Page 27 - 1957-09

Nr. 851 'DRUMUL' SOCIALISMULUI ’ ¦ Pag. ^

Cînd se munceşte cu oamenii i O*«-*« >4* i-O*-*«*»-9 - * * - * 9 * - « » <¦¦• La căminul cel nou

M îini de aur Cînd seara îşi întinde pe tă­ ginală în munca cu cititorii.

In clipa oînd sorin aceste rîn- să-şi comande mai bine ner­ cumpărat un ceas de mînă, do­ Strungul „Iosif . Rangheţ“ * bîzîie . Alexandru Meizel, fixează burghiul • cute mantia cenuşie peste oră­ Cine doreşte să citească o carte

duri, am aflat şi vestea oă sec­ vii. Astăzi, Pavel Mărilă nu uă costume de haine, două pe­ uniform. Universalul, la apăsarea un păpuşa mobilă. Invlrte manivela. • şelul minerilor — Lonea, la că­ şi-o alege singur din rafturile

torul laminoare este fruntaş pe mai dă rebut decît sub cifra rechi de pantofi şi altele. Ace­ ¦ manet,ei prinde o turaţ.i.e nebuneas- încet,’ încet de tot,* sub privirile a- 1» minul cel nou, căminul frunta­ bibliotecii, se înscrie înir-un ca­
Combinatul siderurgic Hune­ admisă. Ion Băşcuţ, alt mane­ ; * • • • - , -tente ale tînărului, exact la mijlocul Ţ şilor, este deosebit de fn m o s, iet şi o aduce înapoi tot sin­
doara, avînd o depăşire de 7 vrant la caja de blocuri era la laşi lucru s-:a- îhtîmpliaf şi cu şi asta pentru că minerii îşi pe­ gur, după ce a citit-o, fără să
la sută faţă de plan. In urmă prietenul lui, laminatorul Gri­ ! Cuţitul, împins de mina mderm- ^ ^ universal< burg h iu l\ trec timpul liber într-un chip cit mai fie nevoie de bibliotecar.
cu o lună, două, situaţia era cu fel o fire nervoasă. Vasile Ză- gore Toader. se poate de util.
totul alta. Rebuturile urcaseră văîaş ia dus şi cu acesta o f naţieăj a tînărului, muşcă lacom din $apd cu scrişneie. Privirile a ţin tite i In sala de tenis de masă se
peste admis cu 2 la sută. Faţă muncă răbdătoare zile şi săp- Aşa a lucrat agitatorul Va­ Poposim într-ima din sălile disputa o partidă aprinsă între
de volumul producţiei, acest tămîni la rînd, reuşind să scoa­ sile Sireţchi , cu tinerii: Miercu­ i ¦bucata de metal, dîndu-i luciu de ar- asupra, piesei, pierd din luciu.- Ma- J clubului de la etajul I al cămi­ M. Oprea şi Gh. Modruţ. Pînă
procent însemna multe tone de tă şi din el un bun manevrant. rea şi Toader, ba i-a urrnărit nului. Iată-i pe tinerii mineri ta urmă M. Oprea a ieşit în­
laminate rebut. pas cu pas chiar şi în afara T gint. Privesc' cu - ochb fţapiinzi. focul merge singură şi sigur. C reie-ţ P. Manea şi Gh. Ilin, apărin- vingător. Victoria , lui a fost
Diar oriciît de bun ar fi ma- uzinei, căutînd să ‘înlăture clin mult aplaudată de spectatorii o-
O şedinţă cu rezultate nevinantul de La caja de viaţa lor price factor de . deze­ i fantast d mâinilor negrite de ulei şi n d scdpa{ de povara, atenţiei, naşte ; du-şi şansele intr-o partidă de cazionali.
blocuri, dacă temperatura blo­ chilibru, şi . a reuşit. Acum e
cului adus în cleştele m acara­ tare mulţumit' că a făcut din L , nu ândrăziiesc să le. conturb: Lucrea- gtnduri, amintiri. I n hală e cald. ¦ şah.

i ‘ ză prea 'frumos, prea repede, gonite vede copii.' La' 'Cimpina a co- | — M at! — zise Manea, ca­

• de''ceva. ‘* pilărit. Acolo, în aţrul ozonat al pă- f

i \ El, , e . un tînăr înalt, svelt, slab duru or de brazi, .acolo, , unde seara i

In faţa acestei situaţii, tov. lei e sub 1100 grade, lingoul aceşti tineri doi muncitori de K RRrc‘*< dar iute. Iute ca piparca. Fi- constelaţii mai pămintene eclipsau f re printr-o figură ingenioasă cu Minerul Lotre-anu umblă din
Victor Martin, secretarul orga­ intră în caja de blocuri insufi­ nădejde.. dama îşi învinse adversarul. dormitor în dormitor cu acordeo­
nizaţiei de bază a sectorului la­ cient încălzit şi atunci poate \ xează cuţitul în suport,. îl stUnge, tf gaiaxjile ci,r.eşti,. au *tricot anii p r l- \ nul. Toţi îl ascultă tăcuţi, fer­
minoare, a convocat pe cei 41 rupe valţurile. Blocul mai poa­ Ga Vasile Sireţchi, Vasile — Nu-i nim ic! Mai facem mecaţi de melodiile armonioase
agitatori fruntaşi în producţie, te fi adus la cajă „ars“, adică Zăvălaş, Petru Constantin, au' t desface, aleargă cu*grabă la .polizor, co p ilm i Apoi> Călanul. P e i - \ una, să-mi iau revanşa. pe care Lotreanu le cîntă cu
într-o şedinţă în care s-au ana­ supraîncălzit şi atunci cînd in­ lucrat toţi cei 41 agitatori :de destulă măiestrie. Unii ascultă
lizat cauzele pentru care există tră sub valţ... se sparge. la laminoare. 1 ascnte’ vine m teoar* f f o * . sajui tăiat parcă td stlncă, a l Alături de ei, la alte mese, muzică la radiourile proprii, ca
un procent atît de ridicat de re­ mai jucau mecanicii P. Stanciu de pildă cei din camera 31, al­
buturi. Am stat de vorbă cu agita­ In prpcentul de 7 Ja .sută mea cu ..şublerul, mai taie, şi mai impresiondţ pllternic ’ firea co piluluii şi /. Alexandru, precum şi alţi ţii la difuzoare, unii joacă ta­
torul Petru Constantin, maistru amatori ai sportului minţii. In­ ble, alţii citesc cărţi despre teh­
Cu acest prilej, agitatorii au la laminoare. De la el am a- peste plan !al sectorului lami­ mult, iar măsoară şi fluieră. Pare de ’ .' - ' tr-un colţişor al sălii, tinărul nica mineritului şi aşa mai de­
fost instruiţi asupra felului cum flat cum un bloc de oţel se noare, sector fruntaş pe com­ Valeriu Mendea citea cea de a parte. In general toţi îşi petrec
să muncească pentru a îndrepta poate „arde“ şi ce a făcut el „bine -.dispus. : ‘ > • '• Părinţii l-au.dat la şcoala de uce- ¦ 12-a carte din ultima lună. plăcut şi instructiv seara, după
această stare de lucruri. In ca­ pentru a se evita- astfel de lu­ binat, e înglobată desigur şi o zi de muncă în adîncuri.
drul şedinţei de instructaj, un cruri. munca devotată, pricepută şi vrut Dorin{a>uerasădevinăstrun. jînăuntru e plăcut. Hala e mare, — Este recordmanul nostru
accent deosebit s-a pus pe cu­ la citit — îmi spuse adminis­ GH. ZAMFIRESCU
noaşterea de către agitatori a — Cele maî delicate oţeluri just orientată de organizaţia împăienjenită de curele 'de transmisie. tratorul E. Gloabă. De altfel e-
felului cum trebuie să se facă o sînt oţelurile calmate şi aliate. de bază, a agitatorilor, de la y 0/ati să-l facă .lăcătuş. El n - a \ xistă aici o metodă foarte ori­
mînuire mai corectă a agregate­ Acestea sînt oţeluri1 dure cu o
lor la caja de finisare, pentru compoziţie chimică complexă. laminoare. Strungurile, frezele, ’toate pornite, în­ gar. Ş i a devenit. După trei ani de j
a nu se mai produce răsuciri Cele calmate au carbon, man-
de bare, lucru care are ca rezul­ gan, sulf — iar cele aliate au B. ION chipuie parcă o orchestră ciudată ca­ studii, după ce a stricat piese dle-i i7
tat, profile deplasate — rom­ în compoziţia lor crom-nichel
boidale — cu alte cuvinte, re­ şi vanadiu. Liniorii şi-au re Improvizează simfonii. Ploaia de vm ea să sg ia cu mUni[e dg ^ , o f
buturi. S-a indicat apoi agitato­
rilor să îndrume pe muncitori De cîte ori fochistul are în Masa de verificare a circuitelor afară acompaniază. E atelierul me- daf examemL L.a luat cum m
să dea în permanenţă o mai cuptor oţeluri aliate şi calma­ de Ia Oficiul P.T.T.R. din Deva,
mare atenţie la intrarea şi ie­ te care se pot arde mai uşor, dădea semnale de alarmă. Unde­ canic. Se lucrează. puiea mai bing_ p epa!.j[m { !a ^ e - ţ
şirea barelor din caje, la încăl­ agitatorul Petru Constantin îi va, pe linia telefonică Deva-
zirea lingourilor, la munca ma- atrage atenţia să fie mai con­ Brad, nervul liniei a fost para r Herul mecanic al uzinei, n-a precu- l OOCaOOOaQOOOOOOOOQQQOOQQOGGOCQGGGQGO&QQQSGCOSíÜQOüZX
nevranţilor etc. centrat asupra manometrului, lizat. Bradul, Băiţa şi Certeju!
pentru că aceste oţeluri supe­ au pierdut legătura cu restul peţit nici un efort pentru a deveni îl In vizită
După această şedinţă, agita­ rioare sînt în acelaşi timp şi ţării...
tori de nădejde ca: Vasile Ză- mai delicate. Ele se pot arde la făcut datoria ; lun adevărat strungar. Să ajungă ca *
vălaş, Ioan Palenici, Ioan To- o temperatură mai mică decît La direcţia Regională P.T.T.R. Danciu a vrut. Să lucreze ca Voro- 9
pliceanu, Vasile Sireţchi şi al­ oţelul moale, inferior. Un astfel maşina de serviciu stătea gata
ţii, au pornit la lucru, hotărîţi de oţel ajuns sub valţ, se spar­ de plecare. Cîteva secunde de p rec u m şi c e ila lţi lin io r i, a u reu - 1 Şin, să aplice tăierea rapidă, au f o ş t i
să pună în aplicare cele spuse ge ca sticla. Fiind îndrumaţi aşteptare şi echipa de liniori ie­
de secretarul organizaţiei de ba­ aistfel, fochiştii n-iau mai dat o- şită ca din pămîni a plecat. Dtf- ş it s ă v a d a ca re-i c a u z a a c e i-1 glodurile care l-au frănuntat mult. |
ză. Şi n-a trecut decît o lună ţeluri „arse“ şl au redus şi ei, pă cîteva minute o motocicletă
şi jumătate şi situaţia s-a schim­ în sectorul lor de activitate, fugea ca o nălucă, ducînd pe d e n tu lu i : u n p lo p c ă z u t la p ă - ţ ,4zî, încearcă simţământul totalei ţ la fabrica „SEBEŞUL‘
bat mult în bine. Procentul de procentul de rebut. inginer la locul cu pricina.
rebut nu numai' că a ajuns pî- m î n t . a tr a s d u p ă el s u m e le t e - j reuşi{e E m M r u Se numără prin- j
nă la cel admis, dar a scăzut, S-au dat pe brazdă La lumina farurilor maşinii şi lefom ce şi patru stilpi, tăind c ir -; . . . . . . ,?
chiar, cu 3 la sută sub admis. a motocicletei, tov. Ion Cior-
Nu poate fi neglijat succesul govan, de la sectorul linii, tov. cuitul liniei. • tr[ f ei rnai bum sinmZan d,n uzi-1 Plecasem de Ia redacţie cu secţia lingerie unde am întîl-
Cum au muncit pe care l-a repurtat agitatorul Gheorghe Duşa de la C.T.I.T., gîndul să scriu despre calitatea nit-o pe tovarăşa Virginia Bra-
agiîatorit ? Vasile Sireţchi în munca lui cu Fără a ţine cont de cele 8 o re | na' f produselor fabricii „Sebeşul" din şoveanu, care ne-a dat relaţii
tinerii laminatori Constantin Sebeş. îmi făcusem planul să despre oamenii pe care-i condu­
Pentru a ne lămuri, am stat Miercurea şi Grigore Toader. iucrate în cursul zilei, liniorii şi i raza <L soare’ sireatrată Prin T merg în biroul tovarăşului ingi­ ce. Ne-a vorbit de fetele din
de vorbă cu Vasile Zăvălaş, Cei doi laminatori sînt prieteni ner şef Ioan Patrinchi şi acesta toată secţia, dar cel mai mult
vechi manevrant la caja de şi nu au nici unul mai mult de tehnicienii au muncit pînă la o- j p'uiza norilor, a surprins zlmbetul de ţ să-mi dea cîteva cifre şi apoi despre Maria Sinilie, care lu­
blocuri. Are în faţă şase ma­ 20 de ani. Dovezile de indisci­ cîteva lămuriri în legătură cu crează la maşina de încheiat.
nete. Lucrează liniştit, concen­ plină curgeau cu duiumul, ca rele 23, cînd au făcut legătura ţ mulţumire de pe faţa tînărului de ţ calitatea produselor fabricate de Apoi prin secţiile depănat, strick,
trat, şi fiecare răsucire de ma­ să nu mai vorbim de rebuturi. ei. Pentru a mă convinge că cele circulare.
netă însemnează o comandă Neatenţi, cei doi tineri lamina­ liniei telefonice Deva-Brad. M ai; 18 ani. Piesa era gata. Cu mişcări \ scrise pe hîrtie corespund şi în
transmisă agregatului care ma­ tori introduceau foarte- des ba­ realitate, tov. Patrinchi mi-a Tov. Petru Munteanu, mais­
nevrează blocul de oţel incan­ ra, sucită, în calibre, şi de aici, l'i'ziu, un camion şi o motoci- f repezi, opreşte strungul, scoate piesa \ propus să trecem prin toate sec­ tru Ia secţia circulare, era foar­
descent, adus de cleştele maca­ evident, rezulta modificarea pro­ ţiile pentru a observa la faţa lo­ te mulţumit. Cu două zile in
ralei. filului şi deci... rebut peste re­ cietă spinteca întunericul nopţii, \ şi 0 a?ează [t ă ce/e/a//(?_ M m ie\ cului strădania muncitorilor de urmă începuse să producă cio­
a da produse de calitate. îna­ rapi pentru copii. Maşinile sosi­
. — Munca noastră ia manevran- but. mergmd spre Deva. Ocupanţii * ^M inte de a porni, am fost pus la seră de curînd şi acum se lucra
ţilor — spune el — e o muncă curent cu produsele care se fa­ intens pentru a da tot mai mul­
Aproape un an de zile a celor doua autovehicule erau? /ormS b„ m tfe melaL L Q brică aci. Am aflat astfel că se te perechi de ciorapi copiilor. La
de precizie. Trebuie să-ţi cu­ munoit Vasile Sireţchi cu cei fabrică articole de lingerie (că­ secţia apretură am zăbovit ce!
doi tineri. La locul de muncă mulţumiţ| că au reuşit să-şi ia-» ,,„14 ciudală, cu luciu ic „ e u . \1 măşi, maieruri, combinezoane) mai mult. Elena Romulus, pen­
noşti bine agregatele, dar mai cînd greşeala era încă caldă, fulare, mănuşi, ciorapi, şosete. tru a demonstra de cine depinde
Sireţchi le vorbea cam astfel: că ciatoi ia pîna la capăt. i Alexandru zîmbeşle. I La întrebarea: „cum staţi cu calitatea ciorapilor, ne-a arătat
ales să te stăpîneşti pe tine, „Bine tovarăşi, bara a scăpat calitatea ?" mi se dădeau cifre, întregul proces de lucru.
M. GHEORGH1U ţ A. J. i mereu cifre. Planul global pe
pentru a nu te emoţiona, Am cu bine de la caja de blocuri şi corespondent I luna august îndeplinit în pro­ — Depinde în primul rînd de
r porţie de 111,6 la sută, secţia materialul pe care-I primim —
lingerie plan de calitate înde­ ne-a spus tov. Romulus, Dar în,
plinii cu 101 la sută, secţia cea mai mare măsură depinde
circulare 90 la sută... Cînd a fost de felul cum muncesc fetele.
vorba de fapte nu s-a mai pu­ Dacă nu se lucrează cu atenţie
tut abţine. , la încheierea ciorapilor, atunci
materialul poate fi cit de bun,
— Să mergen în fabrică. O să ciorapul iese urit. Din secţia
vorbească singure. noastră ies în fiecare zi 2.500
ciorapi pentru femei, 2.400 băr­
fjr băteşti, de bună calitate. Geno-
Maistrul Atanase Petraşcu veva Poenaru de la faza cusut,
sta aplecat asupra unei mese. Wilhelmine Soboîd şi Alaria Lun-
Atenţia cu care lucra, zgomotul garu lucrează produse numai de
maşinilor din secţia cotton, au calitatea l-a.

calificat în munca de mane­ tocmai noi la laminoare să o făcut ca să nu ne observe pînă De la secţiile vopsitorie, spă­

vrant pe Pavel Mărilă. La in­ rebutăm ?„ Azi aşa, mîine aşa, ce n-am ajuns foarte aproape de lat şi călcat, am ieşit în curte.
troducerea blocului între cilin- cei doi laminatori s-au dat pe ei. Repara o piesă la o maşină Acum tov. Patrinchi, împreună
dre, Pavel Mărită se emoţiona brazdă şi, începînd a lucra cu cotton, de aceea nici n-am vrut cu Aurel Răşinaru, secretarul co­
adesea şi greşea manevra. Du­ multă atenţie, au ajuns să re­ să-l reţinem. Aici se produc cio­ mitetului de întreprindere se tot
pă mai multe convorbiri şi de­ ducă şi ei rebutul sub „admis“. rapi din mătase vegetală pentru uitau la mine. Ştiau ca vreau
femei. Maistrul Atanase aflînd să scriu despre calilatea produ­

monstraţii practice la locul de Laminaiorul Miercurea, după Se ia o probă de oţel la unul din noile cuptoare electrice ale Combinatului siderurgic totuşi intenţia vizitei noastre, selor şi credeau că-mi spuseseră
muncă, Pavel Mărilă a ajuns ce şi-a schimbat stilul de mun­ „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hunedoara. ne-a recomandat pe cei mai prea puţin. De aceea tov, Patriu-
să cunoască mai bine dirijarea că a început să cîştige mai b:ne. buni oameni din secţia sa. Ast­ chi a ţinut să completeze.
manetelor şi, printr-un efort de A început să preţuiască banii fel am aflat că Simion Săliş-
voinţă, să-şi stăpînească şi cîştigaţi şi, în scurt timp, şi-a teanu, Petru Şara şi Cornel Mo- — Factorul primordial în a
raru sînt cei mai buni oameni din da produse de bună calitate, es­
secţie. Şi tot aşa am trecui prin te calificarea oamenilor în toate
sectoarele de activitate. Munca

tuturor este legată. Dacă ia o

Pe ur*nele materialelor publicate fier, iar dacă s-a depus oţel pe secţie se lucrează prost este mai
jgheab, acesta trebuie rupt şi în­ greu ca secţia care primeşte în
In „Drumul socialismului" nr. S-au luat măsuri pentru împros­ lăturat tot ou ranga. Cîtă forţă continuare, să îndrepte greşeala.
îi trebuie pe lingă răbdare şi re­
E L O G I U ..O M U L u T d O E814 din 26 iulie a. c., sub sem­ pătarea bibliotecii cu cărţi noi, zistenţă la stihia focului cu care Faptul că la fabrica. „Sebe­
nătura tovarăşului P. Ungur, a completarea meselor de şah. La luptă el, — fiinţă din carne şi şul" nu a sosit nici un fel de
Fotoreporterii şi operatorii de ţea, omul doi din echipa de o- în clocote ia suprafaţa oţelului. nervi — ca să spargă oţelul ră­ reclamaţie asupra calităţii pro­
fost publicat articolul intitulat club, pe întregul complex C.F.R. cinematograf sînt mari amatori cit pe rină ?! duselor, demonstrează că aici se
ţelari de la cuptorul IV al uzi­ Dedesubt, bala de oţel e albă, lucrează cu atenţie şi că oame­
„Pentru îmbunătăţirea muncii se vor organiza seri literare, seri de spectaculos şi deobioei, se nelor siderurgice Hunedoara. Omul doi are mari răspunderi. nii sînt pricepuţi. Calificarea oa­
mulţumesc sa expedieze lucrurile incandescentă. Munca lui nu se poate face la menilor constituie pentru condu­
repede şi uşor. Ei intră în oţelă- întîmplare. Dacă a rămas o bu­ cerea fabricii o preocupare per­
cultural-sportive la unităţile de satiră şi umor, precum şi 4 rie şi prind pe peliculă, fie a- — Cum poţi face o muncă a- Sună clopotul. Asta însemnea­ cată de oţel rece pe rină, la o manenta. Pînă acum au fost ca­
saltul echipei ¦la repararea cup­ tît de grea ? ză că, la un cuptor se evacuează nomă şarjă, sub torentul de o- lificaţi peste 200 de muncitori.
C.F.R. din Petroşani". biblioteci volante, necesare dife- torului, oînd oamenii se apropie şarja şi acum a sosit momentul ţeil fluid, oţelul rece se încăl­ Un aport serios în această mun­
cu lopeţile încărcate de doloinită — Trebuie să facă cineva şi să intre în acţiune omul doi. zeşte începe să fiarbă, găureşte că a adus maistrul Petru Mun­
Urmărind îmbunătăţirea ac­ ¦ritelor unităţi C.F.R. din Petro­ pînă la doi paşi de văpaie; fie această muncă şi o fac eu ; rina şi şarja în loc să se scurgă teanu şi tinerele Anisia Vasiu,
că surprind momentu! cînd se m-am obişnuit cu focul. De multe ori e suficientă o Eugenia Ordeanu, Elena An­
tivităţii cultural-sportive, comite­ şani, iar numărul cărţilor la bi­ scoate o probă de oţel, care e o singură înţepătură cu şpiţul ' şi în oala de turnare curge în hală gliei şi altele, care imediat după
operaţie la fel de spectaculoasa. Pe cămaşa lui Matei Colţea oţelul topit îşi face loc pe rină, şi astfel se pierde. terminarea şcolii profesionale din
tul sindical de linie C.F.R. Petro­ blioteca clubului va fi mărit cu cursese atîta sudoare îneît se curgînd în clocote şi roiuri or­ Sibiu au venit aici la fabrică.
Deobicei, obiectivul se opreşte !a- puteau vedea pe ţesătură cris­ bitoare de seîntei. Alte ori, do­ Dar omul doi e mai înainte De asemenea, pentru a se înde­
şani ne comunică că a luat u- circa 800 volume. supra vedetei echipei de oţelari, pul de magnezită e atît de dur de toate un om întreg. E dotat plini norma de producţie şi a se
primul topitor, care, nu se şiie tale mioi de sare. îneît e nevoie de 10—15 ţevi de cu o mare seriozitate interioară. da lucrări de calitate, maşinile
nele măsuri operative, care au şi Comitetul sindical de linie de ce, e întotdeauna tînăr, fru­ Tovarăşii lui îi spun „Marcel“. oxigen pentru a-1 găuri. Fiţi sigur că el nu va face o sînt folosite Ia maximum şi în­
mos şi fotogenic. Dar este un treabă de mîntuială. Marcel Col­ treţinute bine. De exemplu, la
început să dea roade. Astfel, col­ C.F.R. Petroşani consideră că Ii spunem şi noi aşa. Munca aceasta trebuie făcută ţea e candidat de partid. In secţia depănat, pînă nu de mult
om, „omul doi“, iasupra căruia Colţea Marcel vorbeşte despre cu atenţie concentrată, la o ma­ mijlocul flăcărilor, la tempera­ maşinile nu puteau satisface ce­
ţul roşu. de la depou, care a fost materialul publicat, l-a făcut să nu s-a oprit niciodată obiectivul re temperatură. Ţeava după ţea­ rinţele. Pentru aceasta, inginerul
aparatului fotografic, cinemato­ munca lui cu un aer firesc ca şi va arde, se topeşte, ca o lumi­ turi ucigaşe pentru alţi oameni, stagiar Dumitru Capră, venit
transformat în cameră pentru an­ fie mai activ. Faţă de posibili­ grafic şi nici atenţia reporteru­ cînd ar fi vorba despre o muncă nare şi dopul de magnezită re­ el lucrează metodic, calin, conş­ numai de o lună în producţie,
lui sau scriitorului. Şi totuşi, obişnuită. El e oţelar din anul zistă şi opreşte cu încăpăţînare tient că cu fiecare şarjă pune şi a luat măsuri de exploatare in­
chete şi întocmirea rapoartelor tăţile în dezvoltarea muncii cul­ munca „omului doi“ este fără în­ 1955. plecarea oţelului în lume. el o cărămidă la edificiul socia­ tensivă a utilajului, reuşindu-se
doială muncă eroică — cel mai lismului. ca, în momentul de faţă, secţia
administrative, a fost redat acti­ tural-sportive, măsurile luate ik să dea rezultatele cele mai bune.
Oţelul e în faza de afinare, Anul acesta, în septembrie,
vităţii pentru care de fapt a fost sînt nesatisfăcătoare, şi promite orificiul de evacuare şi rina sînt Marcel Colţea va pleca în Poate că mai aflam cîte ceva,
în bună stare. Pînă la evacua­ U.R.S.S. pentru a se pregăti în însă venise un grup de munci­
c re a t; s-au luat măsuri pentru să muncească în aşa fel ca în vederea muncii la noua oţelărie tori de ia fabrica „Simion Băr-
S.M. în construcţie, nceasta e r.uţiu" din Sibiu, în schimb de
amenajarea unui teren de volei, scurt timp să devină din nou o dovadă de preţuirea de care se experienţă. Trebuia să le împăr­
bucură în combinat Marcel Col­ tăşească şi acestora cîte ceva din
Iar jucătorilor li s-au pus la dis­ fruntaş, aşa cum de fapt a mai ţea — omul doi de la cuptorul munca lor.
IV.
poziţie echipament complet nou. fost. rea şarjei mai e o bună bucată Echipamentul de azbest apără V. ALBU
ION BALAN
de vreme. Se iau probe de zgu­ pe omul doi de căldură dar îi

greu pO'S't de muncă din echipa ră, probe de oţel şi se aşteaptă şi împiedică mişcările. De a-

de oţelari de la cuptorul Siemens ultimul buletin de analiză de la ceea, de multe ori, pentru a avea
Martin.
laborator. Pînă atunci „omul mişcările mai libere, mai iuţi, el

R. $fc,s<c>AiW — Sanatoriul T.8.C. (ieoag u Am încercat odată să mă a- doi“ îşi pregăteşte sculele şi ma­ e nevoit să renunţe La iacest e-
propii, pentru a mă documenta terialele necesare operaţiei de e- ehipament.

Am primit sezisarea cu privire In urma intervenţiei ziarului să stau alături de „omul doi“ vacuare a şarjei ; cîrlige, şpi- Oţelul a plecat. După ce ulti­

la plafonul zilnic de 1.500 lei al pe lîngă Oficiul P.T.T.R. Orăş- cînd îşi face munca, şi am re­ ţul pentru desfundarea orificiu- mele picături se scurg în oala de
Oficiului P.T.T.R. Geoagiu, ce nu
mai corespunde cerinţelor cetă­ tie, Oficiului poştal Geoagiu, şi-a zistat doar cîteva secunde. Tem- lui, tub de oxigen şi 10—15 ţevi turnare de 65 tone, omul doi
ţenilor care sînt nevoiţi să aş- peratura în dosul cuptorului, lîn-
lepte 3—5 zile pînă li se achită j pentru găurirea magnezitei gra­ face gospodăria locului său de
mărit plafonul de casă pentru ! ga orificul de evacuare a oţe-
nulate care înfundă ca un dop muncă. Ei începe cu curăţirea

achitarea mandatelor poştale, ¦ Intui e cuprinsă între 75-—80°. orificiul de evacuare a oţelului. rinei. Dacă mai rămîne zgură

suma de pe mandatele poştale. de la 1.500 la L500 lei. Am întrebat atunci pe M. Col- In acest timp, zgura fierbe . pe rină el o rupe cu ranga de