Page 22 - 1957-09

DRUMUL SOCIALISMULUI
35SAPTAMINA VIITOARE“00©
(Cîntec popular din Rapofiiu Mare)
Foaie verde maghirani
încă de-acum patru ani
Tare mult ne-om bucurat
Că şi pe la noi in sat
Om avea lumini bogate
De la electricitate.
Şi iar verde matostat
Pusu-s-au in lung şi-n lat
Stîlpi măreţi ca să susţină
Becurile de lumină
Şi şi-or zis oamenii-n g in d ,
Aurel Stanciu, oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoara
a elaborat pînă la începutul lunii 130 de şarje rapide.
La mai multe şarje!
PERMITEJ !-MI VĂ ROG
tovarăşe Petre Dragan
Să vă asigur că nu pot fi da
acord cu aceia care susţin că in
calitatea dvs. de preşedinte al
Sfatului popular al comunei Bă-
căinti, raionul Orăşlie, aveţi o
activitate slabă. Ar Însemna
să-mi aprind paie în cap, ori
aşa ceva v-ar produce multe su­
părări, deoarece dvs. ţineţi mult
la paiele pe care vi le însuşiţi cu
grijă de pe terenurile proprieta­
tea comunei. In privinţa aceasta
oamenii au spus multe iar dvs.
a-ţi fluierat... a pagubă, curios
cuta romanţă :
„In finul de 3 luni cosit
Pe care mi l-am însuşit“
De fapt în privinţa cintecelor
trebuie să recunosc că aveţi o
slăbiciune pronunţată. Din a-
ceaslă cauză de cîte oii „trece
un car cu boi pe drum, scirţîind
din roţi alene“, oamenii din co­ 300000000000000000000000GCC ;JOOOCCCCOCOOOOCOCOOOOOOOOOCOOCOOOOQOOOOOOOOooooooco*
mună ştiu că trece carul cu po­
rumbul recoltat în toamna lui
1956 de pe lotul zootehnic al sfa­
tului popular şi pe care îl vindeţi
treptat, treptat pe piaţa din Cu-
gir, lăsînd taurii comunali fără
nutreţ.
Nu tot acelaşi lucru se poate
spune despre gospodăria dvs.
Aici, cu o grijă deosebită şi
strîngător nevoie mare, adunaţi
tot ce pică. Ba grîu, ba porumb,
păsări etc. etc., în sfîrşit ca u '
bun gospodar. Nu ştiu cum sc
face însă că lot ce „pică“ este
din averea sfatului popular.
Faţă de un om alit de grijuliu
nu se poate să ramîn indiferent,
nici eu cronicarul „grijilor dvs“
şi nici sfatul popular raional
„beneficiarul“ pagubelor prici­
nuite. Spun toate acestea pen­
tru că nici oamenii din comuna
dvs. nu rămîn indiferenţi faţă
de „activitatea dvs“. Doar cio­
banul Bucnaru Nicolae de la stî-
na comunală a căutat să rămînă
indiferent la cererile dvs. repetate C O N S U L T A U ! J U R ID IC
în privinţa unor putini de brin-
ză. Bine înţeles că omul nu pu­
tea să rămînă mult timp indife­
rent, fiindcă, nu ma: rămînea...
la stînă. Aşa că v-a trimis brin-
za cerută dar a anunţat ş; oa­
menii. Din păcate în cazul de
faţă nu se poate spune .despre
dvs. „brînză bună în burduf de
cîine“. Pentru că după cit ?>e
vede în perioada de cînd sînteţi
preşedinte nu aţi făcut nici c
brînză.
Ln acest timp desmi rişti iu! se
face cu 'intensitate in... comunele
învecinate, iar dvs. staţi toianb.
la umbra unui butuc de vie bu-
„Semne bune! Pe curind
Le-om vedea şi luminind" ..
Şi-apoi de La regiune
Să vedeţi ce mai m inune:
Sfatul popular trimise
Delegaţi cu-adrese scrise
Ca să vadă bată-i vina
Cum mai stăm noi cu lumina
Şi cum spun, dacă veniră
Delegaţii întocmiră
Şi procesele-verbale
curîndu-vă de venirea toamnei şl
fredonînd :
„In rariştea de lingă vii
Te-aştept, iubit-o ca sa vii“.
Şi desigur că va veni. Numai
că după cit se pare ea va veni
sub forma unei anchete, pentru
că ştiţi dvs. „toamna se numără
bobocii“.
La toate acestea eu ştiu că
dvs. veţi răspunde cu o urmă
de amărăciune în glas : „Hei,
aşa preşedinte, n-au avut băeă-
inţenii şi nici n-o să mai aibă“.
La care eu vă spun că sînt în-
tru-totul de acord în special cu
„n-o să mai aibe“ şi vă asigur
că şi cetăţenii din comuna dvs.
doresc acelaşi lucru.
Al dvs.
N. CAZ
Dorica Bisoi ca, tehniciană la Sfatul popu-
Iar din Rişculiţa, nu arc nici un fel de îctivltate pe
motiv că este., nepoata preşedintelui.
— Ce faci toată ziua, tov. Bisorca ?
— Toată ziua sînt... nepoata preşedintelui.
Popa Nicolae şi Gheorghe Si-
miiie cu domiciliul post-resiani
pe bulevard, aflîndu-se pe terasa
restaurantului din staţiunea băi­
le „Miercurea" au provocat scan­
dal şi au lovit cîţiva cetăţeni. Ne
întreabă unde pot ajunge.
Răspuns : Pot ajunge... la în­
chisoare.
Mar'a Vincze, casieră la coo­
perativa Băcăinţi este o fată in­
spirată. Acum cîtva timp a avut
însă „inspiraţia" de a-şi însuş»
din banii cooperativei mai multe
mi| de Ici. Ne întreabă ce are de
făcut,
Nr S50
Gîndurt simpleo o o
Gheata de comandă are specificu-i milenar:
Ea pe calapod se face de un bun meşteşugar...
Un pantof lucrat „pe cinste" parcâ-ţi dă o viaţă nouă
Şi te simţi stăpîn pe tine — şi cînd ninge şi cînd plouă -
Dar aflăm azi că pantofii, de nuanţe ambigene.
Se fac ei pe calapoade — dar se fac şi pe „sprincene" /
Cel ce-a „ridicat sprinceana", a avut prioritatea.
NOŢIUNI GRAMATICALE După cum ne-o dovedeşte astăzi „Solidaritatea"
Şi în llia se ş tie : responsabi Iul Lucaci,
Dacă vrei pantofi să-ţi facă... din sprinceană să îi faci!
In rîndurile de faţă vom ex­ Cum primele noţiuni în şcoală Iar de ignorezi „consemnul", responsabilul cam şod
Despre faptele reale pune cîteva noţiuni elementare .încep cu „o, i, oi“ Ungur Sa- Iţi va spune: „Cu plăcere, însă... nu am calapod!"
Şi ne-or spus : „Aveţi răbdare? I Se-nţelege de la s in e : cu-n astfel de procedeu,
Pentru electrificare de gramatică. După cum se ştie. moilă are o deosebită atracţie S-o găsi-ntr-o zi şi unul, să îl... „calce pe bombeu”
Om mai trece frăţioarc Şi o dată cu aceasta ar putea să-nghită nodul
Săptămîna viitoare l propoziţiunea are un subiect şi pentru acest gen de subiecte... Dacă-n felul său de lucru nu îşi schimbă... calapodul!
Şt-or trecut ei, or trecut ...Pentru mine e-o plăcere cînd mă duc la cinema —
încheind un nou „minut" — un pred eat. De exemplu: Sfatul zootehnice. Filme bune, instructive — în sfîrşit, am ce vedea.
Şi pe vrute pe nevrute Doar la Deva — şi aceasta nu o dată s-a-ntimplat
Scursu-s-au multe „minute" popular comunal Berthelot, raio­ Un alt exemplu de propoziţie Ca să văd... cu totul alta decît ce-a fost programat.
Şi, de cîte ori veneau, nul Haţeg are un preşedinte, este este acela în care subiectul este Intru bucuros în sală şi m-aşez frumos în stal,
Delegaţii ne spuneau o propoziţiune. Analizînd pro­ „subînţeles“. Astfel : „Oamenii Aşteptînd să se ruleze filmul despre Festival —
C-or mai trece ca atare... poziţiunea constatăm că predica­ din Berthelot fac clacă la cosi­ Şi deodată pe-ntuneric simt un şoc halucinant,
Săptămina. viitoare! tul este „are“ iar subiectul „Sfa­ tul finului" are ca subiect „sub­ Cînd văd că de fapt rulează filmul... „Bonjour elefant".
Foaie verde foi de mar tul popular“. Mai multe propo- înţeles“ pe preşedintele sfatului Cu-n elan indescriptibil şi aluzii corosive
Da’ să vezi într-adevăr ziţiuni la un loc formează o fra­ popular care obligă oamenii sa Cînd se „prinseră" în faţa pă călelii respective,
După patru ani minunea ză. Astfel : „Ungur Samoiiă este vină să-i cosească fîriul proprie­ Nevroind să-nghită faptul că plătiseră talantul..
Că trimise regiunea preşedintele sfatului şi are o ac­ tatea lui. Au strigat toţi. spectatorii: „Să trăiască elefantul!".
Grup electrogen măi vere tivitate rodnică“ este un exemplu La aluzia aceasta mă alătur şi eu ferm,
De 50 de cai putere — tipic de frază. După cum se vede In prezent oamenii din comu­ Dacă nu pentru director — măcar pentru.. pachiderm!
Cai cu nările umflate, în conţinutul frazei, pe lingă su­ nă aşteaptă cu nerăbdare ca în
Plini de electricitate biecte şi predicate, găsim şi un continuarea noţiunilor gramati­ S-ar putea să-mi reproşeze cîte u n ii: „Bine, frate,
Şi ne-om. zis cu toţi a ş a : complement drept, „activitate cale, sfatul popular raional să Ai o cronică cu numai două chestii criticate?"
„Ăştia cînd or necheza rodnică“. Particularitatea acestui conjuge „verbul a fi la tonte tim­ N-au dreptate! După mine, aş dori s-ajiing incit
Să vedeţi ce mai lumină complement drept este că e... ne­ purile. Adică „a fost, este şi nu Două critici fiind prea multe, să... nu mai am nici a tît!
De putere cavalină I"... drept atribuită preşedintelui sfa­ va mai fi“... preşedinte. Şi, cînd şeful îmi va spune: „Fă o cronică, musiu /"
Pusu-s-au apoi sătenii tului popular. Să-i răspund: „E imposibil, fiindcă... nu am ce să scriu!".
S-aştepte tehnicienii A. D U MI T R ES CU
EFEMERUL CRONICAR
Şi prin iunie în fine In cadrul unei fraze se găsesc 0 0 -00-00 00 00 0 0 00 0 0 0 0 0 0 00 00 00 0 0 00 0<
O comisiune vine — şi atributele. Atributul întregeşte
înţelesul subiectului. Un exem­ 28
Mai încheie o „mimită" 8
De constatarea făcută 8
Şi gindindu-se o lecică
Stabilit-a să mai treacă plu ar fi : „Conştiinciozitatea Pagină ilústrala 8
Fără nici o aminare.. profesională a preşedintelui este de H. LE R U
bine cunoscută". Atributul în ca­ 8
zul de faţă este „profesional“. 8
Exemplul de mai sus însă nu 8
este complet, fraza fiind ciun­ 8
tită. Completă ar suna aşa :
„Conştiinciozitatea profesională a o8
î§
88
0 0 0 0 0 0 00 0 0 00 0 0 00 00 00 0 0 00 00 0 0 00 O' -
Săptămîna viitoare! preşedintelui este bine cunoscu­
Si trecut-au, oameni buni, tă de către restaurantele şi bu­
Săptămîni întregi şi tuni fetele din comună şi raion". A- D IALO G
Şi cei 50 cai putere cestea au avut ocazia să consla'e (Are loc la clubul cooperatori­
Stau şi azi uitaţi măi vere,
Nechezind cu-ngrijorare: modul în care preşedintele Sfa­ lor din Deva intre responsabi­
„Faţă de-aşa nepăsare, tului popular din Berthelot îşi în­ lul clubului şi un cetăţean).
Cit am fost noi de podoabe deplineşte atribuţiile oficiale. A-
Da' din cai ajungem gloabe !" tribuţiile sale în această proble­ — Aşi vrea să citesc o car­
Şi-a zis alt cal în răspăr: mă se rezumă la cîteva litre şi !i- te bună.
— Murgule, într-adevăr truţe, iar după consumarea aces­
Care... gloabă-o fi de vină tora urmează „adjectivele“, a- — Găseşti la librărie cîte
Că nu dăm încă lumină ?... dică : înjurăturile, bătaia şi al­ vrei.
tele de acelaşi gen.
UN CAL PUTERE — Cărţi da, dar sală de lec­
tură nu.
— Va să zică, vrei să citeşti
?¦*¦ O M N E R V O S . . . * aici.
— Exact.
— Ai ghinion. Nu mai avem
o E vorba de Vasile Bodi, Iar Vasile : — Aşa crezi ? sală de lectură. Am transfor­
o«4ooo*o*<z mat-o !
ospătar la restaurantul Ia închide urlătoarea — Recolta de toamnă? Deocamdată mă ocup de recolta
<r „Coroana" din Orăştie Pînă nu mă enervezi !... din toamna trecută. — In ce ?
Şi aşaVasiie Bodi
Pe Vasile Bodi, dacă O „aduce din condei" — Nu vezi, în magazie.
Stai o clipă şi-l observi, — Şi ce ţineţi în magazie ?
La moment faci constatarea Şi realizează zilnic — Mesele, scaunele şi căr­
ţile sălii de lectură.
ir Omul este plin de nervi. Plusuri serioase-n lei,
Cine-i cauzează asta ? Iar cînd seara face casa
*i<z• El răsuflă u şu ra t:
„Doamne sfinte şi-ndurale,
iz N-aţi ghicit? Este uşor ! Cu cîţi nervi i-am adunat!“...* M A G A R U L E)> X P E R T"
iz S-a găsit însă şi unul
Să-l reclame. Ce scandai !
O<O<4<<OeO<<<<<<>*•r••>>*z’ Pe Vasi!e-1 enervează... Mult s-a enervat Vasile - Fa b ul
Publicul consumator. Cînd l-au dus la... tribunal !
Vine unul — cere brînză, Peste ghinda de stejar Dreptul lui la apărare — De n-ar fi avut surpriză
Bine — ceară sănătos ! Porcul e gestionar Şi pornind de la premiza Cu o contraexpertiză
Partea proastă e că-acesta Şi sperînd că n-o să-l prindă, Să se facă expertiza, Care stdbileşie vina
Este foarte mofturos. EL îşi bagă ritu-n ghindă — Fu numit imediat Şi pedeapsa-şi ia porcina!
Pe acest considerent Ca expert — un urechiat.
Auziţi doar ce pretenţii
O44o La clientul ce insistă Dar acum are Vasile
Timpul să se recreieze,
Să plătească preţul brînzei Devenind porc delicvent Cică i-ar fi spus măgarul, De aici reiese cert;
Fix cum e... trecut în listă ! Şi pasibil — fiindcă fură — Incasîndu-şi onorarul: Cînd măgarul e „expert",
De pedeapsa cea mai dură. „Ai furat cam mult, măi tată, Va-ncerca în prealabil
iz Vrea Vasile să îşi facă Căci... trei ani de-azi înainte Porcul — cînd văzu beleaua Dar... te scot basma curată /" Să-l salveze pe culpabil.
Ici-colea cîte-un ciubuc, Nimeni n-o să-l... enerveze ! Că mi-l prinse cu ocaua, Şi era să reuşească
?iz Invocă cu disperare „Expertiza" măgăreascâ, v. n eg rea
?<4O¦> Dar c!entu’-l enervează
44? Şi d-aici să vezi bucluc ! -O 'O •«o • ••©•••••*••••*0*•• »• •*>«o« >0 . .Q. .s. .L). .0. .0 ¦-O’
— Speculă! strigă clientul
—-¦* stre întru atotputernicia sfintului a-
o* tomnic şi a prea curatei feciore cu hi­
(¦««¦¦«¦»««¦«»¦»¦««««««¦ii«*« MEMORANDUM
drogen. Speranţele noaslre sînt, de la
Către Organizaţia Naţiunilor Unite lansarea rachetei, in aer.
Drept pentru care, noi, sărmanul
grup de sărmani industriaşi de război
Profund îndureraţi şi în veci fără intr-un fel care ne cutremură : pro­ recl în planurile noastre paşnice de americani cerem să se ia drastice
mingiiere, noi un grup de sărmani in­ duce curent electric. pregătire a unui război atomic. Toate măsuri de ocrotire a sănătăţii noastre
dustriaşi de război americani ne a- Speranţele noastre s-au îndreptat a- ziarele de altfel scriu că această ra­ profund lovită de boala numită „ba
dresăm Organizaţiei Naţiunilor Unite tunci spre prea curata fecioară cu hi­ chetă este o mare lovitură dată pla­ listicitita intercontinentalas" care ne-a
pentru a cere să se ia măsuri dras­ drogen, care e de o mie de ori mai nurilor noaslre, deci, cine dă loviluri, secat la ficaţi, nu alta,
tice şi fără nici o intirziere faţă de puternică decît sfîntul atomnic. Am este agresor. Clar !
marea lovitură care ne-a fost dată cu purces atunci la zămislirea ei şi am
premeditare. In numele sfintei noastre pus-o să facă dese repetiţii asupra fe­ In al doilea rind lansarea rachelei p. conf.
credinţe, a sfintului petrolius şi ştiu­ lului cum va aduce ea pacea veş­
tului atomnic, în numele prea curatei fe­ nică necredincioşilor întru domnul do- constituie o subminare a credinţei noa­ I. S O R IN
cioare cu hidrogen, aducem la cunoş­ larus.
tinţă marelui for cele ce urmează. Uniunea Sovietică a experimentat racheta balistică
Dar şi de data aceasta am aflat că intercontinentală (Ziarele)
încă din timpurile de adincă recule­ şi dincolo se află cea Ia care ne în­
gere pentru dolarii noştri, al celui chinam noi şi că şi acolo face minuni.
de al doilea război mondial, noi, săr­ Şi ne-am cutremurat la gîndul că noi
manii industriaşi de război americani ca monopollşti ce sîntem întru dolari,
nu ne-am precupeţit eforturile pentru nu sîntem totuşi monopollştii noii ză­
a asigura pe pămint pacea. Dar nu misliri.
orice fel de pace ţinteam noi ci una veş­ Durerea noastră şi mai mare csle
nică, drept pentru care am reuşit să aflînd că, de curind a zburat către ?
aducem pe pămint pe prea sfiniul mu­ slava cerului un proroc care rachetă ?
cenic atomnic... Şi el a purces de ia se cheamă, este balistic şi, ceea ce e t
domnul... preşedinte ale trusturilor mai grav, intercontinental. Durerea e ţ
noastre de armament şi a adus pacea mare pentrucă nu din partea noas>ra ?
veşnică la cîteva inii de japonezi de a zburat acest proroc pe care toţi do­ t
larii noştri atotputernici n-au pulul ¦
Răspuns Are de făcut... 1 sn la Hiroşima şi Nagasaki. Drept pen­ să-l zămislească. Proroc este pentru­ f
şi 6 luni. tru care osanale şi laude am înălţat că zborul acestei rachele ne-a pro­
noi, paşnicii industriaşi de război a- rocit nouă zile negre, că încă dc la ;
Rusa!in Bodreanu, gestionar ia mericani, şi adincă ne-a fost nouă naşierea sa a spus că ar fi mai de
depozitul C.A.M. Deva, a delapi­ mulţumirea intru conturile de ia ?
dat mărfuri în valoare de peste bancă. grabă bucuros să slujească transpor­ 9
7.000 lei. Pentru a-şi acoperi turilor Interplanetare şi să contribuie *
lipsa, a falsificat un document Şi priveam la prea sfîntul atomnic le dezvoltarea ştiinţei. ?
contabil în sensul că a vîndut şi nu ne mai săturam şl strigam în
mai multe articole unui cFcnt i- dreapta şi stingă că el va fi mintui- De aceea protestăm din adîncul fiin­ ?
maginar. Ne întreabă ce î se torul nostru in ceeace priveşte contu­ ţei noastre îndurerate şi aducem, pe
poate întîmpla în legătură cu a- rile de la bancă şi a celorlalţi păcă­ această cale, următoarele capete d- 9
ceste articole. acuzare: 9
toşi in ce priveşte viaţa. Şi ne cre­
Răspuns : I se poate întîir.plu deam singurii adepţi slujiţi de el. De­ In primul rînd acuzăm pe cei care I
ceva în legătură cu unele arti­ odată am aflat insă că uu-i de cit un au creat racheta balistică intercau-
proclet, că et slujeşte şl roşilor şl încă tinentală de agresiune : ei au lovit di- i
cole... din codul penal.
‘f-.f- I- t-.1 Trustmanii din S.U .A .: i
V. JURISTCONSULTUSCU — Ce succes formidabil da că ar fi a noastră, dar e sovie- *
şi as(a e 0 catastrofă. *
•o- «c- •-«*• • *-*•» !•••¦ « * »••••*••* i-f* r f • r ft i-f* *-C* i-fr r f * *4 «i-Ç» »4 * »4 * *4 »#4 ^ * 4 »»4 « »4 t
> fr-’ V *