Page 26 - 1957-09
P. 26
Pdg. 2 1(f DRUMUL SOCIALISMUL, Nr H51
NOTE D U M I N I C ACaravana cinematografică, în ultimele 8 luni a trecut f SPORTIVA
adesea pe lîngă Răhău. |
Să se termine construcţia *î*î ! O întrecere de motocros disputată
căminului culturali
I Oraşul Deva a găzduit dumi- concurenţii au dat un serios e- „Drumul socialismului". Deşi
Un străin care trece prin satul Cu chiu cu vai s-a ajuns ca noul i
Batiz, aparţinător comunei Călan, cămin să fie ridicat în roşu, stadiu nică concursul de motocros, fa- xamen în faţa unui obiectiv la start au venit concurenţi rti-
«f za regională, organizat de C.O. dificil: terenul accidentat. tinaţi pe care se miza mai mult,
ii
constată cu plăcere că în mijlocul în care se află şi astăzi, ţ A.V.S.A.P. Hunedoara şi redac Traseul a fost parcurs de con- printre care echipele din Deva
satului este ridicată în roşu o cons- Dacă acum 4—5 ani exista o v ie' f ţia ziarului „Drumul socialismu curenţi în 6 ture. După închi- Ş* Hunedoara, totuşi a învins
trucţie destul de impunătoare. Infor- activitate culturală la Batiz, apoi, é lui". Cei 15 concurenţi care derea concursului, în urma o- e„c^?P? raionului Ilia, care, deşi
maţiile primite de la localnici îl vor de cînd cu construcţia localului, ac- ţ s-au prezentat !a start au lup mologării rezultatelor obţinute, tînără, participînd pentru pri-
lămuri deîndată că această construc- tivitatea culturală din sat a rămas tat cu multă dîrzenie pentru a
pe primele trei locuri s-au cla- ma oara ia un asemenea con-
fie este destinată căminului cultural, să se desfăşoare numai în zilele
obţine un rezultat cît mai bun. sat concurenţii: locul I — Gh. curs, a dat dovadă de multă
Trecătorul îşi va continua drumul, călduroase, afară, în aer liber, pe ( f6 Plecarea în cursă s-a dat pe Pătraşcu din oraşul Deva, Io- putere de luptă şi voinţă,
echipe de cîte 2 motociclişti în cui II — Ion Blidaru din Petro-
adăugind în gîndul lui şi această acolo pe unde nimereau tinerii sa- « contratimp. Traseul destul de di şani, iar locul III - Petrică Intr-un cadru festiv, primilor
ficil a pus la grea încercare pe L „, cIasat\ H s-au împărţit diplo-
construcţie la nenumăratele lăcaşuri tului. « concurenţi. Pe lîngă îndemîna- Georgescu din Hunedoara. me, plachete şi obiecte. Echi-
rea de a conduce motocicleta, pei din raionu, !,ia , s_a înmî_
de cultură, ridicate în timpul regi- Cetăţenii din Batiz, pe drept cu-' « Lupta pe echipe s-a dat pen-
¦ tru cucerirea cupei ziarului aat cupa redacţiei ziarului
mului de democraţie populară. vînt îşi pun întrebarea, ce vor face ¦ „Drumul socialismului".
Dacă trecătorul ar cunoaşte însă acum cînd se apropie iarna, cu zilele i *
i
povestea acestei construcţii, bucuria sale friguroase? Vor fi nevoiţi oare «
t
ce l-a cuprins la vederea ei, i-ar ii să aştepte din nou zilele verii anului1 i, A trecut din nou maşina Zău i-aş pune un căpăstru,
Ocolind sătucul nostru I...
miilt mai palidă. Şi ca să lămurim viitor pentru a asista laun program Celui care poartă vina... Energia Petroşani conduce
*** *>**0*•fr*-*»*•». .(
pe deplin pe acest trecător, să-i po- pe care echipele artisticeîl vor d e s-i >01
vestim noi, în cîteva cuvinte, o is- făşura în vreo bătătură? z
forioară tristă şi adevărată. A existat iniţiativă la dărîmarea ( FILMUL ZILEI in clasam entul categoriei A
In satul Batiz exista acum 4—5 vechiului cămin, au existat forţe pen- v
ani un cămin cultural nu prea ară- tru ridicarea în roşu a noului cămin. I „Noapte de carnaval“ -- 1/—,
toş, care, totuşi, căuta să facă faţă ne- Să se fi epuizat chiar toate posibili- a r* accidentat şi părăseşte terenul,
t După victoria obţinută în faţa echipei Energia Steagul 1 reintrînd numai în repriza 11-a.
voilor culturale ale satului. Fiindcă Ba- tăţile, de nu se mai continuă cons- [ Incepînd cu ziua de azi şi pînă la brăcate „decent“ — spune el, ca să In aceiaşi minut Cjurdăre.scu
nu apară pe scenă cu picioarele g o l trage puternic o minge în bară.
tizul este un sat cu gospodari har- trucţia? Î 15 septembrie, pe ecranul cinematogra- l e ; cuvînful de deschidere a tradi- ţ Roşu Oraşui Stalin, Energia Petroşani a trecut pe primul
ţionalului bal, să se facă printr-o pre- In repriza Il-a jocul slăbeşte
nici şi cu foarte mulţi muncitori ai Acela care trebuie sămediteze în ) fului „F. Sîrbu din Deva, rulează zentare a „dării de seamă analitice l loc în clasamentul categoriei A de fotbal, avînd un punct a- j mult din alură, se desfăşoară
mai mult pe centru, iar oaspeţii
uzinei „Victoria“ Călan, sfatul po- mod serios asupra acestei întrebări, f frumoasa realizare a studiourilor C vans faţă de echipele C.C.A. şi Ştiinţa Timişoara. D
./. t *i
pular comunal s-a gîndit — şi bine trebuie să fie în primul rînd sfatul ' „Mosfilm „Noapte de carnaval“, L J \---/ .__t <— I 1— />— I V
a chibzuit — ca Batizul să aibă un popular comunal din Călan şi Corni- - —J \ > .— / i— / < > v—t \—I '— > '¦
cămin cultural corespunzător unui tetul comunal de partid. Filmul este o copioasă comedie. Pe asupra anului întreg“, urmată de o Cei peste 7.000 spectatori, oa- la Ghibaa, lia Florea şi apoi Iia atacă mai mult. In min. 55,
sat fruntaş. Iniţiativa a fost. pusă Forţe şi mijloace, vor găsi în rîn- ecran sînt prezentate: viaţa veselă, conferin{ă sobră şi serioasă despre re au venit duminică la desfă- Gabor, care centrează pînă la Florea, de la 22 metri, trage pu
exuberantă, spumoasă a participanţi „există oare viaţă în planeta Marte ?“ şurarea întîkiirii dintre echipe- Nertea, oare-1 driblează pe Bir ternic, puţin peste poartă. In
degrabă în aplicare şi, în scurt timp, dul cetăţenilor din Batiz. Este nevoie ’¦ lor la revelion şi, în antiteză, figu etc. je Energia Petroşani—Energia san şi înscrie de la 15 m : 1-0. min. 61 Ciripoi, cu o pasă pri
ra posacă, ursuză, a lui Ogurţov. mită de la Fusulan, înaintează
vechiul cămin a fost dărîmat. Tre- în schimb de o nouă iniţiativă şi Neavînd încotro, tinerii acceptă for Oraşul Stalin, au fost martorii Linia de atac a gazdelor, bine spre poarta tui Grîsnic, care-i
Tinerii unei case de cultură, se pre mal toate „îmbunătăţirile“ aduse „se unui joc oare în repriza I-a sprijinită de cei doi mijlocaşi, ieşise în întîmpinare. Ciripoi ri
burile au mers repede la dărîmare, fără îndoială, de puţin efort comun. riozităţii” baiului de către Ogurţov, s-a ridicat la un înalt nivel teh- atacă tot mai puternic, dar şu- dică peste Grîsnic, dar şi perie
gătesc intens pentru noaptea de anul dar în taină, ei se pregătesc intens, nic. înaintarea echipei din^ Pe- turile lor trec puţin lîngă sau poartă ; a fost o mare ocazie de
dar mai anevoios la reconstrucţie. A. GHEORGHE n o u : dansuri, recitări, cîntece vocale, troşani în prima parte a jocu- peste poartă (în min. 17, 20, a marca. In min. 63, Haşoti fa
lui, s-a evidenţiat prin mobili- 26 prin Florea, Ciurdărescu şi
Bibliotecă sau bojdeucă?... instrumentale şi ilariante numere dis
Bibliotecara Maria Bota ain co- aşa, acum cînd ploile sînt mai rare, tractive. aşa cum programaseră iniţial. tate, pase precise Şi un joc Gabor). In minutul 30, Nertea ce o oursă pe extremă, pasegză
muna Băiţa, raionul Brad, obţine ne putem închipui cam cum va arăta I Lena Krîlova, responsabila forma Un prestidigitator, sustrage din buzu simplu ou combinaţii derutante ^ k Cozmoc, ,acesta lia lui Fusulan, oare, de la 8 metri,
rezultate bune în munca pentru răs- biblioteca din Băiţa la toamnă, cînd ţiilor artistice de amatori, este ani- narul directorului „darea de seamă“ care in general s-au terminat şutează puternic în colţul stîng,
pîndirea cărţii în masele largi de ploile se vor ţine lanţ. Dacă în s e - ( matoarea pregătirilor, şi în preajma şi-i introduce în buzunări porumbei şi prin şuturi puternice la poarta Gabor, care centrează la Flo- dar Grîsnic, cu un reflex' extra
cetăţeni. Aceste rezultate ar fi şi mai rile răcoroase ale lunii septembrie bi- lui Constantinescu. Linia de a- rea şi ultimul, de lia 8 metri ordinar, trimite în corner. In
bune dacă s-ar crea condiţii de mun- bliotecara Maria Bota este nevoită noului an, toate sînt gata. Anul nou umbrele; conferenţiarul despre „viaţa tac a dovedit o concepţie cla- înscrie imp'arabil: 2-0. Peste nu- min. 69, Ghibea de 1a 30 metri
că mai omeneşti bibliotecarei din să îmbrace haine groase pentru a re- va fi sărbătorit ca niciodată. în Alarte“ este îmbătat de băieţi şi ră de joc, mai ales în privinţa maj 2 minute, portarul echipei trage puternic puţin peste poar
Băiţa. zista frigului, apoi cu siguranţă că \ In toiul ultimelor retuşărî pe care nu-şi mai poate ţine discursul, iar schimburilor de locuri, fapt ce din Oraşul Stalin este nevoit tă. In min. 87, Prooa, de la 8
le fac artiştii amatori, o veste trece cînd Ogurţov apare pe scenă şi vrea a dus la dezorganizarea apără să scoată din nou mingea diin metri trage foarte puternic, dar
Actuala clădire în care îşi des- la iarnă, ea va fi nevoită să facă repede din gură în gură — directo să întrerupă vioiul program al tine plasă, de astă dată introdusă Grîsnic, atent, reţine.
rul casei de cultură, trebuie să plece rilor, el este coborît cu trapa mobilă rii adverse şi totodată la m ar de Ciurdărescu. Astfel în min.
făşoară munca bibliotecara, se pare uz de mai multe cojoace, nn'nuşi carea a trei goluri prin Nertea, S-au remarcat, Cosmoc, De-
că are o vechime de mai multe sute îmblănite şi o pereche de pîslari. Florea şi Ciurdărescu. leanu, Ciurdărescu, Panait şi
de ani... aşa cum tare învechite se Faţă de această stare de lucruri,
par a fi şi concepţiile — faţă de ne miră faptul că tovarăşii din con- urgent din localitate şi locul său va în subsolul scenei. Pentru mulţii spectatori reve 32, Deleanu pasează'lui Florea, Florea de ta gazde, iar Mari-
munca culturală, ale tovarăşilor din ducerea Sfatului popular com unal1 fi ţinut de adjunctul său, Ogurţov. Inventivitatea tinerilor nu cunoaşte nirea arătată duminică de Flo care deschide printre doi ju nr ' ” şi Fusulan de la
conducerea Sfatului popular comunal Băiţa nu s-au gîndit pînă acum s ă , .Stupoare generală. Toţi îl ştiu pe margini şi înapoiatul director Ogur- rea, a constituit o surpriză plă cători pe Ciurdărescu, care de o:
Băiţa. Numai aşa se explică faptul transforme — pe timpul verii ~ ¦ bi-, fov este stăvilit în acţiunile lui, pen cută. Spre deosebire de alte la 10 metri, cu un şut sec în
că biblioteca se află instalată !ntr-o blioteca comunală intr-un eleşteu' Ogurţov ca pe un om lipsit de umor, tru ca tinereţea, viaţa şi voioşia să meciuri a muncit mult şi cu scrie al treilea gol : 3-0. Armtrul I. Drăghici din Bu
încăpere în care igrasia a ajuns la pentru creşterea crapilor şi iarna tip mărginit de birocrat învechit. Şi se poată desTăşura în voie. cureşti a condus bine.
tavan, iar pe timpul ploilor, citito- intr-un patinoar, într-adevăr, atunci cînd Lena se pre folos, a fost unul dintre oei mai In min. 42 Tîrnoveanu este
buni de pe teren (prima repri AL EDELŞTEIN
rii bibliotecii să fie înţîmpinaţi de o Dacă vor întîrzia să ia măsurile1 zintă la Ogurţov pentru verificarea Conspiraţia tinerilor este plină de ză) . Cea de a 5-n etapă a campionatului
respectabilă băltoacă care se întinde necesare de îndreptarea lucrurilor, \ Atacul a corespuns în gene
programului, el caută să-şl impună neprevăzut, de umor, acţiunile ila-
ral, însă, în unele cazuri, Ner-
pînă pe sub rafturile încărcate cu natura va face singură aceste fraris-ţ punctele de vedere: orchestra veselă a riante se succed vertiginos. •/-• v?*; ' .tea- părea timid, fapt ce a . fă cate^orsei A
tinerilor, să fie înlocuită cu orchestra
mii de cărţi. formări. „pensionarilor ; balerinele sa fie im- •• • •.Vrf-.A'.-r.
Dacă situaţia de aici »e prezmtă I. P. te 400.000 lei. In toamna aces Balul a reuşit, iar spectatorii fil- cut să piardă mai multe ocazii. Dacă in etapa a 4-a a campionatu lin. Primul loc In clasament îl ocu
tui an, pe. poarta colectivei, va lui categoriei .4 la fotbal, s-au înregis pă Energia Petroşani — 3 puncte,
intra un camion, pentru cum mului ramin incintaţi. In. repriză ’ P a echipa din Pe trat 6 surprize din 6 meciuri, în e- iar locurile U şi U f sînt ocupate d e
tapa a 5-a, care s-a desfăşurat dum i C. C. A. şt Ştiinţa Timişoara — 7
troşani a fost net superioară ce nică 8 septembrie, s-au înregistrat re puncte.
zultate normale. 3 din cele 6 meciuri
lei din Oraşul Stalin. Contraa au luat sfirşit cu victoria gazdelor, Iată rezultatele tehnice înregistrate
iar 2 s-au terminat la egalitate. S in in etapa a 5-a :
falvy şi ia lui Ion Fărcaş, între tacurile pornite de oaspeţi, mai gură C.C.A., jucind in deplasare a
ce cu mult cîştigul gospodăriei reuşit să-şi întreacă adversarul, Di- Locomotiva Bucureşti— Energia Tg.
individuale. In anul 1957, pri ales pe aripa dreaptă, prin Ha- namo Cluj. Scorul etapei a fost rea Mureş 2-0
şoti şi Fusnlan, au fost anihi lizat de Progresul Bucureşti, care a
late cu siguranţă de apărarea întrecut cu 6-0 echipa Progresul Ora Progresul Bucureşti— Progresul O-
mul, pentru 498 zile-muncă, e- gazdelor, în care a excelat P a radea 6-0
dea.
fectuate, a primit ca avans de nait şi a muncit mult Tîrnovea- Flamura roşie Arad— Ştiinţa Timi
şoara 3-3
40 la sută 1.000 kg grîu, 599 nu şi Vasiu. Ultimul însă s-a
mişcat mai greoi, fiind uneori
Un excursionist şi doi să vadă grajdul colectivei, cu kg secară, 100 kg orz, 10 kg depăşit de adversar. Trebuie să
ţărani răţenia şi ordinea de aoi, au fost brînză şi 1.992 lei. Al doilea, subliniem un fapt deosebit de
primele impresii. La ieşirea din pentru 425 zile-muncă, a pri important în comportarea echi
Dacă un excursionist, în grajd, impresiile i-a-u rămas a- părarea căruia peste jumătate mit 852 kg grîu, 511 kg secară, pei. locale şi anume disciplina, De remarcat că Energia Petroşani, Dinamo Cluj—C.C.A. 1-2
drum spre Baleia, ar fi străbă celeaşi. Se gîndea la posibili-' din sumă a şi fost strînsă. 95 kg orz şi 1.700 lei.
tut prin 1949 uliţele satului Rîu tăţile din Rîu Bărbat, unde pu însuşi arbitrul I. Drăghici—Bu coniinuînd seria victoriilor — a 4-a Energia Petroşani— Energia Steagul
Bărbat, ar fi putut auzi oamenii teau să facă să aibă şi ei un Un tablou' concludent Cu faţa spre viitor cureşti a arătat că în echipă victorie consecutivă — a învins cu roşu Oraşul Stalin 3-0
strînşi pe la porţi, vorbind cam grajd la fel, dacă nu mai mare. s-a produs o schimbare faţă de 3-0 Energia Steagul roşu Oraşul S ta
aşa : Dacă se va cerceta producţia Gospodăria agricolă colectivă trecut, cînd se înregistrau dese Energia Ploeşti— Dinamo Buc. 0-0.
Colectiva şi greistăţiie la hectar, pe care au obţinut-o „Drumul socialismului“, are po
— Ce zioi Petre, ne înscriem începutului în cîţiva ani colectiviştii pe de sibilităţi mari. Dacă în comuna cazuri de indisciplină. Aceasta O victorie meritată
în gospodărie ? o parte şi individualii pe de a l Rîu Bărbat, se va intensifica este o notă bună pentru echipa
Cînd au revenit în satul lor, tă parte, se vede o superioritate munca de lămurire în rîndul ţă din Petroşani, care va trebui să
— Mă, .ştiu eu ! Eu zic să mai cei din delegaţie ,au şi pornit netă a producţiei obţinută în ranilor muncitori individuali, fa-
aşteptăm, să vedem cum le va la luoru, împreună cu oamenii, gospodăria agricolă colectivă. lupte în continuare pentru a La fluierul arbitrului Francisc Ala- Zapis execută o lovitură de la 16 m
merge celor oare se vor înscrie oare erau mai dinainte convinşi. Sector individual
primii. Au organizat adunări, au fost G. A. C. la h e c t a r menţine această reputaţie. teescu din Bucureşti pe terenul „Ener si înscrie in colţul sting al porţii. Do
şi la oameni pe acasă, peste tot Kilo g r a me In repriza Il-a, echipa din gia“ din Hunedoara s-au aliniat ur minarea gazdelor e lot mai evidentă
Şi, excursionistul o pornea spuneau ce au văzut în gospo Anii 1957 1952 1954 1956 1957 mătoarele formaţii: şi în minutul 44, in urma unei ac-
mai 'departe. Prea puţin înţe dăria din Zăbran. Cultură 1952 1954 1956 Petroşani, mulţumită probabil ţiunj Pîrvu-Tetea-Zapis, ultimul în-
legea el, frămîntarea ţăranilor. 2051 1300 1300 1142 1600 de rezultatul obţinut, scade a- ENERGIA HUNEDOARA: Nicules- scr,’e prinfr-un şut fulgerător, pecet-
Aci. oamenii se obişnuiseră să In septembrie 1950, după ce Grîu 1800 1700 1600 lura. Jocul în repriza II-a a ai-Coiciu, Panait, Calolă-Balint, Sîr- luind scorul primei reprize: 3-1 in fa
aibă bucata lor de pămînt, să mulţi şi-au exprimat dorinţa de fost destul de scăzut, exceptînd bu-Pîrvu, Tetea, Zapis, Smărăndescu, voarea hunedorenilor.
lucreze singuri, chiar dacă tră
cîteva minute. In această parte voînescu 11 La reIuare.. f°*. . hun. ed. o.re.nii sînt
în general echipa oaspe a avut
superioritate teritorială şi în cî- EENNEERRGGIIAA BBAAIIAA AA11AARREE:: FFeevyeesş--
teva rin duri a creat unele ac-MaIăleru- llin Gergeiy-Feher, Schle- ce c^ eataca- ?' ,n rj,,n,llul ^
iau mai rău... a deveni colectivişti, s-au făcut Porumb 1300 1300 1700 — 1100 1100 1400 ţiuni periculoase, care s-au ter- aine^-Sulyoe, Szilagy, Rusu, lonescu, [a0 'ov,fllirade co1?' ,elea-ca « p u i,
măsurătorile terenului viitoarei boabe
O delegaţie, un spic gospodării. Erau paste 100 hec minat prin şuturile lui Proca şi Dorsansky. 4 introduce balonul in ninsă, Scor 4-1.
şi un grajd tare de pămînt. In anul 1950,
a luat fiinţă gospodăria agri Cartofi 15000 15000 16000 — 13000 12000 12000 Haşoti, reţinute cu greu de Crîs- Medul începe într-o notă de egali- După înscrierea acestui punct, gaz
— Eu zic, să mergem să ve colă colectivă „Drumul socia nic. înaintarea oaspeţilor ia oom- late, • ambele echipe desfăşurînd un dele, mulţumite de rezultat, slăbesc
dem — spuse ţăranul muncitor lismului“ din Rîu Bărbat. binat mult şi inutil şi a prac joc frumos, cu pase precise, toate ter alura jocului, joacă mai mult pe cen
Ion Fărcaş, într-o adunare, la
sfat. La început a fost greu. Nu Din statistica de mai sus, se rnilia colectivei se va putea ticat un joc individual, ceea ce minate cu şuturi la poartă. In min. tru, fără orizont şi dau posibilitate
veneau toţi oamenii la lucru. Nu vede că în gospodăria agricolă a imprimat ineficacitatea şutu 4 de joc Pîrvu trage, însă portarul oaspeţilor să preia Iniţiativa. Şuturile
— Să mergem ! — încuviin aveau animale de muncă sufi colectivă, doar producţia medie mări.
ţară mai mulţi, dintre oei pre ciente. Toată averea, erau două la hectar, pe anii 1954 şi 1956, rilor. băimărean Feyeş reţine cu siguranţă. lui lonescu, cel mai bun din echipa
zenţi, perechi de cai. Celălalt inventar ia scăzut faţă de 1952, dar sub Fiind asigurate toate forţele
viu. colectiviştii erau obligati producţia obţinută de ţăranii cu de muncă, posibilităţile de dez Lată desfăşurarea jocului. După numai I minut e rîndul oaspe băimărenilor, a lui Sulyoc şi a lui
S-a format o delegaţie de ţă să-l ţină la ei acasă, gospodăria gospodării individuale, nu a voltare ale gospodăriei vor de Oaspeţii încep jocul în mare vi ţilor să atace şi Schlesinger, ajuns Szilagy, sînt însă reţinute de Nicu-
rani şi au plecat la gospodăria neavînd un grajd comun. scăzut niciodată. Trebuie men veni mai mari. Pentru a justi teză pe extreme, şi în mim 2 pe linia înaintării, trage puternic... ie.î 11. (.el de-al 5 -lea gol r. I hunedo
agricolă colectivă din Zăbran, ţionat că şi această producţie — fica afirmaţia de mai sus, este
raionul Arad. Aci, au văzut re Muncă, unelte şî un din 1954 şi 1956 — a scăzut, deajuns să facem o mică soco Haşoti, după o cursă frumoasă, dar pe lîngă poarta apărată de Ni- renilor este înscris in minutul 77.
colta. Se minunau de frumuse camion din cauza timpului nefavorabil
ţea lanului de grîu, care se le culturii d-e grîu. teală. trage puternic de la cîţiva me culescu. Din nou atacă gazdele şi Smărăndescu care, in urma unei pase
găna într-o parte şi-n alta, par Unindu-se în muncă, rezulta
că să le facă ciudă. Margareta tele au şi început să se vadă. Două familii Cu timpul, gospodăria a a- tri, Grîsnic apără, dar scana şutul lui Balint este scos cu greu primite de la Pîrvu, reia puternic din
Neagu, oprindu-se lîngă un Coleotiviştii, cu timpul, au de juns ca în anul 1957 să aibă
spic de grîu, cu ochii lacomi, venit tot mai bogaţi. In 1952, Deşi, în satul Rîu Bărbat, au 200 de oi, 24 de vaci, 6 boi, 8 mingea si Panait salvează din tate peste poartă. După aproximativ volei, în colţul stîng, la păianjen,
îşi destăinui g în d u l: au început să construiască un fost unele greutăţi în munca de cai şi 23 capete de tineret. Va- faţa lui Proca. Numai peste un 10 minute de la începutul jocului, băi- fără ca portarul Feyeş să poată re
grajd, pentru 50 capete de vite transformare socialistă a agri lorificînd 174 miei, în acest an, minut, acelaşi Prooa trage de mărenii trec mai mult ia un joc de ţine, deşi a plonjat spectaculos.
— Lasă că şi la noi va creş mari şi în 1953, vitele au intrat culturii, totuşi mulţi ţărani s-iau obţinut 10.800 lei. In
te un spic, frate, ou dumneata în grajdul nou. In 1953, şi-au muncitori s-au convins de supe schimbul a 1.000 kg brînză, s-au la 16 m puţin peste poartă. In apărare şi dau astfel posibilitate hu In ultimele minute de joc, cei care
— (avea mult respect faţă de cumpărat o greblă mecanică şi rioritatea gospodăriei colective, primit deasemenea 10.320 lei.
spicul, oare-i ajunsese aproape o tocătoare. Doi ani mai tîrziu, faţă de gospodăria particulară. Pentru 300 kg lînă, s-au primit min. 5, un schimb de locuri în- nedorenilor să iniţieze tot mai multe atacă sînt oaspeţii, dar aceştia nu
de bărbie). s-a construit o remiză mare, Gospodăria agricolă colectivă a 10.900 lei. Vînzînd 6 tăuraşi pot să mai înscrie şi scorul rămînei
s-au făcut gropile de siloz, cu ajuns ca în anul 1957 să aibă tre Ciripoi şi David, primul îl atacuri. Pe rînd Pîrvu, Smărăndescu de 5-1.
Cel din delegaţie au stat de capacitate de 40 de tone. De 2 o suprafaţă de 176 hectare pă- gospodăria a realizat un venit şi Zapis trag la poartă, însă şuturile
vorbă cu colectiviştii din Ză ori 'gospodăria a fost premiată mînţ şi 30 de familii. de 33.000 lei, pentru 11 boi au deschide pe David, care, aflîn- lor, fie că sînt reţinute de portarul Ca aspect al jocului prestat de ce
bran. Au vorbit şi cu ţăranii cu cu o maşină pentru semănat primit 58.000 lei, pentru 5.000 du-se ta numai 5 metri de poar oaspeţilor, fie' că sînt trase în afara le două echipe, scorul nedrcptâţcş'e
gospodărie individuală. încă, pe Despre superioritatea gospo litri lapte iau primit 6.500 lei. tă, în faţă cu Crîsnic, întîrzie porţii. pe băimăreni, care, in jocul de cîmp
vremea aceea, cînd doar un an porumb şi 20 de saci din bum dăriei colective pot vorbi două In total 132.400 lei, încasaţi să tragă şi portarul culege min în special, s-au dovedit a ti cel pu
a trecut de la înfiinţarea gos exemple. De pildă, venitul obţi gea din picioarele acestuia. In minutul 19, în plină dominare ţin tot atît de buni ca şi gazdele. Pă
podăriei din Zăbran, mulţi ne- bac, pentru faptul că a realizat într-un singur an. a gazdelor, cei care deschid scorul catul lor a fost însă acela că n-au
coleciivişti recunoşteau superio Localnicii preiau iniţiativa, sînt totuşi băimărenii. La un confra- tras îndeajuns la poartă ’sau atunci
ritatea muncii în colectiv. recolte mari. Acest cîşiig poate fi dublat. Deleanu trimite la Gabor, care atac iniţiat pe aripa dreaptă, Sulyoc cînd au făcut aceasta, majoritatea
Există posibilităţi ca la supra trage la 18 m. mingea loveşte centrează şi Rusu, nestingherit, reia mingilor şutate au trecut pe lîngă
faţa cc 6 are gospodăria în pre piciorul lui Prooa de unde iese poarta lui Niculescu.
zent să fie crescute 40 de cape in Plasă de Ia aproximativ 12 metri,
te de vaci. 14 boi, 10 oai, 40 ca
pete tineret. Nu mai spunem în în corner, Lovitura de colţ este |,e su,) Nlculescu- Scor pentru S-au remarcat de la hunedoreni
cazul cînd gospodăria se va executata dj e nGabuor, m¦ingea a- Ba'a . A.tare.. Du.p.ă . m. a.rc.a.re.a . a.c.estui Zapis, Pîrvu, Triea, Balint, Calotă şi
junge la Florea, oare trage pu- Sîrbu, iar de la băimăreni lonescu,
ternic peste ooartă. Gazdele punct, hunedorenii îşi intensifica efor- Sulyoc, Mălăieru şi . Schlesinger.
tMrilei domină cu insistenţă şi reti-
ş e s c să egaleze prin Panait care, ve-
continuă să domine şi în minu- nit din urmă, la o lovitură de colţ V. PÎŢAN
Cînd Margareta Doncea, Ceirceţînd scriptele contabile, nut de două familii de colecti mări. tul 13 se produce primul gol. executată de Pîrvu, reia în plasă în Citiţi în pagina IV-a
Mingea porneşte de lia Dejganu niinutui 35. După numai 4 minute, alte comentarii sportive.
membră a delegaţiei, a intrat fondul de biază a ajuns la pes- vişti, a-tov. Nicolae Şzombiat- E. USCAR