Page 3 - 1957-09

,! >* '

Nt. 84 1 t ! »»ir

) V ? :l i ' I ?* ?n • ' : ! i I. I 1I •11 ’) . I I I } ! I , I

drum ul so c ialism u lu i Pag. ^

Sectoral invesfifié de ia mina Pefrila, Pe urmele materialelor publicate FILMUL ZiLEi

cu plany! anual pe terminate In foaia volantă editată de ziar, sfatul popular comunal şi F99 E D R A"
ziarul „Drumul socialismului“ conducerea căminului cultural iau
din 7 august a.c., s-a publicat şi informat redacţia ziarului nos­ Pină în ziua de 4 august, inclu- să-l iubească cu violenţă şi o ciş-
tru că iau luat măsuri ca apa­
In adîncurile sectorului învestiţii de tora, colectivul sectorului? Din timp a 1. Reiss au realizat lună de lună de­ articolul „7 luni fără folos“, ar­ ratul de radio să intre în func­ siv, pe ecranul cinematografului „Fi- tigă tocmai prin nepăsarea lui.
la mina Petrila, condus de mg. N. tras juguri, iar acolo unde presiunea păşiri pînă la 30 Ia sută şi chiar peste ticol ce se referea la faptul că a- ţiune şi că, în urma măsurilor
Niccrici, se dă momentan bătălia pen­ se manifesta puternic, se săpau cîm- 30 la sută, contribuind astfel efectiv la paratul de radio al căminului luate, în ziua de 11 august, la limon Sîrbu“ din Deva rulează fii- Orgoliul frumuseţei ei, este adine
tru terminarea ultimelor lucrări din puri mai mici, ajungîndu-se, uneori' să succesele sectorului. Grupele au fost în­ cultural din comuna Beriu, ra­ căminul cultural din Beriu a a-
planul anual. Şi totuşi, pînă la slîrşi- se meargă cu săpătura pînă în desiş. drumate de comunistul 1. Krager, prim- ionul Orăştie, nu funcţiona şi vut loc prima audiţie colectivă mul „Fedra“, producţie a studiouri- jignit, şi ea îl iubeşte pe Fernand,
tul anului, mai sînt patru luni înche­ maistru, de comunistul R. Foro, mais­ nu era folosit în scopul pentru
iate. La întocmirea planului s-a procedat tru, şi de maistrul loan A4usca, care care a fost destinat. la aparatul de radio. lor de filme spaniole, versiune liberă pasionatul crescător de cai, sosit şi
în aşa fel îneît atunci cînd era termi­ şi-au pus toată priceperea pentru buna
Faptul acesta este în măsură să ne nată lucrarea, se putea ataca deîndată desfăşurare a muncii în sector. Insuşindu-şi critica adusă de ;S>X»2-v şi modernă a tragediei lui Lucius el pe litoral, de undeva din nord.
demonstreze că aici s-a muncit bine, alta, fără să mai existe timpi morţi.
că viitorul minei Petrila, care depinde Cum s-ar zice, s-a lucrat tot timpul în Fără îndoială că în sectorul investi­ Aeneus Seneca. Producţia e realizată Plictisit de mare, el vrea să plece
foarte -mult de sectorul investiţii, este plin. Cînd se lucra ia 2-3 locuri de ţii, organizaţia de bază a condus şi
asigurat. Aşa stînd lucrurile, înseamnă muncă dispuse pe aceeaşi aripă, se or­ îndrumat munca colectivului, iar comu­ de Marnei Mur Oii şi ,Antonia Vich. din Aldor. Pentru a-l reţină pe Fer-
că ceea ce s-a făcut aici pentru reali­ ganiza judicios munca, pentru ca gru­ niştii din grupe şi maiştrii mineri,
zarea planului anual, cu mult înainte pele ce lucrau aici să nu se încurce membri de partid, au fost exemple Intre producţiile cinematografiei spa- nand, aflînd că stăpînul său e Jean,
de vreme, constituie o sinteză poziti­ una pe alta. demne de urmat. De altfel, rezultatele
vă, care merită să fie luată în seamă niole, transpunerea pe ecran a tra- Estrella se căsătoreşte cu Jean, ini-
de multe sectoare din Valea Jiului. Despre oameni
gediei. lui Seneca ocupă un loc de pumndu-i acestuia reţinerea în Aldor

frunte, nu atît prin caracterul său a lui Fernand.

ţ spectaculos, cît, mai ales, datorită Evenimentele se precipită.

faptului că Fedra, prin tema-i univer- Intr-o zi, Jean pleacă pe mare cu

sală, este veşnic actuală. vasele şi Estrella rui-şi mai poate

Adaptarea la ecran a piesei este stăpîni pasiunea nebună pentru Fer-

liberă şi modernă, dar tratează o te- nand, care nu-i altcineva, decît f i u l '

mă veşnic nouă şi se desfăşoară în soţului ei, al lui Jean. In urma s c e -'

Să vorbim, dar, despre munca harni­ Cu oamenii s-a muncit bine, chiar practice dovedesc că munca politică în zilele noastre, în sătucul pescăresc nei aprinse avută cu Estrella, Fer-
cului coleciiv, despre măsurile ce s-au foarte bine am putea spune. Bună­ sector a fost la înălţimea sarcinilor. Aldor, de pe malul Mediteranei spa- nand, vrînd să păstreze onoarea fa-
luat în acest sector, în decursul celor oară, în vederea omogenizării grupelor, Este bine ca organizaţia de partid să
8 luni de la începutul anului. nu s-au admis schimbări. Faptul aces­ muncească şi pe mai deparie la fel de ^ niole. miliei, încearcă să plece din sat.
ta a dus la ridicarea calificării oa­ bine, şi să obţină noi succese.
Pentru realizarea menilor şi la specializarea lor la a- L Eroina filmului este Estrella, fiica Vecinii surprind ieşirea furtunoasă,
planului numite lucrări. Unii, de pildă, s-au Acum, după terminarea ultimilor me­
specializat la suitoare, alţii la galerii tri cubi pentru acest an, colectivul sec­ e neîmblinzită a mării, cu sufletul plin din casă a lui Fernand şi, în m in te a .
Principalele obiective ale sectorului principale, unii la puţuri şi aşa mai torului investiţii va trece ia executarea
sîni lucrări de deschidere ca de pildă, deparie. Împotriva absenţelor nemotiva­ unor lucrări de primă necesitate pentru <, de profunzimi şi neastîmpăr ca şi lor, răsare ideea că Estrella şi-a în- '
săpări de galerii transversale, galerii te, s-a format opinie de masă. Cei mina Petrila. Este vorba de rebetona-
de ocol, - căşti de maşini, adînciri de care absentau de la lucru nemotivat, rea puţului nr. 8, de rebetnnarea gale­ i marea. şelat soţul cu fiul ei vitreg_
pufuri etc. Ca să se asigure o ritmici­ pur şi simplu nu mai erau primiţi în riilor intrate îr. presiune etc. Fireşte,
tate în îndeplinirea planului, de la bun grupele respective. că toate acestea vor conta pentru co­ \ Frumuseţea şi farmecul său o fac Jn ^ timp> pg m zbuciuma.
început colectivul sectorului a împăr­ lectivul sectorului ca lucrări executate
ţit sarcinile de plan pe trimestre, luni Cuvinte de laudă pot fi adresate şi în contul anului 1958. { să jie dorită i e mulV din bărba'& tă de furtună, Jean se-întoarce cu '
şi chiar săptămîni, în raport cu ne­ celor care s-au ocupat de partea me­ î litoral“M , Pe care ea însă îi res- vasde din [arg V ecM i sg grăbg$c 1
cesităţile minei. S-a trecut deîndată
canică din sector, în frunte cu mais­ ( W cu hoiărire¦ Nici unul m a să-l informeze despre trădarea soţiei.
{ reuşit săd cl^ e dragostea, prin ca- Ea cauiă să J înduplece pe F ernm d

î re să d ^m p e n se ze dorinţa de li- sâ jugă cu ea în lumg_ Respectîn. ,

V, bei,afe_ du-şi tajăl, el refuzef şi o biciueşte

Jntr-o zi, din largul mării, se a- sălbatec

la eşalonarea lucrărilor de săpare, lăr­ trul V. Dănescu. Aceştia au asigurat GH. TAUTAN propie de ţărm un convoi de vase Jean convins de vinovăţia băia­
pescăreşti. Patronul lor e Jean, Izbii tului, îl ia cu el pe vas şt în tim p u l1
gire şi betonare. In ceea ce-i priveşte buna funcţionare a maşinilor de încăr­ Şi-au formai fondul întreprinderii Priviţi în acest clişeu instalaţiile de frumuseţea Estrellei, se îndră­ unei discuţii violente, vrea să-l păl­
pe maiştrii mineri, aceştia s-au obli­ cat şi de exiracţie, ' buna funcţionare de prelucrare a apelor amoniacale gosteşte de ea şi o cere în căsătorie. muiască pe Fernand. Acesta cade
gat să răspundă fiecare de îndeplini­ a tuburilor cu aer comprimat şi de ae- în urma succeselor pe care le- a producţiei, aplicarea metode­ din cadrul subsecţiei de sulfat de Ca şi pe ceilalţi pretendenţi ce vin în valurile învrăjbite ale mării. Es­
rea sarcinilor de plan şi de calitatea raj etc. au obţinut în îndeplinirea pia­ lor înaintate, inovaţii, raţionali­ amoniu a Uzinei cocsochimice-Hu- să-şi depună inima la picioarele ei, trella urmărită de femeile ce o urăsc, '
lucrărilor la 3-4 grupe de mineri. nului de producţie pe cele 8 luni zări etc. nedoara. îl respinge. El nu pierde nădejdea cade în mare de pe stînci.
S-a pus un accent deosebit pe cali­ care au trecut din acest an, mai şi se stabileşte definitiv în Aldor, aş-
Aprovizionarea cu materiale ca ci­ tatea lucrărilor. De fapt, e bine că s-a mult de 90 Ia sută din fabricile O bună parte din fondul în­ ieptînd răzgîndirea Estrellei. Un sin- Deznodământul e tragic şi se des- •
ment, balast, nisip, lemn şi fier pentru prcce'dat aşa, pentru că aceste lucrări şi uzinele aparţinînd Ministeru­ treprinderii constituit în fabricile
armături, în mod permanent, a fost in­ nu sînt făcute pentru o lună, două, ci lui Industriei Grele şi-au format gur om reuşeşte s-o facă pe Estrella făşoară cu rapiditate pe ecran.
discutabil una dintre cele mai de sea­ pentru ani şi chiar zeci de ani. In a- fondul întreprinderii. şi uzinele industriei grele a şi
mă măsuri care au contribuit la suc­ cest scop, schiţele şi planurile de lu­ momi-inBBageanaaaBP»CBB«n
Acest fond se ridică la aproa­ fost folosit pentru premierea
cesele sectorului. Fără materiale sufi­ % Se aduce Ia cunoştinţa $ c& t. coopenafÁ fefjw cle ô tn té iw i
muncitorilor, tehnicienilor şi in­ - ........... ............ ————----------------------------------— Zy,
!J! AM AR ATE ^ R A D IO
ciente şi la timp, eforturile colectivu­ cru au fost controlate zilnic de către pe 30 milioane lei. Circa 14 mi­ ginerilor fruntaşi în producţie, ţ>conducerilor întreprinderilor |
lui s-ar fi irosit în zadar. maiştri. Calitatea betonului a fost şi lioane Iei provin din beneficii pentru construirea de locuinţe ff instituiţilor şi organizaţiilor % g j& Y s&n ?Hipait ptcdiicA e VK&texi
ea verificată, iar cei care n-o respec­ muncitoreşti, cluburi şi alte clă­ \din reniunea Hunedoara că |
Intrucît itinerarul sectorului trece tau, trăgeau consecinţele. planificate în timp ce mai mult diri social-cuituraie, pentru îm­ yy ttttTE F O A M t ^ P L A C I
prlntr-o seamă de lucrări vechi, se pu­ de 15 milioane Iei reprezintă bunătăţirea mesei ia cantină, noi nu'-îica în ziarul n ostru: W cu uLtwi<?Bs fjcukU i !fsiZ S rz
teau foarte uşor întîmpla avarii. Ce a Grupele de mineri, conduse de 1. beneficii realizate peste plan
prin efortul muncitorilor, tehni­

făcut în vederea preîntîmpinării aces­ Şomogy, Victor Tănăsele, losif Keiling, cienilor şi inginerilor, ca rezul­ crearea de condiţii mai bune de
tat al unei mai bune organizări muncă în halele de fabricaţie etc.

CU P I L A PE R U G I N A Poşta redacţiei

ea n-avem întotdeauna „geale“ ? GROZA ANA — Alba-Iulia. CEHAN MARIN — Subcetate

Fără „goale“ (vagone- — Dacă se întimplă să răţirea goalelor. Aşa că Dînd curs sezisării cu privire Haţeg — i—'/—'/—•j 'f~'r

ie goale) minerii sini ca avem uneori „goale“, să în loc să încărcăm 1.000 la anularea trenului deiîcălători Doreşte să ştie- de ce la ma-

legaţi de picioare. Cînd n-avem în ce încărca de kg într-un vagonet, ce pleca din Zfâtna la \Alba-Iu- gazinul de confecţii în rate din

nu le au de-ajuns, mine- cărbunele care umple ro- încărcăm în cel mai bun lia la orele 18,30, Ministerul Haţeg ceferiştii nu pot să facă Pentru aprovizionarea dvs.

rii simt că le lipseşte ce- lurile pînă la refuz, asia caz 900. După socotelile Transporturilor şi Telecomunica- cumpărături ?

va. aşa cum simţi că pîi- nu se datoreşic conduce- mele, se încarcă astfel ţiilor — Departamentul Căilor Răspuns: Luînd legătură cu [• şi a familiei cu mărfuri in- .

nea nu e de-ajuns de să- rii sectorului, ci sectoru- în vagonete mai puţin Ferate — ne face cunoscut că organele în drept, s-a ’constatat I dustriale, vizitaţi cu încrede- j

rată. lui transporturi, — zise cu citeoa zeci de mii de acest tren a fost anulat cu data că magazinul din Haţeg apar- [¦re magazinul recent deschis j

— Să avem „goale“ şeful de brigadă, arăiîn- kg cărbune, într-o sin- de 2 iunie a.c., din lipsă de ma- ţine cooperaţiei, care are drep- l de Uniunea Raională a Coo- ]

ortaci, c-apoi nici o gri- du-mi nişte vagonete. Ia- gilnj 2î-_ terial rulant pe cale îngustă. In tu, de a vinde confecţii în rate E- perativelor de Consum, în 1

jă, ii dăm !est în ort — că goalele acestea au pe _ j in mulţu- noul mers al trenurilor, rămas „ . ,.

este o frază de mare cir- fundul lor cîte 100 150 me^Q pentru destăinuirea în circulaţie, s-a avut în vedere n“™ '. corPu1“1 didact,c- [ strada Unirii nr. 2 din Alba ^
şi deservirea muncitorilor de la Deci, restul salariaţilor, pre-
culaţie printre mineri. kg de cărbune, care in !ăcu{ă c u despre sed o . L Iulia. ]

Mă interesa şi pe mi- mod normal trebuia cu- ru[ transportt în !runte uzinele Hunedoara şi Cugir. cum şi ceferiştii nu pot cumpăra [ Văstă la dispoziţie un

ne cum stau cu „goale- răţat la separaţie. Or, gu ţQ0 -ng Gheorghe Avîndu-se în vedere cele se- confecţii de la acest magazin L bogat sortiment de j

le“ cei de la sectorul IV tovarăşii de la transport, stanciu, n.aoea grg d Am zisate, Direcţia mişcării şi co- cooperatist, în schimb tuturor [ — CONFECŢII,

al minei Vulcan, mai a- pe motivul că s-a de- $ă cu. ă’ ţ gu cu pi[a m m mercialului din cadrul Depărta- . e . ,.
meniului Căilor Ferate, se va f alar atd°r, precum ş, cefenşh- t - ŢESĂTURI DE LINĂ
Ies că un şef de brigadă fectat maşina de curăţat
aspră rugina ce s-a de- îngriji ca pentru mersul viitor or’ 'e s^au dispoziţie maga- [Ş I BUMBAC, ^

ţinuse să mă informeze într-o vreme, au uitat pa-

că uneori le mai lipsesc să-mi-te, să găsească P!ls aco’° ¦ ^o io c b u n ! să fie un tren ce va pleca în zinele de confecţii în rate O.C.L. — TRICOTAJE şi altele. 1

„goalele“. alte mijloace pentru cu- IONICA AJUSIORU jurul orelor 19 din Zlatna. Ihdustrial.

l-s suplimentare, muncind în afa-ra Americii oare dştigă nuai bine, plu şi multe altele, dovedesc au acordat şi acordă o atenţie
orelor de -muncă, renunţînd ia deosebită industri-ei -miniere. In
A ŢA timpul de repaos necesar să­ trăiesc în condiţii mai bu-ne Faţă viaţa grea a muncitorilor din scopul sporirii producţiei de
9 nătăţii, renunţînd la dis­ cărbuni, în anul 1950 a-u fost
tracţii. Care este salariul de ceilalţi muncitori. Nu trebuie ţările capitaliste şi dependente. redeschise minele de Ia Vulc-a-n,
stoarse de fabricanţi şi patroni, mediu ial muncitorilor din in­ de Ia Lonea 1 şi 2, s-au des­
F A T A IN F care sînt aruncaţi pe drumuri, dustria italiană ? Un muncitor uitat însă faptul că îmbunătă­ Despre viaţa din ce în ce chis mine noi la Uricani.
9 lăsaţi pradă şomajului şi -mi­ din industria chimică primeşte ţirile limitate pe oare le poate
zeriei. Asemenea lor, sute de în medie lunar, 48.390 lire, iar mai înfloritoare a Grija faţă de om, faţă de mi­
mii, milioane de muncitori din un muncitor din -metalurgie acorda capitalismul unor cate­ neri, care scot la suprafaţă din
toate ramurile industriei, sînt 49.110 lire. Oare este costul vie­ adîncurile pămîntului mii de to­
Din filele lucioase ale revis­ da ajutor celor aflaţi în primej­ astăzi lăsaţi pradă şomajului. ţii ? Socotim că este suficient gorii de oameni -ai muncii sînt minerilor Văii Jiului ne de cărbune atît de necesar
telor şi dosarelor pe care le :am die. La Marcinelle n-a existat o Iată ce a scris, nu de mult, un să arătăm numai castul chirii­ st-rîns legate de adîncir-ea mi­ patriei noastre în drumul ei spre
în faţă desprind cifre, fapte, dublă ieşire, iar puţurile au de­ muncitor din Galabria ziarului lor. In oraşe, chiriile variază în socialism, a stat şi stă -mereu
declaraţii despre viaţa mineri­ venit inutilizabile. Acesta este „L’Unita“ din Italia. medie de la 14.000 la 20.000 lire zeriei şi ascuţirea suferinţelor Dacă stai de vorbă în aceste în atenţia partidului şi guver­
lor, a tuturor muncitorilor din un singur exemplu, dintre mul­ pe lună, pentru un apartament nului. In mine, au apărut ma­
ţările capitaliste. Ori cît de mult te altele, oare dovedeşte vina pa­ „De la 15 decembrie 1955 şi compus din două camere şi bu­ unui număr însutit şi înmiit de zile de început de toamnă cu şini şi utilaje necunoscute in­
ar încerca propaganda reacţio­ tronilor care sacrifică securita­ pînă astăzi, nu am lucrat de cît cătărie ; iar pentru lumină, în­ dustriei miniere în ţara noastră,
nară să înfrumuseţeze capita­ tea muncitorilor de dragul pro­ 49 de zile. Am o familie com­ călzire, apă,-ma-i plăteşte 5.000— oameni di-n ţările coloniale şi bătrînul miner Gyorjas Peter, ca : perforatoare electrice, g-rei-
lismul contemporan, aceste ci­ fiturilor. pusă -din 3 băieţi, soţie, mama 6.000 lire pe lună. fere pentru încărcarea sterilului
fre, fapte şi declaraţii, dove­ -mea bătrînă şi bolnavă şi un dependente. Profiturile obţinute sau cu oricare alt -miner din în puţuri, maşini electrice de în­
desc că astăzi, ca şi în trecut, Referindu-se la această ca­ frate epileptic. Adeseori sînt ne­ După calculele făcute, o fa­ cărcat, hiaveze etc. In Valea
capitalismul este şi rămîne in­ tastrofă, ziarul „Drapeau Rou- voit să-mi bal -micuţii pentru milie compusă din patru per­ de monopoliştii din S.U.A. în Valea Jiului, el îţi aminteşte Jiului, principalele operaţii mi­
capabil să asigure celor ce mun­ ge“ organul Partidului Comu­ că plîng şi cer pîine. De multe soane, are nevoie de cca. 65— niere şi transportul sînt meca­
cesc o viaţă demnă, omenească. nist din Belgia, a arătat că sis­ ori chem moartea ca să nu mai 70.000 lire pe lună, pentru a America Latină, bunăoară, re­ despre viaţa grea a minerilor nizate integral. Investiţiile şi
Astăzi, ca şi în trecut, capita­ temul de plată al -minerilor, îi fiu nevoit să-mi văd suferind putea duce o viaţă omenească. cheltuielile pentru aplicarea mă­
lismul se bazează pe exploa­ sileşte să intensifice ritmul de copilaşii, oare nu înţeleg încă Este deci destui de evident că prezintă aproximativ 1/5 parte de prin părţile locului, pe tim­ surilor de tehnica securităţii şi
tarea sîngeroiasă a oamenilor muncă în detrimentul securită­ nimic“. salariile p-e oare le-am citat, şi protecţia muncii s-au ridicat, în
muncii, exploatare care, în co­ ţii muncii, care este din ce în care sînt dintre cele mai ridi­ din valoarea -totală a produc­ pul cînd Ia oîrma ţării noastre ultimii 6 ia-ni, la suma d-e
lonii şi ţările dependente, -ia oe -mai puţin respectată. In -a- Ultimele rînduri ale scrisorii, cate, sînt departe de nivelul sta-' 180.000.000 lei. Pentru com-ba-
forme de-a dreptul revoltătoare. ces-t timp, cresc beneficiile pa­ lasă să se audă un strigăt de bilit pentru o viaţă modestă şi ţiei acestei ţări. In Rhodezia de se perindau capitaliştii şi mo­ tereă silicozei, perfonajul umed
Să lăsăm faptele să vorbească. tronilor -minei. Numai în 1949 deznădejde: „Degeaba studiază o alimentare raţională. s-a generalizat în minele de mi­
minele de cărbuni din Belgia marii specialişti sistemele pen­ nord, imperialiştii englezi îşi şierii. El vorbeşte şi acum cu nereu, iar acum se extinde şi
De curînd s-a împlinit un an au împărţit mai mult de 6 mi­ tru combaterea tuberculozei, Grevele generale din ultimul în minele de cărbuni. Multă a-
de la catastrofa tragică, de la liarde franci belgieni sub for­ cînd din cauza lipsei de lucru timp -ale -muncitorilor din con­ însuşesc din exploatarea bogă­ mînie în glas, de !acele tim- tenţie s-ia dat îmbunătăţirii con­
mina din Marcinelle — centru mă de !beneficii, ceea ce repre­ n-avem nici măcar pîine. Cerem strucţii, ale siderurgiştilor, ale diţiilor medico-sanitare. In Va­
carbonifer de la Charleroi din zintă 76 la sută din capitalul să se facă dreptate“. Aproape muncitorilor clin industria de ţiilor miniere circa 50 la sută • puri ale anului 1931 cînd pa­ lea Jiului, numărul medicilor a
Belgia — oare a provocat investit. Proprietarii minelor din cu nimic nu o duc mai bine cauciuc, pentru sporirea salarii­ orescut de 10 ori faţă de anul
moartea a 262 mineri belgieni Charlleroi, au realizat în 1954 lor, pentru irespecta-rea libertă­ ¦din venitul naţional al ţării. tronii au închis minele şi le-au 1938.
şi străini. Care au fost cauzele ceilalţi muncitori din ţările ca­ ţilor cetăţeneşti, dovedesc cu
acestei catastrofe ? Aceşti 262 beneficii în valoare de 59 -mi­ prisosinţă că muncitorii italieni Cu toate încercările pe care inundat. Mii de mineri iau ră­ Minerii au răspuns grijii pe
de mineri au căzut viotimă ex­ lioane franci, iar în 1955 pitaliste, care de bine, de rău nu acceptă pasivi această stare le fac, apologeţii capitalismu­ mas pe drumuri, şomeri. Mine­ oare o acordă partidul şi guver­
ploatării crunte din partea pro­ profiturile s-au ridicat Ia -au asigurat locul de muncă. In de lucruri, că luptă pentru ob­ nul dî-nd zi de zi tot mai mult
prietarilor de mine, care, în 710.000.000 franci. Care a fost ţinerea drepturilor lor. lui, nu pot ascunde faptul că rii de la Vulcan au început să cărbune peste p-la-n. Dinamica
goană după supraprofituri, au preţul acestor beneficii ? Viaţa timp ce profiturile marilor mo­ creşterii producţiei arată că, în
neglijat în mod criminal princi­ minerilor. Sutele de mineri oare Apoiogeţ ii „oapita 1ismului o treime din populaţia S.U.A. caute de lucru p-rin Franţa, prin primul semestru al acestui an,
piile elementare ale tehnicii se­ şi-au dat viaţa în a-dî-ncurile nopoluri italiene, spre exemplu popular“ fac mare tapaj pe te­ trăieşte în cocioabe, că în ulti­ Belgia, acolo unde astăzi îşi ţara noastră a produs cu 526.300
curităţii. De obicei, ia exploată­ continuă să crească într-un nia nivelului de trai -al munci­ tone de cărbune mai mult decît
rile carbonifere există ieşiri în pămîntului, datorită unei -munci torului american, invoeînd ră,s- mii trei ani chiria ia crescut mai pierd zilele zeci şi sute de mi­ în întreg anul 1938.
plan înclinat, oare, în caz de cu mijloace primitive, sutele şi ritm vertiginos, cîştigurile -mun­ pîndirea relativ largă ia unor
catastrofă, permit celor aflaţi miile de familii îndoliate după bunuri de consum. Este ade­ mult cu 22 la sută. Deosebit de neri. Viaţa lor nu se deosebea Pe baza hotărîriior plenarei
în subteran să ajungă la su­ un frate, un fiu, un soţ, un ta­ citorilor nu le asigură acestora
prafaţă prin -mijloace proprii. tă, dispăruţi pentru totdeauna. vărat că sînt unele categorii de semnificativă este fotografia pu­ cu nimica de viaţa pe oa-re o F. MARIN
Tot pe această cale echipele de de multe ori nici măcar mini­
sa!vare pot ajunge în sectoarele In ghiarele şomajului muncitori din Statele Unite ale blicată nu de mult de ziarul duc minerii de la Marcinelle, (Continuare în pag iV a)
sinistrate ale -minei, pentru a mul de existenţă, fiind nevoiţi
In ţările capitaliste minerii „New York Heirald Tribune“. despre care am vorbit mai sus.
nu sînt singurii muncitori oare să adauge la salariul lor sume
plătesc cu preţul vieţii bogăţiile Ea prezenta pe americanul Ju- Toate acestea au rămas însă de

iia Contino, în vîrstă de 60 de domeniul trecutului; sînt doar

ani, într-un „salt mortal“. El triste amintiri, oa-re nu pot fi

a sfîrşit prin sinucidere, sărind date uitării cu una, cu două.

de pe acoperişul unei oase cu Ziua de 23 August 1944, ziua

17 etaje, u-nde se află direcţia eliberării patriei noastre de sub

pentru problema veteranilor de căicîiul fascist, ia constituit

război. Continuu a venit aci ca pentru -minerii Văii Jiului, pen­

să ceară ajutor, dar a fast re­ tru toţi oamenii muncii din pa­

fuzat. Atunci, bătrînul s-a ridi­ tria -noastră, începutul unei

cat pe acoperiş, şi ia stat mult vieţi noi, pentru care au luptat

timp la marginea lui, îng-rozin- şi şi-iau dat zilele zeci de mi­

du-se de ceea oe şi-a pus în neri. De la eliberarea patriei şi

gînd. S-a încercat a-l îndupleca pînă acum, zi de zi, viaţa mi­

să nu săvîrş-ească fiapta îngro­ nerilor a devenit mai frumoasă,

zitoare, dar el a răspuns: „eu mai plină d-e bucurii. Valea Jiu­

nu am cu ce să plătesc chiria lui, v-alea piîngerii, de -altădată,

şi nimeni nu vrea să mă ajute“. se tnansfor-mă văzînd cu ochii

Socotim că nu mai este ne­ într-o adevărată vale ia fericirii.

voie de comentarii; acest exem­ Pia-Ftidul şi. gpyernul mosţru

i ;i / i ¦ / ¦' 1 (7 ' i ,Î îY./ Y iY A 'V //7 ?ii