Page 21 - 1957-09

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I
i !m km mulsocialismului
W1
Anul ÍX. Nr. 850
BESBaasssss
n îritîmpinarea zilei de 7 Noiembrie O Z I
j M 1N E R ! ]
i FRUNTAŞI !
NICOLAE BALŞEAN
miner,
cadrul Trustului minier Brad
RIDIGHER ŞTEFAN
miner,
¦ din cadrul Trustului minier Brad
o fel, strungarul Clement Negruţ,
Veşti de la subredacţia
noastră voluntară
din Haţeg
In satul mic Strei-Plop, din raio­
nul Haţeg, se inaugurează în ziua. de
8 septembrie noul local al căminului
cultural.
Construcţia căminului a început în
urmă cu cîţiva ani şi a fost termi­
nată prin muncă voluntară şi auto-
impuneri.
Clădirea are o sală de spectacole
de circa 150 de locuri, bibliotecă, sală
de lectură şi săli de repetiţii.
V. MUREŞAN
Şcoala aşteaptă sosirea
copiilor
Şcoala elementară din Băeşti, este
pregătită pentru noul an şcoiar.
S-au terminat la timp reparaţiile
localului, s-a făcut curăţenia şi ame­
najările necesare desfăşurării cursu­
rilor în bune condiţiuni.
Pentru însuşirea temeinică a disci­
plinelor ce se vor preda, învăţătorul
Florian Băluţă şi-a pregătit din timp
materialele didactice.
La 15 septembrie, copiii din satdl
Ciula Mică, vor începe cursurile nou­
lui an şcolar, în localul şcolii de
curind terminat.
A. MOISE
PRIN R A IO A N ELE
REG IUN II NOASTRE
VEDERE DIN ORAŞUL ORAŞTIE
Citiţi în pagina IV-a: O sărbătoare scumpă
• A 13-a aniversare a eli­ - poporului bulgar -
berării Bulgariei de sub jugul Í
fascist.
• S.U.A. exercită presiuni în istoria popoarelor sint li­ poruj bulgar a obţinut de a '^ -ş
asupra Italiei pentru a o ali­ nele zile care prezintă semni­ menea importante succese şj
ficaţii deosebite, care prileju­ pe frontul culturii şi ştiinţei, Ţ4
nia total la politica am eri-)
cană. ) iesc aniversarea unor date me­ pe frontul ridicării continue a j’
• Propunerile făcute de 1 morabile şi importante pentru nivelului de trai al poporului
C.C. al Partidului Comunist
popoare. Sîntvconvins însă că muncitor. A
ciai-democrat vest-german. dintre toate sărbătorile, din­ Poporul romîn, legat prin s
Duminică 8 septembrie 1957 J 4 pagini 20 bani tre toate datele memorabile trainice şi indestructibile legă->
ale istoriei unui popor una turi de prietenie de poporul)
este cea mai importantă, cu frate bulgar, urmăreşte cu a-^
cea mai profundă semnifica­ dîncă bucurie succesele şi vie- }
ţie. In istoria poporului bul­ toriile pe care le obţine acesta ?
gar o asemenea zi e ziua de pe drumul construirii vieţii no: j
9 septembrie. Din anul 1944, socialiste, considerîndu-le ca >
IN VA LEA JIULUI ziua de 9 septembrie a devenit o chezăşie sigură a întăririi A
Printre filatoare cea mai scumpă sărbătoare a continue a marii familii a po- ),
Noi succese ale siderurgi — Atenţiune I Aici staţia de ampli­ poporului bulgar. Ea a fost poarelor socialiste. j
ficare a oraşului Lupeni. Vă transnii
tem o scurtă ştire din munca filatoare­ trecută cu litere de aur în is­ Prietenia istorică a pqpoare-)
lor din oraşul nostru. Şi vocea craini­ toria poporului frate, iar pen­ lor romîn şi bulgar îşi are iz- %
HUNEDOARA (prin telefon de la subredacţia noastră voluntara) cului continuă : tru victoria istorică pe care a vorul nu numai în vecinătatea }
obţinut-o poporul bulgar la 9 geografică a ţărilor noastre, în '
Sunase prima oară sirena şi şirurile nesfirşite de muncitori se îndreptau cu paşi gră­ Slnlem într una din sălile de lucru, septembrie 1944 şi-au dat via­ condiţiile asemănătoare de dez- A
biţi spre locurile lor de muncă. Toţi îşi zoresc pasul, fiind hotărîţi să muncească azi mai bine de la Filatura Lupeni. încă de la in­ ţa în lupte crîncene împotriva voltare istorică, dar şi in tra- \
decit ieri, pentru a da patriei mai multe produse de bună calitate. Siderurgiştii hunedoreni trare ne înttpipină freamătul muncii. în ­ tiraniei monarho-fasciste cei diţiile luptei eroice şi plină de {
sint oameni harnici. Ei s-au angajat să întlmpine cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluţii trecerea pornită în cinstea zilei de 23 mai buni fii ai clasei munci­ sacrificii duse adeseori cot la cot A
Socialiste din Octombrie• cu realizările cele mai frumoase. De aceea. întrecerea socialistă ia August, continuă. Lîngl aparalele de toare, ai Bulgariei. Poporul de popoarele romîn şi bulgar)
proporţii, cuprinzind întreaga masă de salariaţi ai puternicului combinat. răsucit fire, filatoarele muncesc de zor. vecin şi prieten de la sud so­ pentru libertatea şi indepen-^
Roadele muncii lor sînt din cele mai coteşte ziua de 9 septembrie denţa lor naţională. Chiar zi-}
Laminatorii în frunte bune. In luna august ele şi-au de­ ca ziua sa de naştere. Şi pe lele acestea, oraşele Pleven şi •?
păşit planul valoric, cu 2,3 la sută,
Uruitul motoarelor nu conte­ Pavel Mărijă, ca şi ceilalţi sută mai multe laminate, fiind iar calitatea s-a îmbunătăţit cu 1,2 bună dreptate. Griviţa — !oralităţi Istorice în )
neşte o clipă. Mereu se deschid muncitori din schimbul maistru­ fruntaş. la sută.
h iţile cuptoarelor adinei, din lui Constantin Petru sint în în­ Poporul bulgar, unit în care pe vremuri şi-au vărsat îm­
care iese dogoarea — însoţită trecere cu schimburile lui Gheor- Şi la sortare munca e în toi. Fruntaşe în întrecere au fost de­ Frontul Patriei, sub conduce­ preună sîngele ruşii, romînii şi
de o lumină puternică, ce.umple ghe Andrăşescu şi Ioan Trifu. Realizări însemnate au obţinut clarate în luna august tov. Xeni3
cele mai întunecoase colturi iale Fiecare luptă să dea cit mai sortatprii Vasile Săgan, care Meszaroş cu planul realizat în pro­ rea înţeleaptă a Partidului Co­ bulgarii — au devenit locul u-
halei. Macaraua ia pe rînd multe laminate. In intervalul şi-a depăşit norma cu 75 la su­ porţie de 1<58 la suta, Ana Campion munist Bulgar, folosind con­ nor calde manifestări de prie­
blocurile de oţel incandescente de la 1 la 5 septembrie sarcinile tă, Vasile David cu 66 la sută. cu 170 la sută şi Gh. Busuioc cu diţiile prielnice create prin tenie reciprocă, simboluri ale .
şi le pune pe cajă, de unde a- etc. De la începutul anului şi 137 la sută. înaintarea victorioasă a Arma­ unităţii şi hotăririi popoarelor)
poi ele lunecă uşor sub apăsa­ de plan pe secţie au fost reali­ pîn.ă în prezent, laminatorii au tei Sovietice şi prin loviturile noastre de a păşi ferm înainte L
rea vaRului, căpălînd formă de zate în proporţie de 100,6 la dat patriei peste pian 7.775 to­ La sonda 5138 nimicitoare date ultimelor ră­ pe drumul victorios al socialis- '
bară. Laminatorul Ioan Micla şi sută. Schimbul condus de Con­ ne de laminate. măşiţe ale fascismului barbar, mului.
stantin Petru a dat cu 10,8 la Fila de calendar arată 1 septembrie. s-a ridicat la răscoala armată In zilele noastre, în anii pu­
NICOLAE SCRISU La sonda 5138 de pe şantierul Băr- împotriva jugului fascist. Cu terii populare, prietenia romi- 5
băleni, brigada tov. Anghel Hristea sprijinul frăţesc al Armatei So­ no-bulgară a căpătat o bază A
a venit la lucru mai devreme ca de vietice, în ziua de 9 septem­ nouă, un conţinut adine şi bo­
obicei. Aşa cum se obişnuieşte la brie 1944, poporul bulgar de­ gat. Dunărea apropie, astăzi
3 a r je r a p i d e sfîrşit de lună, tov. Angliei şi-a adu­
nat ortacii şi a făcut un mic calcul. vine stăpîn în patria sa, stă- popoarele noastre iar podul con­
Pe feţele tuturor puteai observa un
„Patriei mal mult oţel" — a* tin nr. 1, echipele prim-lopito- respectiv 17,1 la sută. Numai in zîmbet de bucurie, cînd au aflat c i pînul bogăţiilor solului şi sub­ struit peste ea în anii din urină
ceasta esle lozinca sub care oţe- rului Gheorghe Andruţ şi Lu­ cursul zilei de ieri. la cuptorul planul brigăzii a fost îndeplinit cu
larii hunedoreni muncesc cu a- cian Pancu, au dat cu 25,5 şi 2 şi 3 au fost date 6 şarje ra­ 203 la sută. Sondorii şi-au strîns solului, stăpînul tuturor avu­ a devenit un „pod al prieteniei"
vînt. Şi intr-adevăr, numeroase respectiv 26,1 la sută mai mult pide. Graficul arată clar: de la mina prieteneşte şi au pornit din nou ţiilor ţării, care ani în şir au cum, pe bună dreptate, îl nu }
echipe de oţelari. au obţinut de­ la treabă.
păşiri însemnate de normă in oţel peste normă. Echipele prim- î‘nceputul anului şi pînă in pre­ constituit o sursă de fabuloase mese cele două popoare. t*
perioada 1—5 septembrie a.c lopitorilor Topor Loghin şi ute- zent, că oţelarii au dat 821 şar­ Astfel, alături de celelalte brigăzi
De pildă, la cuptorul Mar­ je rapide. de pe şantier şi brigada tov. Anghel profituri pentru capitaliştii au­ Membre ale marii familii a ),
mistului Alexandru Nojogan, a contribuit la îndeplinirea planului
şi-au depăşit normele cu 29,7 şi AUREL CORPACI de producţie al întreprinderii de ex­ tohtoni şi pentru ţările impe­ ţărilor socialiste, unite pjin co- ^
plorări Lupeni, cu 122 la sută. Pe
întreaga întreprindere s-a realizat şi rialiste, care stăpîneau şi dic­ imunitatea de ţeluri şi destine i- i
La sectorul turnătorie tau în Bulgaria. storice, prin ideologia comună \
Incepînd din ziua de 9 sep­ a marxism-leninismului, Repu- ?
Este bine cunoscut aportul utemistă, condusă de Ladislau la sută. Muncitorii de la turnă­ tembrie 1944, pentru poporul blica Populară Romînă şi Re- j
turnătorilor in asigurarea piese­ Ferencz, lucrînd la piese de toria de otel, de asemenea mun­
lor necesare întreţinerii agrega­ fontă pentru repararea furnale­ cesc cu elan. Una' din echipele bulgar răsare un soare nou, un publica Populară Bulgaria sînt ?
telor în bună stare de funcţio­ lor, a reuşit să-şi depăşească fruntaşe este cea condusă de
nare, după cum se cunoaşte şi norma cu 7,54 la sută ; comu­ soare a! libertăţii, al fericirii, legate prin strînse legături d e }
faptul că în ultimul timp cali­ tov. Ioan Lada, care lucrînd la
tatea pieselor turnate s-a îmbu­ nistul Teodor Benko, lucrînd la al prosperităţii. Doar 13 ani colaborare şi într-ajutorare fră- ¦ţ
nătăţit simţitor. In perioada de turnarea de braţe pentru oţelă-
diferite piese mecanice de au trecut de atunci, dar pen­ ţească, în interesul fiecăreia }
la 1 la 5 septembrie, organizîn- rie, a depăşit norma cu 17.45 la
schimb, cu 17,4 la sută şi cea tru un popor harnic, dornic dintre ele şi al lagărului socia-
du-şi mai bine munca, brigada sută.
a lui Constantin Merfu, cu 19,87 să-şi construiască o ţară nouă, list în ansamblu. Tratatul ro -)
TEODOR BOZDOC
aceasta a însemnat mult. Din- mîno-bulgar de prietenie, cola- [
tr-o ţară agrară — eminamen­ borare şi asistenţă mutuală în­
La secţia mecanică o economie de 200.000 lei. te agrară, — cum le plăcea ca­ cheiat în anul 1948 constituie
Bătălia pentru realizarea sar­ zare, a stimulat pe muncitori de la 1—5 septembrie, ei conti­ O nouă piajă pitaliştilor să spună — Bul­ o bază sigură pentru lărgirea
cinilor de producţie continuă cu in ridicarea producţiei şi pro­ nuă să obţină depăşiri de nor­ garia a devenit astăzi o şi adîncirea continuă a relaţii­
însufleţire. Aici, întrecerea so­ ductivităţii muncii, cointeresin- mă între 46—51 la sută. Spriji­ De la un capăt la altul al noului ţară industrială. S-au con­ lor multilaterale dintre ţările
cialistă este individuală şi fie­ du-i totodată şi material. Ast­ oraş Uricani a străbătut o veste îm­
care dintre strungari, frezori, nul muncitorilor de la mecanică bucurătoare şi mult aşteptată de lo­ struit şi se construiesc şi popoarele noastre. El a pri­
s-a simţit din plin la laminorul cuitorii de aici. In ziua aceea avea puternice hidrocentrale, se mit o nouă şi profundă sem­
etc luptă pentru obţinerea pri­ trio, furnalul 6, aglomerator şi să se deschidă noua hală de piaţă. înalţă mereu noi fabrici şi u- nificaţie în urma vizitelor re­
muncind bine, a cîştigat un sa­ oţelărie, care au primit la timp zine, pe harta ţării apar noi ciproce şi a tratativelor ce au
mului loc. In cursul lunii trecu­ Pînă atunci mărfurile O.C.L. Apro­ oraşe industriale. Călăuzim avut Ioc anul acesta între de­
lariu de 1.497 lei, Arcadie Sze- piesele strunjite, necesare între­
te¦ aplicindu-se experimental ţinerii instalaţiilor. zar şi ale producătorilor stăteau în du-se neabătut după învăţătura legaţiile guvernamentale ale
kely; 1.270 lei, frezorul Gabot tinse pe jos, care pe unde puteau. leninistă cu privire la coope­ celor două ţări.
sistemul îmbunătăţit de salari­ Petru 973 lei, etc. In perioada CAROL SCH1FFLER Acum, în noua hală de piaţă uhde rativizarea agriculturii, folo­ Cu prilejul zilei de 9 sep­
sint amenajate tarabe, totul dă o notă sind diferite metode, poporul tembrie — ziua eliberării Bul­
294 tone cocs peste plan de ordine şi curăţenie. Această cons­ bulgar a obţinut succese deo­ gariei de sub jugul fascist —
trucţie a fost realizală prin autoim- sebite în opera de transformare poporul romîn adresează un
Muncitorii şi tehnicienii uzi­ Octombrie. Astfel, ei au obţinut de inginerul utemist Laurian punere şi prin contribuţia în muncă a socialistă a agriculturii. Peste fierbinte salut poporului bul­
nei cocsochimice, desfăşoară larg importante succese in muncă. In Beldeanu. Cocsul produs in a- cetăţenilor.
întrecerea socialistă în cinstea primele 5 zile ale lunii curente ceastă perioadă este de calitate
celei de-a 40-a aniversări a ei au reuşit să dea 294 tone superioară, avînd o rezistentă Veşti din Vulcan 80 la sută din numărul gospo­ gar şi îi urează să cucerească
Marii Revoluţii Socialiste din cocs peste plan. In fruntea în­ dăriilor ţărăneşti sint încadra­ noi şi tot mai mari succese pe
trecerii se află schimbul condus de peste 270.
POP IULIANA
-9-9- ¦«¦-900 O• O « -9- ¦* »-3-*-% •* -ţt ¦=. . ¦-40-# •- ¦ O - - ® - O -O--O-ir te astăzi în gospodării agricole drumul făuririi vieţii noi so­
PRIMUL TOPITOR In cîteva din satele care aparţin cooperative de muncă. cialiste.
de comuna Vulcan s-au înfiinţat anul
acesta 5 întovărăşiri zootehnice în In anii de după eliberare, po- CONSTANTIN MACOYEI^
Tatăl lui Bîrz Vasile a fost şef Meseria a învăţat-o de la maistrul sînge. Altfel, nu s-ar putea numi care au intrat 340 de familii. Pînă
în prezent întovărăşirile dispun de 1.950
de echipă la fabrica de dolotniiă a Brinzf-i şi de la prim-topitorul Stan- oţelar. Ochiul lui e format; nu în O acfiune a ute mi şti lor
de oi.
Combinatului siderurgic din Hune­ ciu Aurel. Brinzei ca şi Stanciu, pe zadar, timp de 7 ani el a scrutat De curînd în casele locuitorilor din
doara. Bîrz e prim-topitor la cup­ platforma cuptoarelor, erau iuţi ca cuptoarele prin sticla de cobalt. cătunul Dealul Babei, s-a aprins be­ Pînă la deschiderea noului an la nivelarea terenului din faţa
cul electric. Reţeaua electrică a fost şcolar, a mai rămas puţin timpr acesteia. Aici tinerii vor să a-
torul II al oţclăriei Siemens Martin. focul şi duri ca oţelul. De iuţeala Intr-adevăr, pereţii din spatele cup­ întinsă pe o lungime de 4 km. Ţă­ Peste tot, în şcoli, se fac ulti­
ranii muncitori au fost aceia care au mele pregătiri. Astfel, in ziua de menajeze o grădiniţă cu flori.
Cele două surori, sint căsăforilc tot primului topitor depinde fotul. Birz torului prezlnlă semne de uzură. La săpat gropile şi au plantat stîlpii. A- 1 septembrie în curtea şcolii e-
ceastă acţiune a fost făcută prin con­ Prin munca tor, tinerii vor să
cu muncitori din combinat. Deci Vasile a învăţat bine lecpa. Anul a- o comandă a primului topitor, echi­ tribuţia în muncă a cetăţenilor din lementare din satul Zdrapţi, co­
cătunul Dealul Babei. facă curtea şcolii cit mai fru­
întreaga familie a lui Birz Vasile cesta a lucrat în lunile ianuarie şi pa aruncă cu lopeţile dolomita în muna Criscior, raionul Brad, un moasă.
face parle din marea familie a Com­ februarie la cuptorul 3 şi, în tot a- părţile unde cărămizile retractare grup de utemiste lucrau de zor NICOLAE MOŢ
binatului. Nu e de mirare că Bîrz cest timp, brigada pe care o conduce sint roase de oţelul incandescent. corespondent
Vasile e ojelar încă de la vîrsia de a fost fruntaşă pe oţelărie. Din de­ La marea temperatură a cuptorului,
14 ani. Şi nu e de mirare că la 18 cembrie pînă in ianuarie, brigada dolomita se sudează imediat şi face
ani el a ajuns prim topitor. Nu e lui Bîrz Vasile a elaborat 25 şarje un singur corp cu cuptorul. -------------------- ------------------------ —----------------------------------------- xr
O4
^ - < ?> O < S > < ? > <3>-<€*k <L>
lucru uşor să fii prim topitor. Cu rapide. Ora 7 dimineaţa. Şarja e în afi­
oţelul nu e de glumit. Trebuie să dai Iată-1 la lucru în schimb de noap­ nare. Schimbul de zi va primi cup­
echipei de oţelari ritmul cuptoarelor, te. La ora 23, schimbul de zi îi torul în aceeaşi stare în care bri­
care e şi ritmul focului. Pentru a- predă şarja în afinare. Amendamen­ gada lui Bîrz Vasile l-a primit in
ceasta, omul trebuie „retopit", trebuie tele erau date. Brigada lui Bîrz ii ajun.
să-i fie schimbată structura ca cî mai adaugă feromangan. El ştie că,
devină adevărat oţelar. calitatea oţelului depinde în mare După munca grea în oţelărie, Birz
Bîrz Vasile a avut dascăli buni. măsură de calitatea zgurii, care Vasile pleacă anul acesta în conce­
diu de odihnă la Tuşnad-Băi. Iii
—5—y- o ~0~ 9- prin densitatea ei menţine tempera­ 1955 şi-a petrecut concediul pe li­
tura băii de oţel. Prim topitorul ia toral, la Vasile Roaită.
o probă de zgură. Zgura e neagră
la suprafaţă, cenuşie în structură, — Anul acesta nu pleci la mare?
semn că e bună. Zgura slabă e mai l-am întrebat.
fluidă şi mai acidă. Mai e nevoie de
o probă de oţel pentru analiză. Bu­ — Nu. Voi pleca la Tuşnad-Băi.
letinul de analiză de la laborator Noi, oţelarii, avem nevoie mai marc
soseşte în scurtă vreme şi arată: de aer de munte, pentru că soarele
carbon 0,40%,' mangan 0,30%. A- îl avem, la dispoziţie în cuploare.
ceasta însemnează că şarja poate să Cînd scriu aceste rînduri, tovară­
plece. şul Bîrz Vasile poate rătăceşte pe
poteci umbroase de munte, lăsindu-şi
Şi cum un prim topitor conştient, ochii îneîntaţi de flora alpină, awnt
după evacuarea şarjei, nu mai lu­
crează pentru sine ci pentru schim­
bul care urmează, el trebuie să pre­ la murmurul izvoarelor reci de
dea cuptorul in bună stare, să-i încă munte...
reparaţiile necesare. Pentru aceasbt, Odihnă plăcută tovarăşe prim lo-
e nevoie de conşliinlă, de simţ al
răspunderii, de spirit de echipă. Birz pitor; o meriţi cu prisosinţă.
Vasile le are pe toate acestea in ION BALAN
Aspéét de la vizita delegaţiei guvernamentale a R. P. Mongole la Deva.