stri­
rost, este nu un nas „fin“, ci ...celor care nu-şi găsesc lo­ ră să-i întrebe măcar o nouă învoială, să-i cam ordinea de servi­
un nas... nesuferit.
cul (la cinematograf, noaptea-n !!!S!ili!ll!lil!!!ll!!!l!!!!li!!i:il cîteva date biografice: pregătesc eu lecţiile. I ciu, lucram şi eu şi ne-
...azvîdit în vînt este (de cele tren ,1a ştrand etc.), sînt mîi­
mai multe ori) nasul unui om nile unor nesimţiţi. (Trebuie fă­ O boală foarte curioasă se abate, ducători care n-au uitat de unde au puternică redută: „Mărul lui Adam“. cine eşti, cine e tatăl le-am. pregătit, tot ca vastă-mea. Mely trebuia,
îngîmfat. fără cruţare, asupra unor oameni, mai plecat, pe oamenii culţi în adevărata II atacă frontal şi-l scrînteşte. Aşa că
cut în aşa fel încît să şi le sim­ ales a celor ce umblă cu... nasul pe accepţiune a cuvîntului. Virusul e mof­ (s-ar părea) bolnavul rămîne slut din tău, cine ţi-a făcut lec­ să n-o supăr. Şi n-am obligator, să se plimbe.
sus. Medicii de toate specialităţile au turos. Are preferinţă pentru oamenii mă­ punct de vedere fizic, cu capul înclinat
tă şi... să şi le ducă la gură. studiat cu răbdare curioasa boală şi runţi la suflet, pentru acei „atotştiutori" pe spate şi cu nasul în vînt. Parcă ar ţiile, cum de-ai reuşit supărat-o niciodată. De Şi se plimba. Cînd ve­
!-- •>! leacul. care scot soluţiile pe bandă rulantă, şi fi înghiţit o sabie. Aceasta, este ac­
îndeosebi, pentru acei ce încetează să ţiunea maximă a virusului numită să treci aşa (ca şi cu­ aceea, eu cunosc mate­ nea acasă, îi făceam
Simptome mai răsfoiască o carte sau un ziar. La „Scrîntirea mărului lui Adam".
>/—•/—*/—' /—‘J—t surzi, adică, acei care nu ascultă sfatu­ fărul prin gară), prin ria' Dacă m-ar fi între­ surpriză: temele, lecţii­
Bolnavul poartă capul mult înclinat rile celor din jur, virusul acţionează cu... Leacul
l 1 pe spate, nasul în vînt, iar uneori o- violentă satisfacţie. Se afirmă (pe bază | şcoala medie, care-ţi bat pe mine... Numai că le, erau terminate. Să
ochii-şi înceţoşează şi nu mai vede pe de cercetare microscopică) că odată Medicina populară, pe care se ba­
l 1 nimeni în jurul lui. Dacă i se face... instalat într-o asemenea concepţie, vi­ zează toate cercetările, analizele de la­ sînt relaţiile de familie nu eu, ci ea, fiică-mea vezi ce bucurie I
l un duş critic se trezeşte uneori, însă rusul se simte în siguranţă, Numai mă­ borator, este întemeiată pe principiul
s® dacă se întrerupe tratamentul boala re­ suri extreme (nici bisturiul nu mai fo­ îndeobşte cunoscut: „toată buba are cu portarul de la şcoa­ Metania, ea a fost a- Ei, şi după toate a-
vine. De cele mai multe ori, boala ca­ loseşte) pot să aducă „bolnavul" la... leac". Cercetări nu prea îndelungate
l Nu de multă vre­ celorlalţi din condu­ confecţionăm, nu s-a ^ pătă forme grave, bolnavul trăieşte cu realitate. au stabilit cu exactitate matematică lă, cu intendentul, ba colo, ea a dat exame­ cestea, nici măcar un
capul în nori. valoarea practică a acestui principiu.
t me, la Alba Iulia cerea B.R.P.R. Alba, găsit nici un talger ¦ încântarea bolii Concluzia clinică a specialiştilor este chiar cu unii profesorii ne, şi tot pe ea au... pic de recunoştinţă din
L s-a găsit o piesă ra­ că e o piesă rară, din secolul al XIII- j Mediul ( climatul prielnic) următoarea :
t ră pentru muzeu. că ea datează de lea... De asemenea, } Se presupune că în prima etapă boa­ A venit pentru unii, trînlit-o. Au făcut rău partea lui Mely. Zicea,
Lipsa serului „Criticus" care trebuie la atacă nasul pe care îl ridică în a) Dacă pacientul este aşezat pe 12
[ administrat în doze sporite, de cîte vînt. Lipsa de tratament, precum şi perne, asemenea rivalului Iui Făt Fru­ ca musafirul la miezul c-au trîntit-o. Fiică-mea acum cînd s-a întîm-
ori se observă manifestări; favorizea­ tratamentul neadecvat, întreruperea mos din basme, i se trag la început
l Cum era şi firesc, prin secolul XIII-lea menţionăm că, da- ¦> ză boala. Climatul însă joacă un rol tratamentului duc la înceţoşarea ochi­ cîteva perne (în funcţie de gradul de nopţii. Aşa a venit şi e un copil minune. Aşa plal tarapanaua cu m a­
hotărîtor. Boala apare în mijlocul ce­ lor şi la amintita surzenie mută faţă incubaţie a virusului). Se constâtă
directorul muzeului şi că valoarea pie­ toritâ tehnicii mo­ lor ce trăiesc pe roze. de colectiv, faţă de propunerile şi in­ dacă leacul este destul de puternic şi pentru fiică-mea. Pe ne­ a fost totdeauna, de turitatea, că i-ar fi spus
tervenţiile acestuia. dacă efectul lui a avut darul binefă­
t de pe acea vreme, sei constă în vechi­ derne, sîntem în j Există părerea că această boală ar cător de a zgudui în aşa măsură pe pusă masă — zicea ea. cînd s-a născut. Copil profesoara că noi sîn­
fi provocată de un virus numit „fu- intr-un asemenea stadiu, toţi facto­ pacient încît sluţenia să cedeze. Dacă
L s-a prezentat la ce­ mea ei, căci cei de stare să confecţio- 1 mus“, virus care se trage din nea­ rii patologici acţionează în favoarea a cedat, pacientul trebuie ţinut sub Dar fiică-mea — uitai fenomenal, îi ziceam tem de vină. Auzi vor­
mul fumurilor şi care este răspîndit virusului „iumus“, care după ce a a- strictă observaţie şi inoculat de cîte
r tăţeanul cu pricina. la B.R.P.R. cereau năm un talger 'ase- ţ de înfumuraţi. tăcat nasul, ochii şi timpanele, coboară ori manifestă chiar şi urmări a teribi- să vă spun, o cheamă noi. li mai zicem cî- bă.
spre limbă şi o acţionează în aşa fel ‘ei boli.
L După ce i-a arătat un singur lucru: 3 mănător, însă nu -j Interesantă este o altă constatare incit, aceasta, plescăie (mulţumită de Metania — e foarte teodată şi acum. De da­ Ba mai zic ea :
care-i valoarea pie­ negaţii la dosar. de laborator: boala nu atinge pe oa­ hoitul care o poartă). Dar virusul nu b) Dacă prima încercare nu dă re­
l sei au căzut la sîntem în stare să-i ¦) menii simpli, conştiincioşi, pe acei con- se opreşte aici. Dă atacul la cea mai zultate, atunci pacientului i se trag descurcăreaţă. Descur­ ta asta nu i-am zis. — Tată, ce fel de e-
învoială. Urma să Ce să facă bieţii dăm... vechimea. Î ioate pernele deodată. Acest tratament
l oameni ? S-au apu­ ) este sigur, deoarece pacientul ajunge cu căreaţă foc. Ei, şi cu Au trîntit-o fiindcă e xamene au fost aces­
L 2. Subsemnata în- picioarele pe pămînt şi rupe orice le-
gătură cu ionosfera. toate astea, s-a întlm- bine crescută. Ea n-a tea?
(
C se facă plata. Ban­ cat să ceară — o- treprindere „Apro- j plat precum se spune în crescut ca alţi copii, — De maturitate, i-am

L ca din Alba Iulia ficial, prin adresă zar", atestăm că •) titlu de mai sus. fără griji. Ea era una, răspuns eu.
însă nici în ruptul — negaţii de la
L capului nu vroia anumite întreprin­ printre morcovi, pă- ) I-au făcut figura, mi-a iar noi care ne îngri­ — D a? Atunci mai
L despre deri. Şi le-au obţi­ trunjei, cartofi, cea- )
pă şi murături, nu spus-o ea, căci au în ­ jeam de ea, eram d o i: bine ie-ai fi prezentat
L
trebat-o tocmai ceea ce eu şi Lina, nevastă- dumneata In locul meu,
l să înţeleagă
L nut, bineînţeles du­ se află nici un tal- -î nu ştia. Ea nu-i vino­ mea. De aceea, şi lec­ iot îţi place să zici :
L ce e vorba. Ei îi tre­ ger din secolul al j
L buiau 3 negaţii la pă ce s-au făcut de vată. Trebuia s-o între­ ţiile i le făceam pe rînd. Eu sînt orn matur... pe
dosar, din care să r\îs. Iată cum sună XlII-lea şi nici n-am 1
L reiasă că obiectul putea procura vreu- j be ce ştie. Aşa au sî- Aşa că avea şi timp să toate le fac cu matură
respectiv nu poate aceste negaţii: nul nici de ne-aţi da -j
l I. Subsemnata cîit-o şi la şcoală, de a- se distreze. Cînd eram chibzuinţă... D-ta ai fi
t
ceea nu voia să-mi a- eu „de serviciu“, Lina, trecui de bună seamă,

Lr fi confecţionai sau cooperativă „Munca marea cu sarea. -j rate carnetul de note. nevastâ-mea ii era par­ căci... era vorba de...
procurat la vreo în­ Lipseşte a . treia )
nouă", atestăm că Dar eu n-am insistat, o teneră la o partidă de maturitate.
treprindere de stat în depozitele noas­ negaţie. O redactăm )
tre, după ce am răs­ ştiam descurcăreaţă. remi şi invers. Să vezi TANASE PĂŢIŢII
noi: ^
din Alba Iulia. De­ colit troacele, lingu­ Nu negăm In gura mare J Pînă la urmă am că­ ce bună dispoziţie îi In numele tuturor ce­

zut la învoială, să mi cream lui Meii) — căci lor ce procedat-au şi

geaba au încercat rile, hoarnele, cazo­ Că aceştia de-ar putea, le citească ea, iar eu aşa ii zicem în familie. ca mine păţit-au. Da­

cei de la muzeu să nele şi celelalte o- Tot cu-atîta închistare ., să semnez cu ochii în­ Fără bună dispoziţie nu că nu vor păţi-o.

arate directorului şi biecte pe care le Şi pe dinşii s-ar nega. j aarrraim cmmm

—r\—* ~«V . » I l> : '.i*