Page 23 - 1957-09

Nr. 850 DKUWUL SOCIALISMULUI socarannr&atav Pag. 3

S=s

Spicuiri din viaţa unui J OOOO-OOv OOOOOOOOO OOOOOOOO OO0 0 OOOOOO 0 0 OO0 0 0 0 OOOOOOOOOOOO OOOO OO00 00-00 3
de colectivă
confrfiule la Marea f IN SATUL LUI VLAICU !
caltfifil fMicfici 1 88gnă
Dtrninică, 1 septembrie, satul Aurel Vlaicu a îmbrăcat hai- 8
de sărbătoare. Sute de oameni au venit aici să sărbătoreasca 8

E greu să se scrie despre oa­ acolo, a vorbit cu Consiliul, ca Iul preşedinte al colectivei, a ve­ Fără să ne ascundem după gZiua Aviaţiei R.P.R. In această zi, obiectivul aparatului a inre- 8
meni. Este greu, deoarece nu se în anul ăsta să-i întrecerii pe nit în ajutorul văduvei. A con­ deget, trebuie să spunem că îna­ cord, fapt oare -a dus la înlătu- ga!strat câteva imagini interesante.
poate vorbi despre om, ca ata­ cei din Pricaz. vocat tinerii din sat la căminul intea experimentării salarizării rarea completă a fluctuaţiilor, g
re, ci despre om şi munca lui. cultural şi le-a cerut ajutorul. îmbunătăţite, calitatea producţiei Muncitorilor li s-au făcut cu- *
— Că bine zici. Imi aduc a- A dat pensia pe trei luni (tov. pe şantierele Trustului 7 con­ noscute sarcinile de plan şi pre- 8
Viaţa preşedintelui sau minte cînd zicea preşedintele : Dumitru e pensionar) cu care strucţii Petroşani era nesatisfă­ ţul unitar total, pentru lucrarea 8
dacă anul trecut am obţinut s-au cumpărat ferestrele, uşa, ci­ cătoare. Explicaţia ? Muncitorii ce o executau, ia fiecare bri­
a gospodăriei?! 19.000 kg de cartofi la ha, anul mentul. Copiii de la şcoală au calificaţi veniţi să lucreze pe gadă.
acesta trebuie să scoatem 20.000 adus pămînt, apă şi nisip. S-a şantierele trustului aveau cate­
Din gara Turdaş, pină a a- lig. De grîu nu mai vorbesc. A- făcut cărămida. Acum, văduva gorii de salarizare necorespttn- îmbunătăţirea calităţii se da-
junge in sat mai este cale de nul acesta, am depăşit cu mult Lina locuieşte în casă nouă. zătoare calificării lor şi preţu­ toreşte şi faptului că maiştrii
aproape jumătate ceas. Mergind producţia planificată. rile pe unitate de măsură erau oînd constată deficienţe pe par­
pe acest drum îmi. făceam pla­ Preşedintele-scriiior oarecum mici, ceea ce ducea cursul lucrărilor, iau măsuri i-
nul să scriu despre viata gos­ — Ascultă, mă, uride-i cap, a- după sine la goana cu orice mediate pentru remedierea lor.
podăriei colective „6 Martie" colo merge totul bine. Crezi că De numele preşedintelui de co­ preţ după cantitate, în dauna In a.cest sens putem evidenţia
din Turdaş. Acesta a fost pla­ construcţiile gospodăriei — ma­ lectivă se leagă şi lucrările pen­ calităţii. pe. maiştrii M. Prodanciuc, care
nul. gazie, 2 pătule, grajdul şi şo­ tru electrificarea satului. O în­ se ocupă cu lucrările de finisaj
pronul pentru nutreţ ar putea trebare pe care fiece om, care Acum situaţia s-a schimbat pe şantierul I Petroşani, şi
Cînd am ajuns la gospodărie, fi făcute aşa de uşor, dacă pre­ l-ar cunoaşte pe tov. Mihail Du­ cu mult. Pe toate şantierele
în loc să mai scriu despre mun­ şedintele şi consiliul nu ar con­ mitriu, şi-ar pune-o, ar f i : „Ce trustului se observă o serioasă Gheorghe Kinal.
ca de aci, tn-am apucat să-mi duce cu pricepere? Tov. Dumi­ nu a făcut omul acesta pentru îmbunătăţire a calităţii produc­
notez lucruri din viata preşedin­ triu nu s-a uitat că pădurea comuna Turdaş ?". ţiei. In acest scop s-a făcut re­ Un alt factor, care a stimulat
telui gospodăriei, Mihail Dumi- Uia, la 40 km de aci, este prea încadrarea muncitorilor. S-au
departe. S-a dus acolo şi 2 zile Cunoscîndu-l pe preşedintele făcut încadrări juste în raport îmbunătăţirea calităţii produc­
triu. n-a mai venit, numa’ să aducă gospodăriei, voiam să ştiu cu ce cu cunoştinţele lor, iar datorită
Intr-un loc al curţii, doi co­ materialul pentru construcţii — se mai ocupă în afară de trebu­ examinării publice, ei şi-au pu­ ţiei, a fost acordarea de premii
şi l-a adus. rile colectivei şi a satului. tut îmbogăţi bagajul de cunoş­
lectivişti se întreceau în vorbe, tinţe profesionale. pentru muncitorii trustului, care
în timp ce aşteptau să primeas­ — Uite că vine preşedintele Bătrînul, şezîhd la biroul său,
că bonurile pentru ridicarea a- cu bonurile. Mie îmi spuse să cu neăespărţita-i pălărie de paie Noile indicatoare tarifare vor au dat lucrări de cea mai bună
vansurilor. merg pe la trifoiul pentru se­ aşezată lingă el, în timp ce îşi fi un stimulent în ridicarea ca­
minţe şi ne cam întinserăm cu mîngîia părul albit, mi-a poves­ lificării muncitorilor, cunoscînd calitate. Printre cei premiaţi se Obiectivul aparatului fo tografiat
— Iţi aduci aminte Aurele... vorba. tit subiectul a două romane şi că treptele de salarizare sînt mai
Anul trecut, cînd a luat fiinţă un scenariu cinematografic. Era diferenţiate decît înainte, atin- numără zidarii N. Stoenescu, Fr. tele lui Aurel Vlaicu, Ion Vlaicu, cel care cu decenii in urmă a ajutat g
gospodăria, tov. Dumitriu a fost — Mihai! ia bonul ăsta şi povestea preocupărilor sale în gînd 70—90 lei pe lună faţă de
ales ca preşedinte. De la înce­ du-te la magazie să ridici gri­ timpul liber. Dacă sînt la fel de 20—30 lei cît era înainte. Buchman, I. Gyulay, I. Moga, § la construirea primului aparat de zbor, studiind frumosul aeromodel al tină- g
put s-a gîndit la trei lucruri: ul. Ăsta e avansul de 40 la su­ optimist ca preşedintele-scriitor, 8 rului Constantin Caragică. 5
să fie asigurate cantităţile de tă. Ai de primit 1265 kg. Cred, nu veste mult timp voi putea Pentru fixarea muncitorilor pe parchetarul I. Komarony.
seminţe de calitate, să fie bine că la sfîrşitul anului ai să mai citi romanul „Dreptul la viaţă" puncte de lucru, s-au stabilit lu­ Cert este că salarizarea îm­ 8 8
întreţinute culturile şi să se fi­ primeşti vreo 1.500 kg grîu. de M. Dumitriu. crările care se execută în regie 8
xeze bine asolamentul terenului. Bani ai luat. 1.200 lei pe tri­ şi lucrările ce se exeoută în a-
mestrul doi. Ce zici, e 'bine să E. USCAR bunătăţită a adus un reviri­ 8
Ajutat de consiliul de condu­ fii colectivist ?
cere, a reuşit. Da, a organizat ment serios în ceea ce priveşte 8
bine lucrul. S-a dus şi la gos­ — Da, e bine. Nici nu mă calitatea producţiei. Acest lucru 8
podăria agricolă colectivă din gîndcam c.ă va fi atît de bine. 8
Pricaz, să vadă cum lucrează
— Ei, acum du-te I nu poate decît să ne bucure. 8
ăia.
— Apăi, cît îi ziua de mare Văduva Una are casă C. p a ş c a n i : g 8
nouă adjunct al serviciului organi- 8
nu-l vezi să plece din gospodă­ zării muncii din cadrul Trus­
rie. De dimineaţa vine printre Iti comuna Turdaş, locuieşte tului 7 Construcţii Petroşani 8
colectivişti. Ii îndrumă, îi încu­ văduva de război Lina Urs. îna­ 8
rajează, supraveghează întreaga inte cu cîţiva ani, casa în care 8
muncă. locuise această femeie cu cei
trei copii ai săi, începuse să se 8
— Aşa-i mă Mihai Da’ nici dărîme. 8
nu lucră singur. Cînd se iveşte -rx' •* -<y- •*-••»
cîte ceva, odată cheamă consi­ Dar, Mihail Dumitru, actua- In mod rítale sarcina de plai 8g Clişeul de faţă reprezintă casa unde s-n născut şi a lucrat pentru reali-L
liul. Spusă-i eu că a fost la cei | PE TEME DE i
din Pricaz. După ce a venit de I PRO D UCŢIE f dea şi Ia abatajul Iui Traian Păcuraru g zarea ideilor sale, Aurel Vlaicu. Muzeul de aici vorbeşte despre muncag
din stratul 8—9. 8 bravului pionier a! aviaţiei, Aurel Vlai cu.
r«-G»»-O--»O»•’t —9•»-O- -O-•C»*<3••<t- •<V- <>.-»©»* o
O problemă importantă care stă în
îşi poate îndeplini faţa conducerii sectorului în momentul
de faţă este cea a efectivu­
Luna trecută, colectivul exploatării organizare a muncii şi pentru crearea
Vulcan a rămas dator patriei peste 32U0 condiţiilor optime de lucru a brigăzilor
tone cărbune. Rămînerea în urmă s-a de mineri. Printre aceste măsuri cităm,
datorat atît unor condiţii de exploatare schimbarea locomotivei mici de la blo­
oarecum nefavorabile, precum şi unor cul O cu o locomotivă troley mare.

deficienţe interne, printre care o greoaie Locomotiva mică va deservi numai cir- lui şi a disciplinei acestuia.

Mm aprovizionare cu vagonete goale şi cu cuitoru! puţului şi galeria de ocol, a- Lăsind la o parte faptul că se
lemn a locurilor de muncă şi slaba or­ jutată de un Diesel. Prin aceasta se va menţine un număr de posturi neproduc- g
ganizare şi eşalonare a lucrărilor de descongestiona transportul la puţ. La tive, motivate prin condiţii uneori obiec- §

exploatare au fost cele care s-au făcut fel la puful vest orizontul 590 transpor­ tive, se înregistrează un număr destul 8

Buba mare-s doi rulmenţi mai mult simţite. O altă cauză a rămî- tul nu se va mai face pe plănui Vass de mare de absenţi nemotivati. Condu- 8o
nerli în urmă a fost, aşa cum au do- ci pe puţ, începînd încă din prima de­ cerea sectorului, prin măsura de a eli-
vedit-o faptele, practica muncii in „a-
salt“ care s-a început odată cu a doua cadă a lunii. La blocul 1—0 în stra­ mina din circuilul de transport planul
jumătate a lunii august. tul 17, se bate în prezent un nou suitor
Eram în drum spre împrietenit şi mi-a spus apucat de reparaţia ei. Da' pentru aerajul mai bun al locurilor de lui Vass, va reduce cele 7 posturi zil­
Analizînd temeinic lipsurile manifes­ muncă. Abatajul lui Retty Lazăr din
Călan, venind de la Ha- omul, tot. buba cea mai mare este tate în mersul producţiei din-4tina'tre­ stratul 5 este unul din abatajele — nice prestate în regie pentru deservirea
cută, conducerea minei Vulcan (şef tov. poate — cu cea mai defavorabilă si­
ţeg. Încet, încet, cu bătui — Eşti supărat de procurarea a DOI rul­ losif Cotof) împreună cu conducerile tuaţie, determinată, mai ales, din cauza acestui plan. Trebuie concentrată aten­
celor patru sectoare productive, au ela­ lucrului vechi şi a rambleului prin care
în inîna, după ce fusesem sigur, că moara nu menţi, fără de care moara borat o serie de măsuri lehnico-orga- se trece. Aici, s-a luat măsura de a se ţia şi toată munca pentru întărirea dis- 8
nizatorice menite să ducă la îndeplini­ introduce captarea apei pe ţevi pentru
prin mai multe sate, am funcţionează. Dar eu... nu poate fi -pusă în func­ rea în mod ritmic a planului de pro a da posibilitate minerilor să lucreze în ciplinei în muncă şi lichidădii cauzelor g
ducţie pe luna în curs. loc mai uscat şi totodată să se poată
ajuns în satul Strei. Aci şi omul se scărpina ţiune. Eu am spus la di­ da un cărbune fără multă apă şi noroi, care o generează. , g
Sectorul I al minei condus în pre­ redueîndu-se astfel posibilităţile de re­
am mai fost. Eram obiş- după ureche. Auzi dumnea- recţie, la Soneria, să se zent de tov. Farkas Laurenţiu, locţiitorul fuzare a vagoneteior cu cărbune. In concluzie, din activitatea primelor g
şefului de sector — a rămas în luna
nuit ca în afară de zgo- ta, din 20 iunie şi pînâ ia măsuri pentru procura­ trecută dator patriei cu peste 1000 tone Situaţia abatajelor sectorului i se două zile de muncă în care sectorul I 8
cărbune, lipsă provenită mai ales de la prezintă, acum la începutul lunii, favo­
moţul îndepărtat al turna astăzi (4.VIII.1957) să rea rulmenţilor. To­ Vulcan şi-a realizat planul în proporţie 8

lelor din Călan, să aud stea moara I Şi n-a fosl varăşul director Ion de 100,4 la sută, se poate afirma că °

şi duduitul regulat al mo o zi de atunci în care să Bodnărescu a promis dînd curs înfăptuirii măsurilor tehnice , (j . . . o
. .... , ., o Batrmui constructor Ion vlaicu a finut rnorfis sa imortalizeze întil-“
si organizatorice elaborate si dezvoltind o ’, 8
rii „8 Martie“. nu ne vină ţărani cu ca că va interveni... Tov. pre­ o munca susţ.in.u.ta. i.n. luna a' ceast.a, sec- go nirea lui cu cei mai tineri constructori . .d.e aeromodele din, regiune. lată-1 a0
„ în mijlocul concurenţilor, care au participat la concursul de aeromodele o r -o
Acum... linişte. Mă mi- rele cu grîu. Da’, cum ve- şedinte al sfatului popular ,' , , „ .. , g ............. . ................... „ „ „ °
torul se va putea prezenta la sfîrşitul o5 8ganizat de C.O. A.V.S.A.P. Hunedoara,’ cu 1priieiJul Zilei Aviaţiei din R.P.R.®8
ram cum de stă moara, neau aşa plecau, Călan, Lacko a promis şi l.u.n.ii cu p,lanul. .în.d.ep. li.n.it. in mod, r.i,tmi.c o
oaoooo-oo-oooooo-oooocoooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo oooo ogff-
chiar acum cînd treieri — Bine, dar de ce nu el că va interveni. Mai şi chiar depăşit.

şui e pe terminate. Gu funcţionează moara ? ştiu eu cine n-a mai pro­

gîndul de a afla, m am — Despre asta am lăsat mis. Deocamdată, cum exploatarea stratului 5, unde rambleu! rabilă îndeplinirii ritmice a planului, cu s aW p f6Üa m i n a C r y c F3 n Ho ş i i
abătut din drum şi am să vă spun mai la urmă. vezi, moara stă, iar trei şi lucrul vechi prin care s-a trecut şi excepţia stratului 5. Abatajul cameră
ajuns lîngă moară. Aceeaşi După cum vă spusei, din oameni, primesc salariul se trece încă Ia abatajul lui Retty La- din stratul 3 unde lucrează brigada lui

linişte. Nu funcţiona. 20 iunie, moara nu mai de cîte 1.000 lei pe lună zăr, a împiedecat producţia. In pro­ Ion- Visa poate da mai mult cărbune Astăzi se deschide în întrea­ a reuşit să creeze astfel un pu­ Formate clin absolvenţii cursuri­
ducţia sectorului s-a făcut simţită lipsa peste sarcina planificată deoarece va ga (ară „Săptămîna Crucii ternic activ sanitar voluntar. lor sanitare, aceste grupe dau
Am bătut la uşă şi înăun- funcţionează. Atunci, val- şi numai morarii nu fac. vagoneteior goale. Graficul producţiei scoate piciorul din partea vestică pe o Roşii". Cu acest prilej, cadrele Pină acum, au fost înscrişi ca un preţios sprijin cadrelor sani­
tru se auziră paşi. Gînd (urile au fost duse la Se- — Ei, dragul moşului, să pe zile arată că atunci cînd abatajele distanţă aproape dublă decît cea pla­ sanitare, activiştii sanitari vo­ membri ai şcolilor de Cruce tare în întreprinderile şi insti­
uşa a fost deschisă, în beş pentru a fi reparate, ştii că-i rău. Să vedem ce sectorului au primit cantităţi suficiente nificată. La abatajul frontal din stratul luntari alături de toţi oamenii Roşie din regiune, un număr tuţiile unde funcţionează. In
prag a apărut un om. De atunci aşteptăm să fie de vagonete goale, producţia dată a 17 al lui Ion Căzîlmanu, se va putea muncii trec în revistă realiză­ de 40.542 oameni. Peste 20.000 campaniile de salubrizări, vac­
Credeam că este mecanic, aduse. Apoi, maşina pen- o să spună cei care au pro fost peste sarcina de plan. Pentru ca scoate cărbunele planificat, fapt dovedit rile obţinute în anii regimului ţărani muncitori din regiunea cinări. depistări şi izolări ale
nu morar, pentru că sa- tru decojit grîul este în mis. în septembrie sectorul să-şi îndeplinea­ şi do producţia acestui abataj din pri­ de democraţie populară în acest Hunedoara au absolvii cursurile cazurilor febrile în timp de epi­
lopela îi era pătată cu atelierul întreprinderii de Şi acum, te las cu scă în mod ritmic planul, conducerea mele două zile lucrătoare din luna in domeniu. Şi nu ne miră de loc sanitare săteşti, iar 19.925 oa­ demii, în munca sanitară de
lui a luat măsuri pentru o mai bună curs. Aceeaşi situaţie bună se poate ve- faptul că astăzi în ţara noastră, meni ai muncii din întreprinderi propagandă, membrii grupelor
ulei şi nu cu făină. Din panificaţie din Hunedoara, bine. aproape că nu există sat in care şi instituţii au absolvit cursu­ sanitare au fost mereu alături
să nu fie un cadru sanitar ca­ rile G.P.A.S. Din riadul acesto- de muncitorii sanitari.
vorbă în vorbă ne am După cîte ştiu eu, nu s-au MOŞ DRHMEŢH lificat care să vegheze la sănă­ ru, mulţi deservesc cele 698 pos­
tatea oamenilor muncii. Acest turi sanitare din întreprinderi şi In pregătirea activiştilor sa­
COMITETUL ORGANIZATORIC R E G I O N A L A (IAZIN lucru oglindeşte grija pe care instituţii. Primul ajutor dat de nitari voluntari, mulţi medici
A. V. S. A. P. HUNEDOARA în colaborare cu partidul şi guvernul ţării noas­ sanitarii voluntari ceior acciden­ clin regiunea noastră şi-au adus
redacţia ziarului „DRUMUL SOCIALISMULUI“ 9 şi 10 SEPTEMBRIE 1957 tre o poartă sănătăţii oamenilor taţi la locurile de muncă s-a o serioasă contribuţie. Printre
muncii. dovedit de multe ori a fi bine aceştia putem aminti pe dr. Do­
o rg a n i z e a z ă SPECTACOLE dragoste ; Programul II : 14,03 Cîntece venit şi calificat borau, din Cugir. dr. Lăpăclatu,
CINEMATOGRAFICE şi jocuri populare romîneşti ; 15,00 Arii Regiunea noastră, care în tre­ medic emerit clin Petroşani, dr.
în oraşul Deva, şi duete din operete; 15,40 .Muzică cut era intr-o înapoiere totală Mulţi dintre activiştii sanitari Meisner, de la fabrica „1 Mai“
DUMINICA 8 septembrie DEVA : Noapte de carnaval; Ulii populară din Regiunea Autonomă Ma­ în ce priveşte reţeaua sanitară, s-au evidenţiat in munca pc ca­ Petreşti şi alţii. Demnă de evi­
ma întîlnire; Cinema de altădată (ci­ ghiară ; 10,20 Muzică uşoară ; 17,30 numără astăzi multe unităţi do­ re au desfăşurat-o Demni de denţiat este munca depusă de
1957, începînd de la orele nematograful de vară); ALBA IULIÂ : Program de melodii populare; 18,55 tate cu instalaţii moderne şi toată lauda sînt activiştii Flori- dr. insef, din Zlatna, care, ocu-
9 a. m. Două victorii ; APOLDU DE SUS : Sfatul medicului : Silicoza şi silico-tu personal de înaltă calificare. A- ca Damian. din Lupeni, soţie de pîndurse de pregătirea * grupei
Rîsete în paradis ; BARIJ MARE : Sa­ berculoza ; 19,00 Concert de estradă ; cum, în regiunea Hunedoara miner, Pringher losif, din Pe­ sanitare din localitate, a făcut
Un concurs motocros lonul nr. 9 ; BR A D : Mănăstirea din 21.05 Teatru la microfon: „Ana Ka- funcţionează 18 spitale cu 2.155 troşani, activist de Cruce Roşie din aceasta o grupă fruntaşă pe
Parma ; HAŢEG : Cio-Cio-San ; î LIA : renina“ de Lev T olstoi. 23,15 Concert paturi, 16 servicii medico-sani- de peste 8 ani, Ion Dănicu, de regiune.
><L*> -<t5>< Corabia viselor; t.ONEA: Fiica mea de noapte. lare cu 1.077 paturi, 42 case la secţia laminoare C.S.II.. Ma­
trăieşte la Viena ; ORAŞTIE: Tu şi de naşteri, 8 sanrpicluri cu la­ rin Davidescu. clin Lupeni. Le­ In cadrul „Săptămânii Crucii
Concursul se desfăşoară pe teren camarazii tăi ; , PETROŞANI: Tliil MARŢI 10 SEPTEMBRIE 1957. boratoare, 85 circumscripţii sa­ fiiin Dictt, din Ctipir, Maria Roşii", cadrele sanitare şi acti­
a c c i d e n t a t . Plecarea şi sosirea Buhoglindă ; SEBEŞ : Fiica Tibetului Programul I : 5,10 Muzică uşoară; nitare rurale, 596 medici, 1.620 Doşteţan, colectivista clin Boz şi viştii voluntari sanitari au pri­
în P i a ţ a Unirii . T E IU Ş: Cazul pilotului M aresz; (3,15 Muzică populară romînească ; cadre medii ele. mulţi alţii. lejul să-şi facă bilanţul muncii
ZLATNA : Star fără voie ; SIMERIA : 6,45 Muzică uşoară ; 7,40 Concert de
onosport Parada lui Cliarlot. dimineaţă ; 8,59 Duete de dragoste de Creşterea reţelei sanitare a O intensă activitate desfă­ de pină acum, cit şi să prevadă
Ceaikovski; 10,00 Un potpuriu din me­ avut o mare influenţă asupra şoară şi rele 82 grupe sanitare
Programul concursului nr. 37 Etapa S ELECŢIUNI DIN lodiile lui Robert Stolz ; 11,03 Muzică creşterii natalităţii, a scăderii existente în prezent în regiune. activitatea lor ele viitor.
din 15 septembrie 1957 PROGRAMUL DE RADIO distractivă; 11,30 Din cîntecele şi dan­ mortalităţii infantile şi generale.
surile popoarelor; 13,05 Concert de De asemenea, morbiditatea prin D9 cazuri Dr. SIMION COT IA
1. R. P. Bulgaria — R. P. Ungaria (câmp. mondial) LUNI 9 SEPTEMBRIE 1957. prînz; 15,05 Melodii populare romî- accidentele de muncă a scăzut
2. R. P. F. Iugoslavia — Austria (după Dr. Gero) ncşti. 16,10 Muzică uşoară; 16,40 Cîn­ considerabil. Comisia de împăciuire cure rezo !vate
3. Locomot- Timişoara — Locomot. Cluj (cat. B.) Programul 1 : 5,10 Jocuri populare tece satirice şi jocuri populare romî- funcţionează pe lingă Sfalul
4. Ştiinţa Cluj — En. Uz. Tract. Or. Stalin (cat. B.) rom îneşti; 6,15 Melodii populare romi ne.şti ; 18,50 Jocuri populare romîneşti; Dar la vegherea sănătăţii oa­ popular al oraşului Lupeni a siei au luat în discuţie 105 ca­
5. Progresul Sibiu — Ener gia Arad (cat. B.) neşti ; 7,03 Muzică uşoară ; 7,40 Con­ 19,10 Muzică uşoară de Florentin Dcl- menilor muncii au contribuit nu dovedit că poate rezolva în mocl zuri. Dintre acestea, 59 au fost
6. Energia Baia Mare — Energia Lupeni (cat. B.) cert de dimineaţă; 8,10 Din cîntccclc mar şi Eugen Koffler; 19,55 „Noapte numai cadrele sanitară, ci şi onorabil diferitele plingeri ate
7. Progresul Focşani — Pr ogresul Suceava (cat. B.) şi dansurile popoarelor; 8,45 Muzică bună, copii“ : „Răţoiul cel urît“ — masele largi de oameni ai mun­ cetăţenilor. rezolvate prin împăcarea cetăţe­
8. Locomot. Constanţa — En. 1 Mai Ploeşti (cat. B.) de balet; 9,30 „Vreau să ştiu", 11,03 poveste de Anderson ; 20,10 Piogram cii atrase in cadrul organizaţiei
9. Energ. Cîmpia Turzii — Energ. Hunedoara (cat. B.) Muzică populară romîncască; 12,10 de muzică popL'lară ; 20,45 Muzică din de Cruce Roşie. Crucea Roşie De la 1 ianuarie şi pină a- nilor in cauză. In oraşul Lu­
10. Dinamo Bîrlad — Dina mo Bacău (catx B.) Concert de prînz ; 13,05 Muzică popu­ operete; 23,09 Muzică uşoară; Pro­ cum, deputaţii şi membrii comi-
11. Energia Moreni — Ener gia Cîmpima (cat. B.) lară romînească; 13,45 Din inimă-ţi gramul 1! : 14,03 Muzică uşoară de peni comisia de împăciuire se
12. Energia Fălticeni — Ştii nţa Iaşi (cat. B.) cînt ţara mea ; 14,00 Muzică distrac­ compozitori sovietici ; 14,40 Muzică
tivă ; 15,05 Muzică corală romînească ; populară germană; 15,15 Muzică u bucură de încrederea deplină a
A4ECIURI REZERVA 16,30 Sfaturi gospodăreşti; 16,40 Mu­ şoară ; 15,45 Melodii populare romîneşti;
zică populară romînească ; 17,30 Con 17,1“ Potpuriu diri opereta „Victoria cetăţenilor.
A. Locomotiva Arad — Ertcr. Mediaş (cat. B.) cert pentru co p ii: Medalion muzical şi al ei husar" de Paul Abraham ;
B. Energia Reşiţa — Recolta Reghin (cat. B.) — „Bcdrich Smetana“ ; 18,30 Muzica 18.05 Doine şi jocuri populare romî­ D ezvoltarea refeleî cinem atografelor săteşti
uşoară ; 19,45 Concert de muzică popii neşti ; 19,45 Cîntă trio „Armonia” :
Iară romînească ; 19,55 „Noapte bună, 20,03 Muzică de estradă ; 22,05 Mu întreprinderea cinematografi­ trecut la aplicarea metodei prin August, cele 41 aparate de pro­
copii” : „Prietenia elefantului Jaky“ — zică populară romînească ; 22,30 Mu­ ca regională de stat-Deva, a care un aparat de proiecţie de­ iecţie din mediul rural să de­
povestire de V. Cojocaru şi Cezar Ti zica uşoară ; 23,15 Muzică de cameră luat măsuri pentru a extinde serveşte mai multe localităţi. servească săptămînal peste 80
pa ; 20,00 Concert de muzică populară de Gricg. reţeaua cinematografelor săteşti. Astfel, 20 de cinematografe şu­
romînească : 20,30 -Muzică uşoară de teşti ca : Dobra, Ighiu. Săsciori, de sate. S-a ajuns astfel ca nu­
compozitori rotnini, 22,30 Cîntecc de In afară de cinematografele Baia de Criş, Băcia, Geoagiu, mărul spectatorilor la sate să
inaugurate în 1957 l,a Lunca etc., prezintă săptămînal filme crească cu 230.000 faţă de anul
Cernii, Hărţăgani, Poiana Sibiu­ în cîte 2—3 sate apropiate. trecut.
lui, vor lua fiinţă şi alte cine­
matografe noi. Aplicîmdu-se această metod;., , ŞTEFAN KOROS)
s-a reuşit ea în cinstea zilei de 23
Paralel cu munca aceasta, s-a corespondent