Page 25 - 1957-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂl D E C L A R A Ţ IA C O M U N A
a delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Rpmlne

şi Republicii Populare Mongole

K orean a l co m itetului regional r m .r. hunedoara şi al sfatului popular regional Intre 4 şl 8 septembrie a.c., la invitaţia guvernului ro­ existenţa paşnică şi colaborarea multilaterala între po­
mîn a avut Ioc vizita de prietenie a delegaţiei guvernamen­ poare, de a contribui efectiv la menţinerea şi consolidarea
Anul ÎX. Nr. 851 Marii 10 septembrie 1957 4 pagini 20 bani tale a Republicii Populare Alongole in Republica Populară păcii şi securităţii internaţionale, în conformitate cu prin­
Romînă. cipiile Cartei Naţiunilor Unite.
IN A B A T A JU L 104 '« VEŞTI ii
Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Mongole, Ele consideră că realizarea unbr acorduri cu privire la
— Prăbuşiţi astăzi, tovarăşe for- dădea ou pichamerul intr-un şpiţ de pe. Victoria însă îşi avea sem nifi­ DE PE O G O A RELE în timpul vizitei sale în Republica Populară Romînă a vi­ încetarea experienţelor şi interzicerea folosirii armelor nu­
hoier ? — il întrebă inginerul Ni- la extremitatea coperişului. caţia ei. zitat mai multe oraşe, întreprinderi industriale şi agricole, cleare şi reducerea înarmărilor şi forţelor armate ale ma­
REG IU N II instituţii culturale şi ştiinţifice unde a luat cunoştinţă de în­ rilor puteri ar constitui o condiţie hotărîtoare pentru men­
colan, adjunctul sectorului IV de la — Ii tare, măi Sultana de „iu- Cu cîtva tim p în urmă, abatajul semnatele succese în construcţia socialismului ale poporului ţinerea păcii şi securităţii popoarelor.
104 era o adevărată sperietoare pen­ S-au împărţit avansurile romîn-frate. Pretutindeni ea a întilnit primirea cea mai cal­
mina l-onea, pe minerul Pilea. şeşte" aşa pichamerul? tru mineri. Cum acesta e dispus dea­ dă şi frăţească din partea poporului romîn. Cele două guverne declară că propunerile guvernului so­
supra celui mai adine orizont, pre­ De curind la gospodăria agricolă vietic în aceste probleme reprezintă o cale reală pentru
— Apăi da, l-om prăbuşi in schim- ~ Cum să nu fie tare ? Ii tare ca siunile se ţineau lanţ, iar căldura era colectivă „Drumul socialismului" din La convorbirile care au avut loc între delegaţiile guver­ rezolvarea pozitivă a problemei dezarmării ajunsă la un
de nesuportat. Intr-un an şi patru Riu-Bărbai, raionul Haţeg — aşezat namentale ale Republicii Populare Romîne şi Republicii impas ca urmare a acţiunilor negative ale puterilor occi­
bul doi, tovarăşe inginer. Mai avem dracu. luni, abia se terminase o fâşie, pe in regiune de munte — s-a terminat Populare Mongole au participat din partea romînă tova­ dentale.
nişte şpiţuri sub coperiş şi-i musai — Se vede că-i aproape piatra cînd brigada lui Pilea o termina nu­ treieratul griului. La scurt timp după răşii : Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, şe­
să le dăm gata. mai în patru luni. Pilea şi brigada terminare,, colectiviştilor le-a fost îm ­ ful delegaţiei Gheorghe Gheorghiu-Dej, primTsecretar al Guvernele Republicii Populare Romîne şi Republicii Popu­
replică şeful brigăzii. Şi la rlndul nu s-au descurajat. Au armat bine părţit avansul de 40 la sută. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, mem­ lare Mongole consideră că ignorarea de . către anum i^
— Pe urmă atacaţi ? d e ' tot abatajul, i-au descoperit tai­ bru în Prezidiul Marii Adunări N aţionale; Emil Bodnăraş, cercuri a drepturilor Republicii Populare Mongole,
— Atacăm in părţi şi mergem că- lui puse mina pe pichamer să dea nele şi încetul cu încetul presiunea şi Executind toate lucrările la timp, vicepreşedinte al Consiliului de M iniştri; Ştefan Voitec, de a fi membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite nu este
gata un alt şpiţ de sub coperiş. căldura n-au mai avut efectele ante­ colectiviştii au reuşit să obţină o can­ vicepreşedinte al Consiliului de M iniştri; Grigore Preotea­ compatibilă cu principiile Cartei acestei organizaţii.
rioare. Oamenii puseseră stâ p în ire' titate frumoasă de grîu la hectar: sa, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncito­
tre 103 şi 105. Este cărbune bere- Minerul T. Voina, bandaja abata- pe capriciile acestea subterane, atît 2.050 kg. resc Romîn ; lanoş Fazekaş, secretar a! Comitetului Cen­ Guvernul Republicii Populare Romîne declară încă odată
de hedorite de mineri. tral al Partidului Muncitoresc Rom în; Aurel Mălnăşan, că sprijină această dreaptă năzuinţă a Republicii Populare
chet. ful cu nişte sclnduri, pentru că ex- La împărţirea avansului de 40 la. adjunct al ministrului Afacerilor Externe şi Mihail D-alea, Mongole şi pentru aceasta guvernul Republicii Populare
Cînd se evacuă abatajul de căr­ sută, colectivistul Nicolae Szpmbat- ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Po­ Alongole îşi exprimă profunda sa recunoştinţă.
— Şi acumce fa c eţi? plozia fusese destul de puternică. Ti- bune, o parte dintre membrii brigă­ falvy care a executat cu familia sa pulare Romîne în Republica Populară Mongolă ; din par­
zii trecură la armat, iar şeful brigă­ 498 zile-muncă, a primit cantităţile tea mongolă tovarăşii: J. Ţedenbal, preşedintele Consiliului In cadrul tratativelor între delegaţiile guvernamentale
— Is bătute găurile şi aşteptăm neru afutori-mineri Şt. Şerbănescu, zii şi T. Voina, trecură să bată ri­ de 997 kg grîu. şi 599 kg secară.• In ale Republicii Populare Romîne şi Republicii Populare
total numai ca avans a primii 1.596 de Miniştri al Republicii Populare Mongole, şeful delega­ Alongole s-a acordat o mare atenţie problemelor relaţiilor
să vină artificierul să puşcăm şpi- V. Pal, şi ceilalţi membri ai brigă- ^eva §duri intr-un şpiţ ce nu fusese ' kg cereale. Ş i loan Farcaş, cu fam i­ ţiei : Sadnomîn Avarzed, locţiitor al Preşedintelui Consiliu­ rnmîno-mongole. Delegaţiile guvernamentale şi-au exprimat
încă dat gata. Era tot ceea ce mai lia sa, a primii pentru cele 425 zile- lui de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe ; Dorjiin profunda satisfacţie că relaţiile între cele două ţări se
ţurile. zii' „zăibăreau“ cărbunele către rămăsese dintr-o mare fâşie de căr- muncă, 852 kg grîu şi 511 kg secară. Samdan, deputat ai Marelui Hural Popular al Republicii desfăşoară pe baza egalităţii şi a colaborării frăţeşti.
bune, Pamfil Zorari, care a lucrai 397 zile- Populare Mongole, secretar al Comitetului Central al Par­
— Aci mi-s — zise artificierul A. craţer. întreaga brigadă dădea bătă- muncă, a primii 1.270 kg cereale, din tidului Popular Revoluţionar M ongol; Şargdaryn Ţeveen, Cele două guverne, ţinînd seama că deşvoltarea colabo­
— Ce zici, Trandafire ? se adresă ^ care 794 kg grîu. Asemenea cantităţi locţiitor ai Preşedintelui Comisiei de Stat a Planificării şi
David, care apăruse in abataj. Am Ha să termine fâşia din care sco- şeful brigăzii, lui Voina, în timp au mai primit şi alţi colectivişti. Sandavin Ravdan, ambasador extraordinar şi plenipoten­ rării multilaterale dintre cele două ţări corespunde intere-*
ce-şi sucea mustaţa stufoasă. Fâcu- ţiar al Republicii Populare Mongole in Republica Populară selor popoarelor lor şi serveşte cauza păcii şi. întăririi uni­
adus şi explozivul. seseră mii de tone de cărbune In ANA BORZA Romînă. tăţii lor socialiste au hotărît să lărgească şi să întă­
rd treabă bună ortacii noştri! corespondent rească relaţiile politice, economice şi culturale între Repu­
— Ei, bine că ai venit 1 Hai să ¦ vreo 4 luni de zile. — N11 z'c ba, au făcut. Acum să Delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la pro­ blica Populară Romînă şi Republica Populară Mongolă,
Creşte numărul în scopul sprijinirii reciproce în opera de construcţie paş­
umplem găurile, că abatajul l-am — Nu lăsăm nici un pic de căr- vedem de ce-s în stare cînd atacăm întovărăşiţilor ia Turdaş blemele internaţionale prezentînd interes pentru ambele nică. Părţile au căzut de acord, în special, să încoapă tra­
4in nou¦ Ştii bine că se încălzeşte părţi şi au analizat problemele referitoare la întărirea con­ tative cu privire la încheierea unui acord de schimb de
verificat. Nu-i metan şi-i bine ar- bune — explică şeful de brigadă. culcuşulcînd dăm peste el — răs­ mărfuri între Republica Populară Romînă şi Republica
mat. Măi ortaci — se adresă el ce- Aşa-i legea mineritului, dacă laşi punse Voina zîmbind semnificativ. tinuă şi dezvoltarea legăturilor de prietenie frăţească şi a
Populară Alongolă.
lor din brigadă — coboriţi din a- cărbune în abatajul prăbuşit ax de — Atîta bai. Ii venim noi de hac,i colaborării între cele două ţări. Ambele părţi îşi exprimă convingerea că vizita în Repu­
numai să ajungem la el. Fâşia nouă < Convorbirile, care au decurs într-o atmosferă de cordia­
bataj, că puşcăm. lucru cu focul. Şi-i păcat de cărbu- blica Populară Romînă a delegaţiei guvernamentale a Re­
litate şi încredere reciprocă, au arătat deplina unitate de publicii Populare Mongole şi rezultatele tratativelor care
Peste cîteva minute tunete puter- care arde degeaba, iar noi nu au avut loc între delegaţiile guvernamentale contribuie la
vederi a părţilor asupra problemelor privind apărarea păcii, întărirea prieteniei frăţeşti dintre popoarele celor două ţări,
nice zguduiră adînourile. Cărbunele mm pute”1 lucra cumsecade, în interesul cauzei socialismului şi întăririi păcii între po­
dezvoltarea colaborării internaţionale, întărirea unităţii la­
din şpiţuri se dizloca cu repeziciu- Abatajul clocotea , de freamătul gărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. poare.
ne. Un iz de praf de puşcă, ames- muncii. Kilogram cu kilogram, căr- Preşedintele Consiliului de Aliniştri al Republicii Popu­
tecat cu iz de răşină, se răsplndi în bunele era scos de sub coperiş. Cra- Guvernele Republicii Populare Romîne şi Republicii Po­
lare Alongole, J. Ţedenbal, a transmis preşedintelui Consi­
abataj. După ce verifică starea aha- ferul, pe care se lopăta cărbunele, pulare Alongole declară cu toată fermitatea că vor depune liului de Aliniştri al Republicii Populare Romîne, Chivu.
iajului, minerul Pilea şi ortacii săi căra cu zgom ot belşugul de căr-
toate eforturile pentru a întări şi mal mult unitatea fră­ Stoica, invitaţia de a vizita Republica Populară Alongolă,
porniră să dea gata şpiţurile. Cui- bune, care-i fusese aşezai in spate, împreună cu alţi conducători ai Republicii Populare Romîne.
cat pe burtă, în colţul drept al a- către nesăţiosul rol ce-l înghiţea, ţească.şi colaborarea strînsă a ţărilor socialiste, garanţie
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­
batajuM , minerul Gh. Sultana ii Victoria brigăzii lui Pilea era aproa- sigură a apărării cauzei socialismului, a întăririi păcii şi lare Romîne, Chivu Stoica, a acceptat această invitaţie.

D ESCH ID CREA o putem da în mai puţin de patru i in perioada de la 23 August pînă securităţii popoarelor. in numele guvernului Republicii Populare Alongole,
S Â P T Â M ÎN II C R U C II R O Ş II” luni, deşi deocamdată ăsta-i recor-, la 1 septembrie, la Turdaş 8 ţărani
dul abatajului. Tovarăşe reporter,) muncitori au depus cereri pentru în­ Ambele guverne au arătat hotărîrea lor de a participa J. ŢEDENBAL
scrie că ia noua atacare vom da zii- , scriere în întovărăşirea agricolă. Su­ activ la toate acţiunile internaţionale menite să asigure co-
nic cel puţin 25-30 de tone peste
In numele guvernului Republicii Populare Romîne,
PETROŞANI. — Duminică La adunare au participat pes-' plan, cărbune curat ca aurul — m i, prafaţa cu care s-au înscris aceştia
dimineaţă a avut loc în faţa te 600 de oameni ai muncii din esle 6,52 ha. Alţi 7 membrii vechi ai CHIVU STOICA
Sfatului popular orăşenesc din oraş, medici fruntaşi, surori, ac-\ se adresă şeful de», brigadă, în vre- ' întovărăşirii au mai adus în întovă­
Petroşani, un miting festiv în­ tivişti sanitari, reprezentanţi a i' răşire 3,38 ha suprafaţă, cu care nu Bucureşti, 7 septembrie 1957
chinat deschiderii „Săptămînii organizaţiilor de masă etc. me ce încercam să fac proba lope- au fost înscrişi la început.
Crucii Roşii“, care se desfă­
şoară în perioada 8— 15 septem­ Adunarea a fost deschisă de ţii la „zăibăritul" cărbunelui de su b ' Cu acestea a crescut şi numărul
brie. La miting au luat parte tov. medic Simion Cotta, iar
formaţiile de Cruce Roşie din coperiş. GH. T.
întreprinderile şi instituţiile o-
raşului Petroşani. Au asistat conferinţa despre importanţa !C I T I Ţ I membrilor şi suprafaţa totală 3 înto­
de asemenea reprezentanţi ai „Săptămînii Crucii Roşii" a fost
Comitetului orăşenesc de ¦partid ţinută de tov. medic Ion Moza, în p a g in ile 11 ş i vărăşirii, care se ridică acum la 23
şi ai Sfatului popular orăşe­ preşedintele Comitetului orăşe-
nesc Petroşani, medici din o- Jiectare. .... .
raşul Petroşani. nesc de Cruce Roşie. Din cele
arătate de vorbitor a reieşit că IV r ROMULUS VLAICU
Cu acest prilej, tovarăşul dr. corespondent
Eugen Stăncescu a ţinut o
scurtă cuvîntare în care a ară­ printre grupele sanitare frunta­ { ?d u m i n i c a Şi la Burjuc se fac în cinstea delegaţiei guvernamentale a R. P. Mongole
tat importanţa mişcării de Cru­ şe se numără cele de la între­ _>_/ ** noi înscrieri
ce Roşie, precum şi rezultatele prinderea „I Mai" şi I.A.R.T.
cu care formaţiile sanitare se {SPORTIVA; Adunarea generală a întovărăşiţi în frunte cu tovarăşul J. Ţedenbal
prezintă la deschiderea acestei Deva. La sfîrşitul adunării a lor din Burjuc, raionul llia, a hotă-
săptămîni. rulat filmul maghiar „S-au cu­
noscut într-o trăsură".
Vorbitorul a remarcat munca
BRAD. — In cadrul sărbăto­ rît primirea în întovărăşire a încă 3 Sim bdtă dtipă-amiază a avut loc unitatea ¦de nezdruncinat a ţărilor la­ Dalta, Florian Dănătache şi Anton
depusă de secţiile de Cruce Ro­ ririi „Săptămînii Crucii Roşii", noi membrii, care s-au insei is cu o in sala Floreasca marele m iting al gărului socialist in frunte cu Uniu­ Vlădoiu.
suprafaţă importantă de teren arabil. oamenilor muncii din Bucureşti in nea Sovietică!".
şie de la minele Lupeni, Ani- Ia Brad a avut loc în ziua de ? C ro n ic i şi rezultate? cinstea delegaţiei guvernamentale a In sală se aflau de asemenea şefii
Republicii Populare Mongole, in frun­ Sosirea tovarăşilor 1. Ţedenbal, Gh. unor m isium diplomatice acreditaţi la
noasa, Petrila, de la Filatura 8 septembrie o adunare festivă, tale campionatelor? Cei trei noi înscrişi s în t : Petru te cu tovarăşul I. Ţedenbal, preşedin­ Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica a fost Bucureşti.
la care a luat cuvîntul tov. dr. * cate- ¦{ Orşa, Roman Farcaş şi Loveştean tele Consiliului de Miniştri a R. P. salutată cu puternice urale şi ovaţii.
Lupeni şi U.R.U.M. Petioşani, Petru Mogoşan. Vorbitorul a fotbal din 1 Farcaş. Tovarăşul Teofil Bulaş, mem­ Mongole, care ne vizitează ţara. La masa prezidiului iau loc de ase­ Mitingul a fost deschis de ing. An­
arătat însemnătatea pe care o ţde bru mai vechi şi-a adus în întovără­ menea Dorjiin Samdan, secretar al ton Vlădoiu, preşedintele Comileiului
precum şi preocuparea pe care are organizaţia Crucii Roşii. şire şi restul de pămînt, pe care îl Im m iting au luat parte cîteva mii Comitetului Centra! al Partidului Popu­ executiv al Sfatului popular al Capi­
?goriile A , B, C . şi? avea în afara întovărăşirii. de locuitori ai Capitalei — oameni lar Revoluţionar Mongol, Sadnomîn talei, care in numele locuitorilor Ca­
membrii Crucii Roşii au mani­ Acţiuni asemănătoare au a- ai muncii din întreprinderi şi insti­ Avarzed, locţiitor al preşedintelui Con­ pitalei a salutat prezenţa în ţara noa­
vut loc şi în alte centre din •campionatul regio-? tuţii, oameni de ştiinţă şi cultură, siliului de Miniştri, ministrul Aface­ stră a membrilor delegaţiei guverna­
militari, activişti de partid şi de stal, rilor Externe, Şagdan/n Ţeveen, loc­ mentale a R. P. Mongole, in frunte cu.
raionul Brad, ca de exemplu la ; na! 1ACOB DRAGOMIR reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. ţiitor al preşedintelui Comisiei de Stat preşedintele Consiliului de Miniştri, to­
corespondent varăşul J. Ţedenbal.
Vaţa şi Baia de Criş. Marea sală Floreasca, arhiplină, era a Planificării, şi Sandavin Ravdan, am­
împodobită sărbătoreşte cu steaguri basadorul R. P. Mongole in R. P Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Chivu
festat-o pentru recrutarea do­ Concurs literar şi muzical ale Republicii Populare Romine şi Romînă, membrii delegaţiei guverna­ Stoica, preşedintele Consiliului de Mi­
natorilor de sînge, care în pre­ Republicii Populare Mongole. Deasu­ mentale a R. P. Mongole, precum şi niştri al R. P. Romîne, şi lum faqghiin
zent trec de 1.200 tovarăşi. pra mesei prezidiului se aflau portre­ Ţedenbal, preşedintele Consiliului de
tele conducătorilor de stal şi de par­ tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Miniştri al R. P Mongole.
Succesele dobîndite de Cru­ In cinstea celui de-a! IV-lea fie însoţite de textul corespunză­ lei 2000; premiul III lei 1000; tid ai R. P. Mongole şi R. - P. Ro­
cea Roşie din Valea Jiului, a a- Congres mondial al sindicatelor, tor. Ele vor fi semnate şi înso­ trei menţiuni a lei 500 fiecare. mîne. De o parte şi de ¦alta a sălii, pe Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Alexan­ Cuvintările au fost sublimate in re­
rătat vorbitorul, se datoiesc Consiliul Central al Sindicatelor ţite de indicaţii privind adresa şi panicarde mari erau înscrise in • limbile dru Moghioroş, Constantin Pirvulescu, petate rlnduri prin puternicii aplauze.
posibilităţilor create şi spriji­ împreună cu Uniunea Scriitorilor profesiunea autorului. Pentru cel mai bun cîntec romînă şi m ongolă urările: ,Trăiască Participanţii la m iting au ovaţionat
nului permanent acordat de re­ şi Uniunea Compozitorilor din (melodie şi text) : şi să se, întărească prietenia şi cola­ Grigore Preoteasa, Leonte Răutu, ge­ îndelung pentru prietenia dintre po­
gimul nostru democrat popular. R.P.R. organizează un concurs Participanţii pot trimite iucră- borarea frăţească dintre poporul ro­ neral colonel Leontin Sălăfan, Ştefan porul romîn şi poporul mongol, pen­
literar şi muzical pe tema : „Prie­ rile scrise în limba romînă, sau Premiul I lei 3000 pentru trie­ mîn şi poporul mongol,!", „Trăiască tru marea familie a ţărilor socialiste
A urmat apoi defilarea unor tenia şi unitatea între oamenii în orice altă limbă a naţionalită- Voitec, lanoş Fazekaş, Vladimir Gheor- in frunte cu Uniunea Sovietică.
formaţiuni sanitare din oraşul muncii din toată lumea". ţiior conlocuitoare. l°die Şi lei 3000 pentru te x t; pre- ghiu, Avram Bundciu, Ion Cozmă, M.
şi raionul Petroşani. niiul II lei 2000 pentru melodie (Agerpreş).
La concurs pot participa scrii­ Lucrările pentru concurs se vor şi lei 2000 pentru text; premiul
DEVA. Duminică dimineaţa tori şi compozitori, membri ai ce­ trimite pînă Ia data de 10 septem­ III lei 1000 pentru melodie şi lei XJOCOOOOOOOOOOOOOOOSOeOOOOOOOOOOOOOGOOeOGS'OGGOG90C OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOCOOOOOCOOOOOOOOOOajOCOGOaSOOOCOOOOOOOGOO
la Deva, s-a ţinut, în .sala „Fi- naclurilor literare, precum şi ori­ brie a. c. la Consiliile sindicale 1000 pentru text; trei me.nţiuni
limon Sîrbu", adunarea ,de des­ care om al muncii. locale. a lei 500 pentru melodie şi 500 CAMERA DEPUTATULUI, LOC ÎNDRĂGIT
chidere a „Săptânfuiii Crucii lei pentru text.
Roşii". Poeziile trimise la concurs vor PREMII O cameră nu prea mare, dar mereu în centrul atenţiei depu­ timputui liber al deputaţilor.
trebui să aibă 4—8 strofe (16— Poeziile şi cîntecele premiate destul de primitoare, te îmbie taţilor. Odată, a sosit ta came­ Excursia organizată la Clinpul
32 versuri). Cîntecele trebuie să Pentru poezia cea mai bună : vor fi tipărite şi difuzate. să intri şi să afli cine-şi petre­ ra deputatului cu o propunere lui Neag, unde au participat
Premiul I lei 3000 ; premiul II ce timpul aici. Dese ori, se adu­ un cetăţean din cătunul Mirlaş. peste 40 de deputaţi cu fami­
Rezultatul concursului se va nă în acest loc deputaţii să ţi­ Locuitorii Mirlaşului cereau să liile lor, a prilejuit nu numai o
publica în presă. nă sfat sau să afle care-s pă­ se construiască un drum comu­
surile cetăţenilor. Nu este mult nal. Deputaţii au luat în sea­ zi de destindere şi petrecere,
LA F A B R I C A DE T RI COT AJ E » S E B E Ş U L de cînd a luat fiinţă camera de­ mă cererea cetăţenilor. Cu aju­ ci şi de cunoaştere a deputaţilor
putatului. din Lupeni, dar des­ torul exploatării miniere, s-a
pre activitatea ei se pot spune început construcţia drumului. între ei. In ziuă aceea, rîsetele
multe.
Tot aici s-au făcut nenumă­ şi voia bună n-au contenit pînă
Pe un perete se află afişat rate propuneri privind buna gos­
planul de muncă pe care l-au podărire a oraşului, care s-au seara tîrziu.
discutat deputaţii; mare parte şi tradus în viaţă. Aşa a fost,
din ceea ce şi-au propus au şi nivelarea drumului din cătunul Adesea poţi întilni la camera
realizat. Caroiina. iluminarea străzii Tu-
dor Vladimireseu, pavarea stră­ deputatului pe deputaţi citind
De pildă, şi-au propus să ţină zii Avram lancu şi aducerea
trei conferinţe pentru îmbogăţi­ conductei de apă potabilă in cărţi, studiind diferite hotăriri
rea cunoştinţelor deputaţilor. A- cătutiul Caroiina.
ceştia au cerut să se discute sau dţscutînd probleme legate
despre munca comisiilor perma­ Trebuie arătat că în aceste
nente, despre rolul sesiunilor acţiuni şi-au. adus contribuţia de munca lor. Printre deputa­
de deputaţi, despre sovietele lo­ deputaţii Gheorghe Mihăiasa,
cale. Aceste propuneri au fost Ion Oprişa, Ion Stancu şi alţii. ţii nelipsiţi de aici, pot fi vă­
îndeplinite.
Colectivul de conducere al zuţi Lorintz Francisc, Mircea
Organizarea acţiunilor gospo­ camerei deputatului din Lupeni
dăreşti în oraşul Lupeni sînt se preocupă şi de organizarea Mătăsărean, Avram Doţiu şi al­

ţii care îşi petrec o bună parte

din orele libere., după ieşirea din

şut.

Camera deputatului a devenit

un loc mult îndrăgit nu nuinai

Nu cu mult timp in urmă, ia fabrica de tricotaje „Scbesui“ din Sebeş, a luat fiinţă o nouă secţie (circulare). Aici, se tricotează zi' de de deputaţi, dar şi de cetăţe­

zi, zeci de perechi de ciorapi mercerizaţi. Dovada bunei organizări a muncii, o dă procentul de 106,73, procent de îndeplinire a planului pe perioada nii din oraşul Lupeni, care vin

1—29 august. '• cu încredere aici, să-şi spună

IN CLIŞEU: secţia în plină funcţiune. ¦ cuvîntul.

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 « 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 *¦ C4 4 ( 4 E. CH1RAN
.. 4

} Í4 4 Í4 4 4 4 4 4444444««««»«