Page 30 - 1957-09

Pag. 2 umaâaa
IN ORAŞUL HUNEDOARA Din activitatea agenţiei raionale Au cuvin Si « 0
Pentru Familiile oţelarilor şi furn aliştilor se înalţă nci şi noi blocuri.
Străzi întregi apar în oraşul muncitoresc pentru, aceia care plămădesc fonta
şi oţelul în cuptoarele combinatului.
In fotografie: Un aspect al oraşului muncitoresc.
OOOOGCOOOOOOOOOOGOOOGGQOOOOQOOOOOOOOGOQGOO'OOOOOCCX SOOOOOOOOOOOOOOtXOCOOOOOOOOOOăCObCOCGOQCOOOGOGOOGOGGCOGGOGOOOCCOOGGOGGGO
Despre nevrozele cardiace
Prin acen! grup de boli ale inimii, în­
ţelegem o ^e/ie de turburări funcţionale,
de ordin pur nervos, cu o simptomato­
logie mai mult sau mai puţin zgomotoa­
să din partea inimii, fără ca aceasta care au la baza emoţii neplăcute, moar­
din urmă să prezinte leziuni anatomice. tea subită a unei rude sau prieten, di­
Nevrozele cardiace sînt turburări ferite alte şocuri psihice puternice, griji
nervoase localizate la nivelul inimii,
dar care se integrează într-o dereglare
nervoasă a organismului în general.
Nevrozele apar ia indivizii sensibili
sau chiar la cei echilibraţi, după şocuri
psihice puternice, diferite griji, surme­
naj intelectual, abu» de alcool sau ca­
fea, prăbuşiri fizice, după boli de lungă
durată.
Inima es‘e organul de rezonanţă a-
supra căreia acţionează impulsiunile tri­
mise pe cale nervoasă.
Simptomele obişnuite ale nevrozelor
cardiace sini: palpitaţii, dureri pseudo-
anginoase, dispnee (greutate în respi­
raţie), stări de leşin şi, foarte adeseori, noştinţă bolnavului în cauză.
turburări în ritmul inimii (tachicardie
paroxistică).
Unii autori arată că majoritatea bol­
navilor care au diferite acuze din par­
tea inimii, aceste acuze sîht turburări
de origine pur nervoasă şi numai la 2%
dintre bolnavi, turburările nervoase pun
în evidenţă o leziune preexistentă a i-
nitnii (manifestările nevrotice apar mai
frecvent în leziuni reumatice ale valvu-
lei mitrale).
Aceste nevroze cardiace în general le
putem împărţi în două mari categorii:
— O primă categorie ar fi nevrozele
cardiace (ale inimii) neurovegetative,
cînd inima intră în corelaţie nervoasă
cu alte organe, fiecare organ putînd
deveni emiţător de impulsuri cu răsunet
asupra inimii (turburări ale organelor
oooopooeopooocxrasQ P O oaceoab& tîgcraxsQ R o coga soso ocxx:^
Ziua pompierilor die R. P. R.
In întreaga ţară, la 13 sep­ tă de pompieri părea sortită Pompierii din Dealul Spirii
tembrie se sărbătoreşte „Ziua pieirii. Insă bravii pompieri, în­ erau fii ai poporului, calfe şj
pompierilor din R.P.R.“, prilej flăcăraţi de ideea revoluţiei, ţărani exploataţi, plini de ură
de trecere în revistă a realiză­ plini de dragoste faţă de patrie faţă de asupritorii turci şi faţă
rilor dobândite în !activitatea de şi de ură faţă de cotropitori, nu de boieri.
pază contra incendiilor.
Această dată rămâne veşnic
înscrisă în paginile istoriei po­
porului nostru ca o mărturie a
preţuirii pe care o poartă po­
porul nostru muncitor, eroicei
roate de pompieri, oare, acum
109 ani, s-a acoperit de glorie
în lupta împotriva oontropitori-
lor otomani.
In anul 1848, avîntui revo­
luţionar al maselor :a cuprins şi
pe tinerii militari ce făceau par­
te din roata de pompieri înfiin­
ţată încă din anul 1845, pentru
paza Capitalei Ţării Româneşti,
împotriva incendiilor.
In ziua de 13 septembrie
1848, roata de pompieri, com­
pusă din aproape 250 ostaşi, se
deplasează la cazarma pedes­
traşilor din Dealul Spirii, pentru
ca, împreună cu pedestraşii, să
facă onorurile de primire ostaşi­
lor turci, aşa' cum era ordinul
trădătoarei locotenente !dom­
neşti.
Căutînd însă un pretext pen­
tru ia devasta Bucu'reşliul, turcii
provoacă un incident, care a
dezlănţuit pe dată o bătălie cum­ legătura lor vie cu poporul, din In regimul nostru democrat-
plită şi sîngeroasă. In lupta ine­ aspiraţiile lor comune de liber­ popular, a fost reluat firul tra­
gală care s-ia încins, mica roa­ tate şi independenţă naţională. diţiilor eroice de la 1848.
digestive, ale organelor genitale şi uri­
nare).
— A doua categorie de nevroze ale
inimii o formează nevrozele psihice;
profesionale etc.
Cauza psihică este uneori evidentă,
alteori este latentă şi trebuie căutată
cu grijă.
Există o serie de stări nevrotice care
apar la bolnavii de inimă ; această ne-
vroză se bazează pe grija pe care o
au aceşti bolnavi ca inima lor să nu se
oprească la. un moment dat:
Această stare nervoasă influenţează
defavorabil evoluţia bolii de inimă, şi
acesl lucru e bine să fie adus la cu­
Din toate cele arătate tragem o con­
cluzie preţioasă şi anume : majorilatea
lurburărilor cardiace sînt de origine pur
nervoasă, fără ca inima să prezinte
o leziune anatomică. Totuşi o parte din-
Ire aşa zisele turburări nevrotice (ne­
vroze cardiace) pun în evidenţă o le­
ziune preexistentă a inimii.
De aceea oricine prezintă anumite
turburări din partea inimii (dureri, pal­
pitaţii etc.) va consulta un medic, care
este singur competent de a preciza na­
tura lor.
Tratamentul nevrozelor cardiace con­
stă îri administrarea de calmante ner­
voase ca : pasifloral, sedon'al, bellergon,
polibromuri, phenergan, ginergenul care
mai ales dă rezultate bune. De aseir.e-
au dat înapoi.
In scurt timp ei reuşesc să
pună mina pe tunurile turceşti,
cu care au început să tragă îm­
potriva cotropitorilor.
Văzînd întorsătura pe oare o
ia lupta, precum şi faptul că,
în sprijinul pompierilor, trăgeau
din curtea cazărmii şi pedes­
traşii, comandantul turc recur­
ge la !aplicarea unui plan mâr­
şav.
Fluturînd o batistă albă şi
vorbind despre „o neînţelegere“,
el ceru ca romînii să depună
armele pentru a fi evitate noi in­
cidente.
De nevoie, ne mai avînd mu­
niţii, romînii depuseră armele,
ca apoi, turcii să-i măcelărească,
pentru a se răzbuna de grelele
pierderi suferite.
In această luptă pe viaţă şi
pe moarte; după' dabde pe oare
ni le-a lăsat ofiţerul Papazoglu,
unul dintre ofiţerii romîni care
au luat parte la luptă, au că­
zut de peste opt ori mai mulţi
turci decît romîni.
Eroismul pompierilor din Dea­
lul Spirii izvorîse tocmai din
DRUMUL SOCIALISMULUI
Agenţia raională din Sebeş a
luat fiinţă la 1 aprilie 1957. De
la început colectivul de conduce­
re al agenţiei şi-a întocmit un
pian concret, cu sarcini pe oa­
meni, repartizînd fiecare salariat
pe teren, pentru sprijinirea mun­
cii la comune.
In urma apariţiei H.C.M. —
privind contractarea produselor
agricole, pe baza cifrelor de plan,
a fost instruit activul asupra
activităţii, pe care trebuie s-o
desfăşoare în lumina acestei
hotărîri.
A fost întocmit un plan de
contractări din care reieşea că
agenţia trebuie să contracteze Sus, cu cantitatea de 15.000 kg prin faptul că preţul de con­
100 tone de grîu cu gospodă­ grîu, G.A.C. Reci—cu 10.000 kg tractare este bine stabilit şi pro­
riile !agricole colective şi înto­ grîu, G.A.C. Da !!a—cu 11.000 ducătorul este stimulat’ cu avan­
vărăşirile agricole. In ce pri­ kg grîu şi 2.000 kg orz, G.A.C. tajele prevăzute în hotărâre.
veşte sectorul individual, agen­ Sebeş — cu 10.000 kg grîu. In ce priveşte munca de fie­
ţiei i-a revenit un plan de a- Aceste gospodări1 au şi predat care zi a inspectorilor şi acirzi-
chiziţii de 750 tone din care întreaga cantitate de grîu con­ torilor comunali, pot fi citaţi to­
403 tone trebuia realizat prin tractată. La fel se prezintă şi varăşii : Ion Popa, Ferdinand
contractări şi 347 tone grîu, unii contractanţi individuali, ca­ Herche, Ion Toder'ci <¦' alţii.
prin achiziţii.
Prin munca depusă, pînă a-
cum s-a reuşit ca în raion să fie
create 7 asociaţii cu producăto­
rii care au trecut la contractări
peste cantitatea de 30.000 kg.
Pentru a sprijini gospodăriile
colective, întovărăşirile şi pe ţă­
ranii muncitori care aveau ne­
voie de avans, agenţia a acor­
dat suma de .90.000 lei, conform
instrucţiunilor primite.
Odată cu declanşarea campa-
nea se utilizează metoda discuţiilor cu
bolnavii.
Dr. BERIAN NICOLAE
din raionul Orăştie
Ca şi în celelalte raioane din
regiunea noastră, lucrările con­
sfătuirii cadrelor didactice din
Orăştie au luat sfîrşit.
Concluziile trase la închide­
rea consfătuirii arată că lucră­
rile s-au desfăşurat la un nivel
corespunzător, referatul pre­
zentat de Secţia, de învăţământ
şi cultură a sfatului popular ra­
ional fiind încadrat în tematica
PENTRU TINERELE CADRE
DIDACTICE
In fiecare toamnă, noii învăţători
şi profesori se îndreaptă cu emoţie
şi entuziasm spre catedrele şcolilor,
unde au fost repartizaţi, dornici de
a se întîlni cît mai repede cu co­
piii, cu practica, cu viaţa.
In raionul Haţeg, Ia consfătuirea
cadrelor didadice, au participat şi 7
învăţători şi 5 profesori nou numiţi in
învăfămînt. In cea de a treia zi a
consfătuirii, orientîndu-se just. .Secţia unele precizări în legătură cu pro­
de învăţămînt şi cultură a Sfatului
popular raional Haţeg i-a convocat
pe aceştia pentru o scurtă convor­
bire.
Cu această ocazie, şeful secţiei —
Alexandru Moise — le-a vorbit ti­
nerilor educatori despre localităţile
unde au fost repartizaţi, Ie-a pre­
zentat colectivele didactice cu care
Lupta pompierilor a constituit
unul dintre torentele marelui şu­
voi revoluţionar ce cuprinsese
masele !din ţara noastră la
1848.
Pompierii companiei coman­
date de căpitanul Zăgănescu,
intraţi în istorie sub numele de
pompierii din Dealul Spirii, a-
veau în conştiinţa lor cuvintele
înflăcărate despre libertate şi
dreptate ale locotenentului Dei-
vos şi sublocotenentului Dinca
Bălăşoiu, ofiţeri din compania
lor, care au avut un rol de sea­
mă în revoluţia burghezo-demo-
cratică din 1848, şi care erau
membri ai societăţii secrete
„Frăţia“, condusă de un grup
de revoluţionari, în frunt-e eu
N. Balcescu.
In anii ce au urmat, guver­
nele burghezo-moŞiereşti .au căl­
cat în picioare tradiţia de la
13 septembrie 1848. Unităţile
de pompieri1au fost folosite zs
instrumente de apărare a inte­
reselor capitaliştilor şi moşieri­
lor, de înăbuşire a luptei revo­
luţionare a poporului muncitor.
Nr 852
niei de treieriş, prin grija co­ Comunele fruntaşe îti acţiunea C ro n ica ru l:
mitetului executiv al sfatului de contractare a porumbului
popular raional, s-a făcut in­ sînt: Dostat, care a contractat, Instinctu-mi din născare cr onicăresc pe semne
structajul, la sfaturile populare pînă- în prezent cu „Recolta“ Urechii-a zis s-asculte iar dreptei să însemne.
Dar după-o zi ă t anul de arşiţă şi muncă;
comunale, delegaţilor de batoză, cantitatea de 35.310 kg, Apoldu Urmezi cam anevoie asemenea poruncă.
achizitorilor, pentru respectarea de Jos 10.000 kg, Gîrbova 8.000 Cum liniştea coboară din stele ca o vrajă
contractelor încheiate, pentru kg porumb şi altele Adormi şi numai gîndul râmîne-n vis de strajă.
respectarea îndeplinirii planului Conştiinţa ti-are însă moţi ve să te certe
de contractări şi achiziţii. Pe lîngă produsele realizate Căci faci în vis adesea ca-n viaţă lucruri certe. ,
mai sus, agenţia „Recolta“ Astfel dormind auzu-mi a prins niscaiva şoapte
Pînă în prezent, gospodăriile Sebeş a avut şi un plan de con­ Ce tulbură sătenii şi-n tainic miez de noapte.
agricole colective au fost frun­ Lipindu-le pe-o filă de bloc imaculată,
taşe la predarea cantităţilor con­ tractare a produselor trifoliene. Am spus doar o poveste şi lungă, dar şi lată,
tractate la !bazele de recepţie. care s-a realizat astfel : trifoi O cronică rimată din viaţa bulbucând.
Din cantitatea de 13 vagoane, de pe o suprafaţă de 1.151 ha, Ocazie rar prinsă ca vulpea-ntr-o capcană.
lucerna de pe 12:15 ha, borceag
contractată, sînt predate deja 10 de pe 414,57 ha. Ş7 coala veche:
vagoane grîu. Fruntaşe în ac­
ţiune s în t: G.A.C, Apoldu de Din cifrele arătate, se poate Mărturisesc cu toate feres trei?, deschise,
constata că planul este depăşit, Că ghidul prăbuşiri-mi provoacă negre vise.
Şi numa^nchipuirea unei simţiri lucide
E-n stare să priceapă ce jale mă ucide,
îmi bate-o presimţire sub straşina bătrină
Că voi sfirşi-ntr-o noapte cu creştetu-n ţărînâ.
Pereţii mei sînt putrezi şi tencuiala-mi cade,
Un mădular din mine nu-i r.itov cum se cade.
Prin pod dansează ploaia in cea mai dragă voie,
Iar ca să stai în clasă de-o arcă ai nevoie.
Din patru ţigle, una e lipsă, două sparte, "
Şi de-nceputul şcolii, puţin mă mai desparte.
Şcoala nouă :
Compătimesc ursita în care tu te mistui.
Destinu-mi vitreg insă. de mii de ori mai tristu-i.
Puteam î fiu mîndria Bul bucului, că-s nouă.
re au treierat şi au predat obli­ In privinţa ajutorii’., acordai Dar stau descoperită de veri şi ierni vreo două.
Şi de-oi mai sta o iarnă mă resemnez in pace;
gaţiile contractuale. Exemplu în de către comitetele executive ale Pământ am fost şi iarăşi pămînt mă voi preface.
această direcţie pot fi citaţi lo­ sfaturilor populare, agenţia' „Re­ Inr calendar se-întoarce lot filă după filă
cuitorii din oraşul Sebeş, care colta“ s-a bucurat de larg spri­ Şi vîntul bate-n mine cu ploaie fără milă.
au predat pînă acum cantitatea jin din partea tovarăşilor Loan Peste pereţii roşii alunecă şuvoie
de 30.000 kg grîu, cei din Lan- Ocneriu, preşedintele Sfatului Şi simt că-n temelie şi pia tra chiar se-nmoaie.
crăm cu 10.000 kg grîu, Apoldu popular al comunei Dostat, Pe­ Oştirile lui Cronos cumplite dî'nd năvală,
de Jos cu 8.000 kg grîu, Gîr- tru Albu, preşedintele Sfatului \ Curitid mă vor preface-n ruină medievală...
bova cu 9.000 kg grîu şi alţii. popular al comunei Apoldu de Privesc ades şi cuget la si indie surate
Jos, loan Hăpreari, preşedintele De la-nceputul lumii cum dorm netulburate
In ce priveşte contractarea Sfatului popular al comunei Gîr­ Şi mă gândesc că miine şi zidurile mele
porumbului, agenţia raională bova. Vor apărea de-o vîrstă şi dintr-un leat cu ele.
Sebeş are un plan de contrac­
tare de 240 tone, din care 90 Pe viitor, salariaţii agenţiei Criticul :
tone cu gospodăriile colective şi raionale „Recolta“ Sebeş sînt Acvarela asta e demnă de omagii
întovărăşirile agricole. Fruntaşi hotărîţi să muncească cu ace­ Dar n-are nici un suflet, adică personagii.
Şi cum întotdeauna tind termin o lectură
în. !acţiunea de contractare a po­ laşi entuziasm, pentru a obţine Mă-ndeamnă v'irfal limbii să-ţi dau o-nvăfătură:
rumbului s în t: G.A.C. Ungurei rezultate tot mai frumoase îh Nu mi se pare logic aceste lucruri moarte
Dispută despre soarta lor proprie să poarte.
— cu 12.000 kg, G.A.C. Daia - munca de contractări şi achizi­ La sfatul' din comună, raion, sînt bunăoară
cu 12.000 kg, G.A.C. Reci — cu ţii. Destui care cu grija const rucţiei ,,se-omoară'r,
10.000 kg, G. A. C. Sebeş — !-ai fi găsit la sigur şi fără luminare.
10.000 kg. CLEMNIC ABEL Tindală, Tărăgănealu. Hal alde Habarnare
Sint numai două pilde destul de competente
şeful agenţiei „Recolta“ Sebeş Din vina căror şcoala-i cu ziduri... repetente.
Pe aceştia dibuindu-i cu pana ta isteaţă
Să-i pui, ca precupeţii ce strigă prin piaţă,
Să-şi spună-n gura mare cuvintu-ntr-un răsuflet.
Să-şi dea de gol păcatul pe care-l poartâ-n suflet.
Isprava lor rămasă de isprăvit s-o ştie
Mai multă lume, nu doar raionul Orăştie.
Eroii :
Noi nu pricepem rostul, nu, cronicii rimate'
Cind şcolile-amindouă ca temă-s perimate.
indicată de Ministerul Invăţă- port calitativ la discuţii l-au Avem noroc încalţe că nu ne-a zis pe nume
mîntului şi Culturii. Referatul adus tovarăşii: Grigoie Băian, Cu ce obraze, doamne, ne-am arăta în lume!
a constituit o sinteză esenţială De critica fictivă puţin de tot. ne pasă
a rezultatelor obţinute în învă- Augustin Suteu, Zaharia Stan- Cînd are nepăsarea perdele de mătase.
ţămîntul de cultură generală ciu, Remus Dănilă, Ioachim In dosul lor e-o umbră şi o taină de n-ai crede
din raionul şi oraşul Orăştie, Zici una şi faci alta, căci nimeni nu te vede.
Rudeanu, Ion Onică, I. Dumi­ Dar la concret te arde ca biciul şi cravaşa
tru şi alţii. De nu mai. ştii pe unde şi cum să scoţi cămaşa.
Şi vestea ca un fulger în lume ţi se duce...
in anul şcolar 1956 —1957. Ei au discutai despre munca Oh / dacă-ar şti mai marii de guler să ne-apuce.
Discuţiile purtate de cei 21 educativ-instructivă în şcoală,
despre îmbinarea cunoştinţelor T. F. BUL BUC ANU
de învăţători şi profesori,, în­ teoretice cu practica din labo­
scrişi la cuvînt, au complectat ratoarele, atelierele, loturile ex­
referatul. In acest sens," un a- perimentale ale şcolilor, au dis­
cutat despre grija şi ajutorul ce
trebuie dat tinerelor cadre di­
dactice, despre participarea în­
văţătorilor şi profesorilor în
munca de culturalizare a satu­
vor lucra, indicaţii asupra felului cum lui etc.
vor- trebui să muncească pentru a-şi
cîştiga prestigiul şi autoritatea nece­ Desfăşurarea lucrărilor pe
sară unui educator. secţii; se poate aprecia în ge­
neral că a contribuit la îmbu­
Tinere ca, Marioara Bonta, repar­ nătăţirea predării în viitor a
tizată în calitate de profesoară la disciplinelor de studiu.
Berthelot, Maria Petre, ce va urma
să predea la Sarmizegetusa; Lucreţia Mai slab s-au desfăşurat Iu-*
Maria şi Rodica Papay, care vor lu­ crările secţiei de educaţie fi­
cra la şcolile din Haţeg, au cerut zică. Unii participanţi nici nu
au cunoscut subiectul referatu­
blemele ce nu le erau clare.
lui, de aceea discuţiile nu au
Pentru tinerii învăţători şi profe­ fost fructuoase.
sori, directorii şcolilor, unde ei au
fost repartizaţi, s-au străduit să le In general, se poate trage
concluzia justă că cea de-a 11-a
creeze condiţiile materiale necesare. consfătuire a cadrelor didactice
Aşa a procedat directorul Constantin
din raionul Orăştie şi-a atins
Ghiţescu, de la Berthelot şi Iulian
scopul.
Tctileanu, de la Sarmizegetusa.
Prin Hotărîrea Consiliului de ricolului de a fi mistuite de flă­ încetat pentru a le cunoaşte şi re, a scormonit cu mîinile goale
a le mînui în cît mai bune con- frunzişul uscat, pe o distanţă de
Miniştri nr. 2977/53, ziua de 13 cări.
septembrie a fost declarată Un rol de seamă în populari­ diţiuni.
cîteva sute de metri, reuşind
„Ziua Pompierilor din R.P.R.“, zarea şi aplicarea măsurilor de Astfel, formaţiile care au ob­ să oprească incendiul, care se
în semn de cinstire a memoriei prevenire îl au formaţiile de ţinut titlul şi steagul de „For­ întindea cu furie spre pădurea
bravilor pompieri din Dealul pază contra incendiilor din o- maţie fruntaşă' pe regiune“ au învecinată.
Spirii şi ca un prilej de trecere biective şi localităţi. An de an demonstrat că posedă o bună Cazuri asemănătoare pot fi
în revistă a realizărilor dobîn­ oreşte nivelul lor de pregătire, pregătire de luptă contra in­ întîlnite şi în alte localităţi,
dite de organele şi formaţiile de combativitatea lor. In prezent cendiilor şi că au materiale bi­ unde şefii de formaţii de pază
pază contra incendiilor, din ţa ­ majoritatea din ele sînt capabile ne îngrijite şi puse la p’unct, cu contra incendiilor, ca Iov. Lazăr
ajutorul cărora sînt gata să
ra noastră. Astăzi, unităţile de să prevină şi să stingă începu­ facă faţă oricînd la eventualele Santo, din oraşul Haţeg, Armie
pază contra incendiilor sînt oirie turile de inceiidiu. Neîncetat incendii la care ar fi solicitate. Munteanu, din satul Sarmize­
organizate, corespunzător dota­ creşte numărul membrilor de getusa, Gheorghe Hiriza, din
te, fiind puse îm slujba apără­ formaţii pe ale căror piepturi Urmaşii vrednici ai eroilor Baia de Criş, Iosif Ghilea, din
rii intereselor poporului mun­ străluceşte semnul onorific de din Dealul Spirii, membrii for­ Cristur şi alţii au depus o mun­
citor. maţiilor de pază contra incen­
Dezvoltarea industriei ţării „Fruntaş în paza contra incen­ diilor continuă tradiţia înainta­ că susţinută pentru prevenirea
diilor“, iar în prezent mai mulţi şilor lor şi luptă în sectoarele incendiilor în localităţile sus­
noastre, înflorirea agriculturii, tovarăşi sînt decoraţi cu me­ lor de activitate la întărirea şi menţionate, pentru a înlătura
sporirea avutului obştesc, au dalia „Pentru piaza contra in­ înflorirea patriei noastre. Dato­ cauzele care ar putea provoca
făcut ca activitatea de pază con­ cendiilor“ . rită !activităţii lor entuziaste, incendii la gospodăriile cetăţe­
tra incendiilor din ţara noastră formaţiile angajate şi voluntare nilor, organizând cqntrolarea
Concursurile organizate în de pază contra incendiilor săr­ fiecărei gospodării de către
să cunoască şi ea o puternică cinstea zilei de 13 septembrie bătoresc în acest .an „Ziua pom­ membrii formaţiei. Tocmai din
dezvoltare. Problema pazei con­ au demonstrat de’ altfel progre­ pierilor !din R.P.R.“ sub sem­ această cauză F.P.C.I. sînt îrl-
tra incendiilor a devenit o pro­ sul făcut de multe formaţii. coniurate de dragostea şi în­
blemă de stat, pentru rezolva­ nul unor frumoase realizări do­ crederea întregii populaţii.
rea ei fiind elaborate o serie în­ In prezent munca de pază bîndite pe linia întăririi pazei
treagă de legi, instrucţiuni, ho­ contra incendiilor dispune !de o contra incendiilor în obiective Pentru munca depusă şi re­
tărîri şi decizii ale sfaturilor serioasă bază tehnică. Stinge­ ?i localităţi. zultatele bune obţinute în ca­
populare. rea incendiilor nu se mai face drul întrecerii între formaţii, în
ca în trecut cu arhaicele mij­ In regiunea noastră, F.P.C.I. cinstea zilei de 13 septembrie,
Prin traducerea !a numeroase loace hipo, sacale şi pompe ma­ au obţinut în cinstea zilei de 13 Sfatul popular regional şi Gru-
cărţi de specialitate sovietice şi nuale, ci cu maşini moderne, u- septembrie, importante succese duI regional P.C.I. au decernat
prin studiile făcute la noi în tilate cu tot ce are tehnica mai în munca de prevenire şi stin­ formaţiei de- oază contra incen­
ţară, în cadrul laboratorul ui de bun. _____ gere a incendiilor. In primă­ diilor din Combinatul siderur­
vara acestui an, cînd din cau­ gic Hunedoara şi formaţiei de
chimia focului, s-a imprimat Pe lîngă mijloacele moto e- za timpului uscat au avut loc
xislente, la eventualele inoendr pază contra incendiilor din ora­
muncii de prevenire a incen­ şul Haţeg, steagul de forma­
ţie de pază contra incendiilor,
diilor un riguros caracter ştiin­ ce ar izbucni pe apă> în gări un număr de incendii, F.P.C.I, fruntaşă pe regiune şi a pre­
ţific. Astăzi se acordă o aten­ sau în apropierea liniilor ferate au dat dovadă de eroism, parti-
ţie deosebită apărării bunuri­ pot interveni vase de pază con­ cipîndi cu însufleţire la acţiunile miat în bani un mare mimăr de
lor împotriva incendiilor, încă de stingere.
tra incendiilor şi trenuri-pom
pieri. Trebuie reliefat faptul că Este !demn de remarcat cazul
de la proiectarea construcţiilor în prezent nu numai unităţile petrecut în comuna Crişcior, ra­ şefi şi membrii ai formaţiilor de
şi instalaţiilor de tot felul, ast­ M .A .I. de pază contra inoendii- ionul Brad, unde tînărul Bârna' pază contra incendiilor din re­
fel îneît construcţiile socialis­ Ior, ci şi formaţiile de pază con- Constantin, în vîrstă de 15 ani, giunea noastră.
mului să fie puse în afara pe­ tria incendiilor se instruiesc ne­ obs'ervînd un incendiu de pădu­ Căpitan GHERMAN OCTAVIAN