Page 29 - 1957-09

'•Un0c! Vd Delegaţia guvernamentală a R. P. IHnngnlePROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAf
-— J

apârâsit Capitala

Duminică dimineaţa a părăsit Capi­ ton Moisescu, vicepreşedinte al Prezi aeroport. Apoi, tovarăşul J. Ţedenbal

tala delegaţia guvernamentală- a Re­ diului Marii Adunări Naţionale, I. Gb. însoţit de conducătorii statului şi par­

publicii Populare Mongole, în fruntejcu Maurer, ministrul Afacerilor Externe, tidului nostru trece prin faţa miilor de

PADREAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R. HUNEDOARA Şl ÂLSFATULUI POPULAR REGIONAL tovarăşul Jumjaaghiih Ţedenbal, preşe­ m iniştri,. membri ai C.C. al P.M.R., cetăţeni veniţi la- aeroportul Băneasa
dintele Consiliului de Miniştri’al R. ;P. conducători ai instituţiilor centrale şi ai pentru a-şi lua rămas bun-de la solii
Mongole, care ne-a vizitat'-'ţara la (in­ organizaţiilor obşteşti-, generali şi ofi poporului mongol.

Anul IX. Nr. 852 Miercuri 11 septembrie 1957 4 pagini 20 bani vitaţia guvernului R.- P. Romîne. j teri superiori ai forţelor armate ale Preşedintele Consiliului de -Miniştri,
Din delegaţie au făcut parte Dorjiin R. P. Romîne, ziarişti romîni şi stră­ al R. P. Mongole, J. Ţedenbal, ros­
ini. teşte apoi la microfon o scurtă cuvîn-
Samdan, secretar al Comitetului'Cen­

tral al Partidului Popular Revoluţionar Au fost de faţă şefii unor misiuni tare.

Mongol, Sadnomîn Avarzed, locţiitor al diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Ia apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoi­

Succese frumoase f preşedintelui Consiliului de Miniştri, Mii de locuitori ai Capitalei au con­ ca, preşedintele Consiliului de Miniştri

ia achiziţii o e M tia tm . m W J I fflîl'W W ? MARIANA, I ministrul Afacerilor Externe, Şagdaryn dus la aeroport pe solii poporului mon­ al R. P. Romîne.
Ţeveer, locţiitor al preşedintelui Comi­ gol. Un grup de pionieri oferă buchete de

HAŢEG (de lia sub reda cţia Un nou cămin cultural VIITOARE siei de Stat a Planificării şi Sanda- Pe aeroport era aliniată o compa­ flori tovarăşului J. Ţedenbal ş i ' celor­
ELEVA vin Ravdan, ambasadorul R. P. Mon­ nie de onoare: Fanfara a intonat im­ lalţi membri ai delegaţiei guvernamen­
noastră voluntară). Dorinţa ţăranilor muncitori nisip cu carele, alţii au ajutat gole în "R. P. Romînă. nurile de stat ale R. P, Mongole şi tale a R. P. Mongole..
Salariaţii cooperativei „Ţara R. P. Romîne. Tovarăşii J. Ţedenbal
Delegaţia a fost însoţită de consi­ şi Chivu Stoica au trecut în revistă Tovarăşul Ţedenbal şi ceilalţi membri
Haţegului“ din Haţeg au por­ lieri şi experţi. ai delegaţiei. îşi iau apoi rămas bun
nit din proprie iniţiativă, o sus­
ţinută muncă de lămurire a ţă ­ din comuna Baniţa, raionul Pe- . la zidărie. Pină acum, pentru ţ Aşa cum îi şade bine unei viitoa- * Oaspeţii, au fost conduşi la -aeropor­ compania de onoare.
ranilor muncitori, pentru valo­ troşani, va fi în aurind înde­ construcţia noului cămin cui- f re eleve, am găsit-o pe Mariana a- * tul Băneasa de tovarăşii Gheorghe de la tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chi­

plinită. Noul cămin cultural va tural din Băniţa s-au efectuat j casă, robotind de zor prin bucătă- ş Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bod- Tovarăşul J. Ţedenbal şi ceilalţi mem­ vu Stoica şi de la ceilalţi conducători
fi dat in folosinţă. de către locuitori circa 3.440 ore rie, pe lingă maică-sa. De data a- ţ năraş, Constantin Pîrvulescu, Grigore

La realizarea acestei con­
strucţii, votată într-o adunare
populară, au contribuit prin
muncă voluntară toţi cetăţenii
din comună. Unii au transportat

Şi în oraşul Petrila deputaţii
au mobilizat cetăţenii la diferi­
te acţiuni obşteşti. Nu de mult,
din iniţiativa tov. deputat Iosif
rificarea produselor prin achi­
ziţii. Au fost formate echipe oa­
re pornind în diferite centre, au
obţinut succese importante.

Astfel, echipa condusă de
tov. Plus Sebeştien a reuşit să
achiziţioneze într-o singură zi

C u v în ta re a tovarăşului J. fE D E N B A L1.300 kg. cereale; cea condusă

I n o ra ş u l P e tri lade tovarăşa Eleonona Bntcken-

tal — 1.400 kg cereale, iar cea
condusă de tov. Tiberiu Stern
a achiziţionat 1.000 kg cereale.

NI CU SBUCHEA
de muncă voluntară. ceasta, fetiţa cu părul bălai, prins * Preoteasa, Leonte Răutu, general-colo- bri ai delegaţiei guvernamentale a R. ai statului şi partidului nostru.
P. Mongole îşi iau ¦apoi rămas bun La ora 9,45 avionul decolează, în*
S-au evidenţiat în mod deo­ în funduliţe roşii, spăla vasele cu * net Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ja- de la membrii, corpului diplomatic şi
sebit deputaţii Zamfira Vnukov noş Fazekaş Vladimir Gheorghiu, An- de la persoanele oficiale aflate Ia dreptîndu-se spre Budapesta.
şi Nistor Ion al lui Matei. multă îndemînare. Am lăsat-o să-şi ¦ (Agerpres).

continue munca, M-am holărît s-o î

aştept în grădină. 1

Din privirea fugară aruncată y

prin bucătărie şi în grădina în- * Dragă tovarăşe Chivu Stoica I de alei, Insă căldura sentimentelor sincere ale prietenilor
Dragă iovarăşe Gh. Gheorghiu-Dej 1 noştri romîni ne-a încălzit Inimile mai puternic decît
Feher, s-a terminat construcţia cărcată cu rod bogat, am desprins * Dragi tovarăşi şi prietenii razele soarelui.
a 5 poduri şi diguri de întărire,
printre oare se numără şi cel că părinţii Marianei stat oameni t Folosindu-mă de ultimele clipe ale vizitei noastre Tratativele desfăşurate cu succes dintre delegaţiile gu­
de pe rîul Ctmpa. ospitalierul pămînt al Republicii Populare Romîne, vernamentale ale Republicii Populare Mongole şi Re­
harnici şi buni .gospodari. j publicii Populare Romîne vor întări şi vor adîBci şi mai

O piaţă nouă-v 't '/—'i—u—' r Destăinuiri i. pe
. în
*

1 tt Mariana s-a aşezat lingă mine j numele delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare mult prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre.

Tunete în adîncuri De CUirîrod, în centrul carto- | pe o băncuţăşi am discutat — c a ? Mongo|e vreau să mulţumesc Încă odată călduros gu- Permiteţi-ml să urez poporului frate romîn noi succese
strălucite în dezvoltarea economiei şi culturii In lupfa
3 nifer Aninoasa s-ia a-*m"•e*n’aoUjal*t on * de la om laom... - despre marele* vernu|ui Republicii Populare Romîne, Comitetului Cen- Iui nobilă pentru construirea socialismului şi pentru pace
1 piaţă pentru minerii şi ţăranii eveniment ce va schimba viaţa Ma- ţ jra| a| partidului Muncitoresc Romln şl Întregului popor

Nu e vorba de- 1 muncitori din comună. Piaţa 0 ţ rianei, începînd cu 15 septembrie. f? roinîn frăţesc pentru atenţia şi primirea cordială făcută Intre popoare.
l l l sigur de tunete in la el In abataj pentru puşcare. îşi ) fost -amenajată prin contribuţia ¦ Fire comunicativă, Mariana mi-a * de|egaţiei noastre, Trăiască prietenia veşnică, de nezdruncinat mongola-
în muncă a cetăţenilor. j povestit de părinţii ei, de grădiniţa f
Ţ adîncuri, provenite luă lampa de benzină şi toate cele 1 { de’ copii, unde, timp de doi ani, a * Am petrecut în ţara dvs. doar patru zile. Datorită grijii romînă !
: din miezul de foc In această acţiune s-au re- conducătorilor Republicii dvs. şl. a scumpilor noştri, prieteni
necesare puşcării şi, după ce parcurse ^ marcat tov. B da Lazăr, preşe- *învăţat multepoezii şi cîntece, de • Trăiască puternicul lagăr al păcii, democraţiei şi so­

mai mulie galerii Intortochiate ca -j

t! ! ; al pămlnlului sau un labirint, in care un neiniţial s-ar ) dintele Comitetului executiv al j ia educatoareaMangiurea. Mi-a * romîni, am văzut în acest răstimp foarte multe lucruri cialismului în frunte cu Uniunea Sovietică t

;din explozii subie- rătăci ou siguranţă, se opri la un ] sfatului comunal şi Iosif Sirno, *vorbit şi deplimbările făcute în ? şi tot ceea ce ani văzut mi-a lăsat o impresie de neuitat. Trăiască pacea în întreaga lume 1

i raţie, cum deseori suiior pe care se prelingeau nişte 1 directorul şcolii de 7 ani. La ţ această vară in Oraşul Stalin şi *• In ţara dvs. ani simţit pretutindeni sentimentele cele Din toată inima vă mulţumesc, la revedere dragi to­
i se intimpla odini- şuviţe de ape subterane, il urcă cu I terminarea noii pieţe, a centri- j la Bran unde are o bunicuţă. * mai sincere de prietenie şi frăţie. Calde sînt meleagurile varăşi 1

' oară pe vremea multă abilitate şi ajunse in abataj, -j Ibuit şi conducerea întreprinderii Am mai aflat că tatăl Marianei $ C uvînlarea tovarăşului C H IV U S T O IC A
cind minele erau Salută cu tradiţionalul : „Noroc ~] — Miron Rădăcină — este bucătar *
carbonifere, oare a alocat fon­
slâplnile de „dom- b u n i", minerii cu feţele înnegrite şi j
l ni", ci de ceva mai sim plu: de puş- cu dinţii albi ce sclipeau in se m iin -) duri pentru asfaltarea pieţii şi la cantina Sfatului popular din De- 1
C cările care se jac zi ¦de zi in stra- funeric, apoi se uită atent la armă- ¦ amenajarea de chioşcuri.
va şi că acesta a plimbat-o prin ? Dragi tovarăşi, Populară Mongolă, In interesul ambelor noastre popoare,

L iurile negre de cărbune, precum tură, să fie înainte de puşcare con- j Din activitatea secţiei frumoasele meleaguri ale Branului. ? tn Interesul păcii şl colaborării internaţionale.
In numele Guvernului Republicii Populare Romîne, al
Cu ochii sclipitori şi voce caldă, » C.C. al P.M.R. şl al întregului popor romîn vă mul-
^ smoala, dar tari ca siincile, pentru form N.T.S.-ului. de prevederi socialeAAcrtfiinviitlan itpean In momentul în care părăsiţi ţara noastră, poporul
romîn vă urează, dragi tovarăşi, „drum hun" şi vă
[ a fi extrase mai. cuuşurinţă de mi- — Armătura-i bună,solidă, de ] T mi-a vorbit Mariana de abecedarul * , . dvs. membri ai delegaţiei roagă să transmiteţi poporului prieten mongol un fier­
* şi cartea de aritmetică Populare. Mongole, pentru
L neri. Şi cei care se ocupă cu ele, poate rezista şl la 30 de găuri. Dar ] sz oecr lţiieeii dd oe pn rroenvoe- * cumpăratei furnim. tovarăşe ,e en al şi
f gguuvveerrnnaammeennttaallee aa RReeppuubblliicciiii
ţ sini ¦oamenii care cu lampa agăţa- dintr-odată o expresie de nedumerire 1 deri sociale a Sfatului popular f
¦ î vizita prietenească pe care aţi făcuf-o în ţara noastră. binte salut şi sincerele sale urări de noi succese în muncă

jr iă de piept trec din abaiaj In aba- ii trecu pe faţă cind se uită la lam- 5 raional Alba este din ce în ce — Ştiţi ce cărţi am primit? Nou? Această vizită va rămine vie în amintirea poporului pentru dezvoltarea economiei şi culturii naţionale pe
mai rodnică. nouţe I Şi-s tare frumoase cărţile * drumul construcţiei socialiste, pentru înflorirea Mongo­
L ta; prin semiobscuritatea galeriilor, pa de benzină, a cărei flacără juca -j nostru ca o puternică manifestare a strînsei prietenii şl liei populare.

[ urcind nenumărate suitoare, oameni neliniştită. -j Numai în anul acesta, pînă t meIe; , Am f 'e ,mb,;a0- sf. n” f colaborări care leagă popoarele noastre, prin ţelurile şi Trăiască în veci prietenia de nezdruncinat între po­
poarele romln şi mongol!
de care minerii au atit de m uli ne- — li metan şi nu putem puşca ţ la jumătatea lunii august, au ¦ murdărească. Am ma, pr.m.t şi alte *
Trăiască marele şi puternicul lagăr al păcii, democra­
voie. Aceştia strd numiţi lapidar: — zise ttnărul artificier cu necaz. 1 fost achitate ajutoare familiare î tăticii * ospirafiile lor comune. ţiei şi socialismului, în frunte ,cu Uniunea ,Sovietică I

artificieri. CU de importantă esie — De fapt l-am simţii noi un pic ţ la 188 de persoane, in sumg. Jo- J ¦¦¦¦-" u >•* : Vizita dvs. în ţara noastră şi discuţiile care au avut Trăiască pacea Infr» popoare 1
tală de 29.135 lei, ajutoare oca- ftnr ma, pnm,f .
Insă misiunea lor, chiar dacă uneori — aprobăşeful de brigadă — da’-j ¦ ^ -m r^ m r-^ rţric loc între cele două delegaţii guvernamentale,Vor aduce
o contribuţie de Seamă la dezvoltarea relaţiilor multila­
C condeiul gazetarilor ti mai irece cu am crezui că-t numai oleacă, altcum ] zionale pentru nevoiaşi 15.534 ¦ ce.va’ U.lte .aicl'. “ de ca,ete cu 1 terale între Republica Populară Romînă şi Republica

L vederea / Nu intlmplător deci, eroul nu v-am fi chemai. In orice caz n-o ~] lei şi s-au instituit acţiuni de ! m man şl c(e'oane- radlcră- ?

j? rlrtdiMIor ce urmează este un arii- venii de muli. 1 protezare pentru 59 de pensia- f toc; zece Pemie Iata- Penarul a’ t —

r licier, un artificier tlnăr, încercat şi — Să Luăm măsuri pentru evacua- I nari şi invalizi. i cesta m'mmat în care îmi voi Păstra l De pe bordul avionului
profesiei rea lui, ca pină ta amiază să putem ^ ¦ mărunţişurile. * ----------- ---------------------------------- ;—
In ultimul timp s-au acordat ?
sale. puşca — - propuse tlnărul artificier, 'j Mîridră de averea . pe care a pri- ¦ Tovarăşului CHIVU STOICA

— Ruşcăm, tovarăşe artificier ? — Lasă că de asta am eu grijă ) şi premii îin bvani m.aammeelior, pen- f mit-0 în dar, Mariana îsi aşeză îna- ? Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R.

—- Is gaia găurile? — răspunse şeful de brigadă. Dum- 1 tru naşterea celui de al 9-lea * poj Cu multă grije lucrurile, în ser- *

— Da, iăfe-s gala, numai să ve­ neata poţi merge pină atunci la alie 1 şi al 10-lea copil. Astfel, în i vietă. Apoi, ,c“.a ¦să* nu uite c-u--m--v-a, 1e Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
brigăzi care te aşteaptă.
niţi cu explozivii'. cursul trimestrului 11 au primit | mi-a mai făcut o destăinuire: ? Prim secretar al Comitetului Central al Partidului ¦Muncitoresc Romîn

Şi iinârlil artificier se îndreptă ^ premii mumele Carolina Notar i — Mama îmi pregăteşte acum, ? Părăsind, meleagurile însoritei şi ospitalierei Romînii, noi trimitem Guvernului, în numele Delegaţiei R. P.
— Acu, acu vin — răspunse ii- Aăongole, Dumneavoastră şi întregului popor muncitor romîn cele mai călduroase mulţumiri pentru primirea cu ade­
şi Raifta Suhoverschi din Te- uniforma de şcolăriţă. Va fi tare ?
spre brigada lui Zorită Angliei. Aici -j frumoasă. Nu:i asa că-mi va sta *

nărui artificier Aurel Milpcu, de la GELU POLEAC j

sectorul li! al minei Lonea, unui şef iuş. In cursul trimestrului. HI. * bine rochiţa pGpit Cn şorţulcţul n e - \ vărat frăţească şi vă dorim din toată inima noi şi măreţe victorii în construirea socialismului în Republica Popu­

I de brigadă, care venise să-l cheme ( C o n tin u a r e In p a g . 3 - a ) 1 mama Mitea Maria din Vinţu gru ? lară Romînă. v

t *—1 ¦ I . 1 > ~ t I t , I , i . f . I , t , I , ! . f i / . / i , . I . t . , . / . ! . ! > / . ! i t . t ,— i . ! .— ! . / . t . ! u de Jos va. primi 2.000 de lei „Iţi va sta bine Aîariana — am * Să crească şi să se întărească prietenia de nezdruncinat mongolo-'romînă I

Ştiri de la cinematograful devaan premiu pentru naşterea ultimi­ asigurat-o eu, apreciind în gind * ŢEDENBAL, AVARZED, SAMDAN, ŞAGDARYN
lor doi copii gemeni. grija şi interesul deosebit al ac.es- î
tor părinţi care au pregătit totul, . 8 septembrie 1957.
In centrul atenţiei secţiei de pentru ca ziua în care fetiţa lor *
Cinematograful „Filimon Sîr- sfirşitul anului să aducă serioa­ prevederi sociale stă şi asigura­ îşi începe o nouă etapă în viaţă, j>
bu“ din Deva, este o unitate se îmbunătăţiri localului. rea locurilor pentru tratamente
fruntaşă în cadrul întreprinderii medicale în staţiunile balneo­ să fie o adevărată zi de sărbătoa- * IN NOUA LOCUINŢA
Cinematografice regionale. Lu­ Astfel, este prevăzută trans­ climaterice. Pină acum au fost
nar, plănui este îndeplinit în me­ formarea galeriei în loje şi a- re şi bucurie. *
menajarea ei cu scaune claps,
GH. LUPAN ?

die cu 133 la sută. In cinstea zi­ montarea unui sistem de venti­ trimise 39 de mame. • .-f. •-#. • ••* ' f* '¦4* »-•»
lei de 7 Noiembrie, planul a- laţie în sală, modificarea siste­
nual va fi îndeplinit, rămînînd mului de Iluminare (prin lumini La spifaSul din Brad — Nu ştii, mătuşico. unde stă singuri. Tocmai atunci., cei doi meu, am ciştigat bine la mină
ca pînă la sfirşitul anului să lu­ ascunse ce se pot stinge prin familia Huda ? — am întrebat prieteni se întorseseră de la şi ne-am construit, casa din
creze peste plan. Cifra realizată reductor de tensiune), revizuirea Mai de mult, se putea vorbi înlocuite ou mozaic. Totul stră­ pe o bătrînă care-mi iaşise în şut. . > banii proprii. Aproape in fie­
pin a atunci, va fi de două ori încălzirii centrale, montarea a numai de neglijenţă faţă de luceşte de ourăţenie şi ordine. cale. care tună eram fruntaşi şi
mai mare ca cifra realizată în două aparate de proiecţie noi, bonavi, de lipsă de igienă ş i.de Peste tot locul, pe culoare şi în — Poftiţi, tovarăşă — mă primeam prime — îmi. spuse
tip Tehnocin, o înclinare mai multe altele, ta spitalul unificat sălile de internări, sînt aşezate — Colo, unde se vede vila ă- îmbie soţia lui Huda. . in continuare artificierul. Huda.
anul 1952. din Brad. Acum lucrurile s-.au cu grijă ghivece ou. flori, fo­ ceea, pe coastă.
Pentru a crea spectatorilor accentuată a parterului, tapiţa- schimbat aici. Prin grija condu­ Luaţi Loc, că legenda vilei Locuinţa nu e prea mare, dar
cerii spitalului s-au făcut nenu­ tolii şi scaune. Spitalul unificat La îndemnul băirinei, am noastre :îi> mare, — îmi spuse destul de confortabilă pentru o
condiţii optime de vizionare a rea uşilor, construirea a încă mărate renovări, au fost vopsiţi din Brad are aoum un aspect pornit în căutarea vilei artifi­ zîmbind stâpinul şi începu să- familie fiinără. Fiecare aparta­
pereţii, iar vechile podele au fost mai primitor decît altă dată. cierului Dumitru Huda de la mi istorisească de la început, ment e compus din două ca­
spectacolelor cinematografice, în­ unei uşi de evacuare din sala de mina Lupeni şi. a lui Gheorghe cum şi-au construit noiţa locu­ mere, bucătărie şi cămară. To­
Cristov. Aflasem că nu de riiu.lt inţă. : tul străluceşte de curăţenie a-
treprinderea speră ca pînă la spectacole etc. se mutaseră în locuinţa cea
...Primii care am pornit să
nouă, pe care şi-au construit-o
facem locuinţă aici in Lupeni,

Cu sare şi piper I V E D E R E D IN SEB ES am fost noi, eu şi vecinul meu. tit in afară cit şi in interior.
Ceilalţi ortaci ai noştri, ezitau Mina harnică a gospodinelor se
9? ? la început să-şi. construiască vede pretutindeni, Mobila nouă,
A case. Cu timpul, şi-au învins covoarele de pe jos, perdelele,
tru a fi dezgropaţi din păsarea de care dau do-
« şovăiala. La casa pe care o lo­ dau un decor intim şi primitor.
Jalba unor copaci cărbuni. vadă unii. ¦ Toate acestea sini făcute din
¦ cuim, am muncit noi cinci, cu banii agonisiţi de cei doi prie­
teni şi prin mina gospodărească
PruA m de mult, gara Soarta unul teren Despre vlşll ¦ şi vecinul meu, soţiile noastre a soţiilor lor.
C.F.R. Brad. era de toa­ de baschet şi vînzătorl : — A fost bai mare, cind am
tă frumuseţea. Verdele f . şi tatăl vecinei. Are 74 de ani tras conducta de apă pînă aici
copacilor, Incinta privirile. Este vorba de terenul Bradul este renumit sus — îmi spuse tovarăşa Huda
De citva timp insă copa- de baschet din. oraşul prin vişli (crenvurşti) | şi tot . lucrează în mină. La. şă- Cîteva nopţi de-a. rtnjd.ul soţii
Brad. In anul 1951 stu- pe care ii prepară. Coope- noştri au săpat şanţul pentru
a patul şanţului pentru fundaţii, îngroparea conductei, în aşa fel

| ta ridicatul casei şi la toate ce-

cii şi-au pierdut frunzele, fanţii fostului Institut mi- rătivele „Moţul" din Baia 4 !ea. n ci vrut să se' dea bătui cu

s-au uscat. Pentru aceas- nier au construit acest de Criş, „Crişana" din f nici un preţ. A lucrat cot Ia

ta nu-i de vină nici a- teren. De atunci, mai Brad şi 1nierprinderea de | cot. cu noi cei tineri...
bine zis după plecarea industrie locală au des-
a Urmă un moment de tăcere
noiimpul (căci pină la studenţilor, nimeni nu chis in piaţa 30 Dec'em-

căderea frunzelor mai $ a ^ m- ^ rijit de brie 5 gherete pentru vin- \ Artificierul furnă în tihnă o ţi- ca să nu împiedice in timpul
v gară şi. apoi îşi continuă poves- zilei circulaţia. Se întorceau de
este), nioi pămintul, ci Şcoala medie de mai- zarea acestora. Reclamă | tea noii locuinţe. Mi-a povestit ta şut şi apoi munceau ta. casă.
ţ cum au primit, locul de casă de Aceasta-i o parte din poves­
conducerea întreprinderii ştri şi Şcoala medie de se face in jurul acestora | la direcţiunea minei, cum au tea vilei tovarăşilor Huda şi

miniere Barza care a de- 10 ani din Brad, care destulă. Vinzăiorii mai

... . . . . se pretind Ju to rii" a- că au răguşit din¦ acea-

cestui teren au găsit cu sfă cauza. Cu foaie aces-

Săracii copaci au fost ca[g $ă demonteze panou- tea e greu să te hotărăşti ¦cumpărat blocurile de piatră şi. Cristov. S-ar putea spune multe

îngropaţi pină-la coroană, ri!e iăsi-nd w m a [ barele de la cine să cumperi, le-au cărat pe coasta sus unde despre felul în care cei doi prie-

(probabil au fost supuşi de sprijin. Probabil că °dci ori stal prea mici şi-au construit casa, cum teni şi-au construit noua locu-
şi-au construit casa, cum au inţă. Despre hărnicia tor atit la
procesului de carboniza- in citrind şi acestea vor (lipsă ta gramaj), ori strîns apa din riul care curgea scos cărbune din adincul pă-

... fi demontate, căci pentru nll~s fterft bine, o r io in -
re). Şi nimeni, nici chiar g. hascheiul /m es,R un zâtorul esie murdar ¦pe

sfatul popular orăşenesc sport care se poate prac- mlini ,ori n-are pline, Prin faţa porţii. mîntulni, d l şi la treburile ,de

nu se îngrijeşte de ei. Le tica şi la Brad. Numai ori... ( credem că ajunge SFATUL POPULAR AL ORAŞULUI — După noi au mai construit pe Ungă casă vorbesc mai toţi
că tineretul din Brad cu „ori"), case încă 26 de ortaci de-ai minerii, din sectorul unde cei
/ :. noştrii. Unii au primit. împru- doi prieteni lucrează.
recomandăm totuşi să fa- esţe dornic de sport şi Alunei cum poţi să mă- mut de la stat." Eu şi tovarăşul
1N/ -j i- r*<$>*e f r . / î> <Jt. o E. CH1RAN
că o cerere scrisă pen- na este de acord cu ne- nlrici vişli?