Page 32 - 1957-09

f^gionalâ ţ

-lunedoara-Deva \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNI ŢI VAI

Oameni, stînci şi păduri

O dimineaţă rece de septembrie, cu L A C A R IE R A un capăt al tunelului, în partea cea­
1ceaţă multă, lăptoasă, aşezată de-a laltă se scoate varul. Temperatura pro­

'lungul văilor, pînă în apropierea so- I dusă prin arderea straturilor de căr­

Jlului. Tremă goneşte mereu şi roţile In dosul gării, din spatele unei per­ bune şi a lemnelor se ridică la peste
’ îşi ciută tic-tacul de aproape o oră. dele de castani bătrîni, cu coroane 1.300 grade.
*De-a lungul terasamentului se întind bogate şi verzi, se ridică semeţ, în-
ţ lanuri de porumb, izlazuri pe care fruntînd 'înălţimile, un coş înalt, roşu, Intr-un vagon tras cu înverşunare I
1pasc netulburate zeci de vite, supra­ de cărămidă. Dintr-acolo, dinspre fa­ de o „mocăniţă“ înnegrită de ulei \
şi cărbune, veche de vreo 50 de ani,

nen r r -M a x y . ţ j.rj.H 'J i n c vegheate de băieţaşi de-o şchioapă, brica de var, răzbate mereu, tulbu- am pornit spre munte, la carieră, îm­
Iiar mai departe, pînă-n fundul zării, rînd liniştea dimineţii, un fluierat as­ preună cu inginerul Socol şi şeful ca­
Anul [X. Nr. 853 Joi 12 septembrie 1957 4 pagini 20 bani se-ntincl nesfîrşite lanţuri de dealuri cuţit de locomotivă, sau zgomotele rierei, tov. Sam son Ciur.

Iacoperite cu falnice păduri de foioase. metalice ale roţilor în mişcare. Peisajul este monoton. Trec m in u te'

o sooooooooeooeoooooooooosoooooooooeoeoo g un s at Crişiil Alb se tîrăşte de-a lungul Primul om pe care l-am întîlnit la in şir fără a-şi schimba înfăţişarea.
liniei, aidoma unui ¦şarpe uriaş, su- fabrica de var, a fost inginerul Ioan Urcăm• pe Valea Văţişoarei, un pîrîiaş1
s Săfa ! l praveghind-o neobosit. Socol, un tînăr blond, ager in m iş­ zglobiu, cu apă rece de munte. De-o
8§ cări, de prin părţile Sighişoarei. S tă­ parte şi de alta se ridică impunătoare, 1
fără unităţi socialiste! In sfîrşit, trenul îşi încetineşte goa­ tea în mijlocul unui grup de munci­ dealuri stîncbase, împădurite. Din lo c '
o Un plic soseşte pe adresa: tov.§ na, şi se opreşte. tori şi le explica ceva în legătură cil în loc, cîte-o casă împrejmuită cu I
procesul tehnologic al fabricării va­ gard înalt de ţăruşi sau vreun loc de
o Lucreţia Teodor, soră la Sanatoriui g Gara Vata. rului. Am mai cunoscut aici, la Vata, pământ, singuraiec, semănat cu po- •
pe platforma cuptorului Hoffman, pe rumb sau cînepă. „Mocăniţă“ urcă me­
g T.B.C. Geoagiu... g Se ridică noi cocătorul Gheorghe Dărăştean şi pe reu, neobosită, căţârindu-se pe pante •
construcţii Nichifor Boloţ — şef de depozit. îm ­ de-a dreptul fantastice.
8 E un fapt obişnuit. Cine nu pri- g prjn pro(jucţja sporită la unitatea CHEMAREA LANSATA DE COMI­ perseverenţă se pot obţine rezultate în­
8 meşte scrisori? lotuşi, citind rîndu-g SUprafa|g pe care 0 obţin, prin ve- semnate. Au circulat şi-n comuna noa­ preună cu ei am vizitat cuptorul, aşa — Şi eu care credeam că n-o să*

o nlev sosile din dePărtarc- în faU °" | niturile mari ce le asigură an de an TETUL COA4UNAL DE PARTID stră păreri greşite, care susţineau că-n In orăşelul muncitoresc din( numita „fabrică de var“. ajungem prea departe I
o chilor îţi apare imaginea unui om, membrilor lor, unităţile socialiste din Şl «DE SFATUL POPULAR AL CO­ unele sate, cum este de exemplu Căr-
g care, cu cîtva timp în urmă, se jupta agricultură — gospodăriile colective şi pinişul, nu vor putea lua fiinţă unităţi Hunedoara, aşezat la poalele! Inchipuiţi-vă o cutie dreptunghiu­ — Mocăniţă noastră-i „tare", îm i1
g cu moartea necruţătoare. La căpătî g întovargşjri|e — îşi dovedesc cu tă- MUNEI GÎRBOVA, RAIONUL socialiste agricole, deoarece oamenii d e .
8 iul său, veghează o femeie, pe ag r-e SUperioriţafea faţa jg sectorul in- SEBEŞ aici ar fi, chipurile, îndărătnici. Nete­ dealului Chizid, zi de zi se înalţăI lară, cu pereţii groşi de peste 1 m, răspunde zîmbind tov. Ciur.
meinicia acestor afirmaţii s-a dovedit
o întovărăşire agricolă şi în satul Re­ îndată ce a început să se muncească noi blocuri pentru familiile mun-' zidiţi din cărămidă de şamotă, stră­ Linia ferată se termină la baza ti-'
ciu, unde, în prezent, nu există decît concret pentru înfiinţarea întovărăşirii citorilor siderurgişti. Pe vastele;
8 cărei frunte, de obicei senină, s a u g ^vidua!. Prestigiul gospodăriilor colec- gospodărie colectivă. din Cărpiniş. Acei oameni care erau şantiere, munca febrilă a cons-j punşi de ctteva intrări care duc în nui perete de stîncă. De aici trebuie '
întipărit două cute de îngiijorare.g ^!vg ^ a| întovărăşirilor a crescut mult socotiţi ca îndărătnici, după ce li s-au tructorilor se desfăşoară zi şi;
In prezent, peste 30 la sută din su­ arătat avantajele ce le au muncind pă- noapte. Şi odată cu terminarea! interior, într-un fel de tunel inelar. să ¦urcăm pe jos. Pe „mocăniţă“ n - o '
iar ochi-i verzi privesc în , Pun 5; creş(e niereu ceeace face ca tot prafaţa agricolă a comunei aparţine mîntul în comun, s-au convins de în­ blocurilor, apar camioane încăr-^
gospodăriilor colective şi întovărăşiri­ semnătatea cooperativizării agriculturii cate cu mobila noilor locatari.; Aici, în acest tunel, se aşează alterna­ mai ţin picioarele.
2 ceata lacrimilor ce nu şi le poate o • ...... .... lor. Comitetul comunal de partid şi sfa­ şi au pornit cu încredere pe această Mergem pe fundul unei văi, străjui- 1
8 ... 8 llial inuh‘ farani muncitori sa se în- tul popular comunal şi-au propus ca, cale. Aceasta ne îndreptăţeşte să cre­ Ritmul lucrărilor continuă şi!
pină la sfîrşitul anului viitor, să ter­ dem că nu există nici un sat îri regiune acum cu aceeaşi intensitate, blo-ţ tiv un strat de piatră calcaroasă, un
8 stăpîm. g j repje cu încredere înspre acestea. mine cooperativizarea comunei. Fără în­ în care să nu poată lua fiinţă unităţi tă de-o parte şi de alta de doi v e r-'
doială, aceste rezultate nu s-âu obţi­ socialiste agricole, atunci cînd se mun­
8 Unii clatină neîncrezători din cap . g Astfel, s-au creat condiţii favorabile ca nut de la sine. strat de cărbune, un strat de piatră sânţi aproape verticali, de stîncă g â l-'

| — S-a sfîrşit... 8 în fiecare sat să ia' fiinţă unităţi so- calcaroasă, un strat de cărbune. Cup­ IOAN PIRVA

g— Nu, c o viaţă de om şi trebuie g cialiste agricole, iar acolo unde sînt, torul arde încontinuu, în circuit în­
chis, adică atunci cînd focul este la
g luptat pentru ea pînă la capăt. Şi g acestea să fie lărgite şi întărite din (Continuare în pag. 3-a)

8 alături de medici, luptă din toate pu-o punct de vedere organizatoric şi eco-

8 terile ei, sora, pînă cînd viaţa biruie 8 nomic. curile fiind aşteptate cu bucurie

86 moartea, g8 | n comuna noastră, Gîrbova, au luat de către oţelari, cocsari, lamina- Un fesfsvaS aS pne&eme?
tori şi furnalişti. Numai în acest
o Şi vezi parcă printre rînduri cum g fiinţă unităţi socialiste în fiecare sat.

g buzele celui salvat murmură, a lă tu ri o In Gîrbova, este o gospodărie colec- Comitetul comunal de partid şi sfa­ ceşte concret şi cu perseverenţă. De a- an, constructorii au lăsat în ur­
ma lor blocurile 43, 45, 49, 50,
g de cuvîntul scump — mamă, pe cel § tivă cu 147 familii şi 381 ha teren, tul popular comunal au organizat po­ ceea, comitetul comunal de partid şi 48, 44 etc., unde 138 de familii Consiliul regional A.R.L.U.S., ră, căminelor culturale şi ale
şi-au ocupat apartamentele. In în. colaborare cu Secţia de în- cooperativelor meşteşugăreşti.
g de — Soră 1 8 In satul Reciu, există de asemeni o pularizarea rezultatelor obţinute de gos­ sfatul popular al comunei Gîrbova, cinstea zilei de 7 Noiembrie, con­ văţămînt şi cultură a Sfatului
structorii antrenaţi în întrecerea popular regional, comitetele sin­ In 13-20-26 şi 27 octombrie,
8 E unul doar din atîtea § gospodărie colectivă cu 79 familii şi podăriile agricole colective şi întovără­ cheamă toate comitetele comunale de socialistă, dau zor pentru a ter­ dicale, U.T.M.-ul, Casa regio­
mina cît mai multe din cele 9 nală de creaţie şi U.R.C.M.-ul festivalul oînteoutui şi al jocu­
g şi atîtea cazuri cărora ani g 239 ha teren, iar în satul Cărpiniş a şiri prin căminele culturale, adunări partid şi sfaturile populare comunale blocuri care au mai rămas de organizează în Luna prieteniei lui, închinat prieteniei poporu­
g de-a rîndul ea le-a închinat g luat fiinţă o întovărăşire agricolă. A- publice, panouri comparative, gazete din regiune, să intensifice munca de construit. Romîno - Sovietice, festivalul lui romîn cu marele popor so­
g toată strădania, Pătrunsă de dra-g cestea exercită, prin rezultatele ce le de perete etc. in afară de aceasta, au cooperativizare a agriculturii sub lo­ „Prietenia RomŞho-Sovietteă în vietic, se va desfăşura pe cen­
8 goste faţă de om, Lucreţia a devenit g obţin, o influenţă însemnată în rîndul fost formale colective pe circumscripţii, zinca: „Nici un sat fără unităţi so­ GH. MARI NOVICI cîntec şi joc“. tre de comune.
corespondent
o soră medicală şi aceeaşi dragoste 0 8 ţăranilor muncitori individuali, determi- compuse din membri de partid, depu­ cialiste !“ La acest festival, vor lua Instructorilor merituoşi, ca
parte formaţiile artistice de a- şi celor mai activi membri ai
8 face să aline suferinţele celor ce 8 nînd un număr din ce în ce mai mare taţi, utemişti, intelectuali, salariaţi, Comisia de femei matori ale sindicatelor, şcoli­
8 j-au fost daţi în grijă, cu un devo- o dintre ei să prefere munca pămîntului membre ale comisiei de femei etc. A- lor caselor raionale de cultu­ formaţiilor, ce se vor distinge
în cadrul festivalului, li se vor
g tament de care numai oamenii zile- 8 în comun. Aşa se face că numărul co- ceste colective desfăşoară zilnic o mun­ la lucru deoernu diplome şi insigne jubi­
g lor noastre sînt în stare. De aceea, g lectiviştilor creşte încontinuu, iar în că politică intensă de la om la om. liare A.R.L.U.S.

g nu te miră nici vorbele ei obişnuite: o întovărăşirea din Cărpiniş au intrat, Pentru a le ajuta şi pentru a genera­ La spitalul unificat
liza metodele bune, comitetul comunal
8 „Asta e datoria noastră. Cine nu g numai în acest an, 22 familii. In Gîr- de partid şi comitetul executiv al sfa­ Despre hărnicia femeilor din comi­
tului popular, organizează, din 3 în 3 tetul de sprijin de pe lîngă Spitalul
8 ştie să pătrundă în sufletul bolnavii- 8 bova sînt în prezent 24 de cereri pen- zile, scurte şedinţe de analiză cu a- unificat din Petroşani, vorbesc mulţi JOOOOOeoeOOOOOOOesOOOOOOOOGOOOOOGOOOQOOOOOOOOOOOtX30000000000000000000000CCOCOCOCOOOOOOOOGOOOOOGOOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOOGGOG
ceste colective. dintre tovarăşii de aici. Prin muncă
8 lui nu poate fi soră“. 8o tru înfiinţarea unei întovărăşiri agri- voluntară, femeile au reuşit să con­

Parcă nu ţi-ai putea-o închipui alt-g cole. In curînd, vom avea deci în a- IU N E B « \ SRI A

fel pe utemista Lucreţia Teodor de-g cest sat, pe lîngă gospodăria agrico-

cît în halalu-i albastru, cu părul g tă colectivă, şi o întovărăşire agricolă, Din proprie experienţă, am văzut că fecţioneze 150 scutece pentru copii,

blond ca spicul, strîns în boneta al- 8 Am început munca pentru a înfiinţa atunci cînd se munceşte concret şi cu cearceafuri, feţe de perne şi bonete

bă, îngrijindu-şi bolnavii. Şi totuşi 8 _______ pentru doctori şi surori.

nu-i aşa. In timpul liber o vezi ma- 8 In fruntea acestei acţiuni a fost to­

mă, ocupîndu-se cu dragoste nease- ° ( 1 grupă sanitară destoinică varăşa Elena Popa, o bătrînică de
niuită de cei doi băieţaşi ai ei, sau g 70 de ani. S-au mai evidenţiat şi al­

îngrijindu-şi cu aceeaşi dragoste so- g ard -in urmă comuna inţă o grupă sanitară. De la în- te tovarăşe din comitetul de sprijin,

ţul, muncitor şii -ac iv is . poţive-g ?[aţn a .prezenta, un tablou trist, fiinţare,' echipierele^ s-du străduit ca Maria .Kurko.- .Cornelia Lppădatu şi
dea şi ca artista amatoareinterpre- 8 !jpsa fa g rjjfi faţfr fa Sanăta- zi de zi să-şi îmbogăţească CU- Elena Csiki.

tmJ un rol intr-o piesa, ou jucm m b^ oamenilor muncii de aici a nbsiintele. Cele 3 concursuri, la La Căminul de hăirîni

pehipa de dansuri a sanatoriului. Iu­ g lăsat o grea moştenire. Anii care a participat grupa sanitară, Şi comitetul de sprijin de pe lîngă
beşte mult şi lectura A străbătut a- 0 im d u i fa fa m ocraiie popu. au fost prilejuri de verificare a Căminul de bătrîni are o activitate rod­
cunoştinţelor acumulate. In a- nică. Aici se cunoaşte mina harnică a
u 'ături d\ eroi înt,mPlan,e dm romn; 8 iară a făcut însă şi aici lumină. nul acesta grupa •sanitară din gospodinelor. Ele suit acelea care au
^ ne^e „Tăunul“, „Ana Karenina” şi g ţosf. construite şi amenajate Zlatna s-a situat, în cadrul con­ aranjat curtea căminului, au sădit
cursului, prima pe regiune.
g altele. A retrăit clipe din copilărie, g tioi instituţii sanitare, Unde lu-

8 cînd asemeni Elisabetei din romanul 8 crează medici şi personal SUtli-

§ „Dulăii“, umbla desculţă si nici-n tar bine pregătit. In frunte cu comandanta gru­ flori, au făcut curăţenie şi se îngri­
jesc întotdeauna ca hrana bătăliilor
° .... . . ,. ° Dar la vegherea sanata u oa- pei, tov. Cornelia Pop, echipie­ să fie consistentă şi pregătită cu a-
tenţie. Responsabila comitetului de
8 Odată sătulă pe uliţele unui sat din 8 m gm 7or m u n c ii a u f o s t a tr a ? l sprijin, tovarăşa Elena Hajdti, însu­
fleţeşte pe toate tovarăşele sale de
5 părţile Aiudului. Dar acestea sînt a- jj ?[ Q s e d e f a muncitoqre,. în CO- rele duc o intensă muncă de muncă.

g cum numai amintiri. Alta-i astăzi g drul organizaţiei de Cruce Ro- cultură sanitară a. muncitorilor înfrumuseţarea
oraşului
8 viaţa Lucreţiei şi a copiilor săi, 8 şie. In anul 1955 aici a luat fi si locuitorilor comunei Zlatna.

88 Donatorii de sînge mm

fg Mulţi oameni ai muncii îşi amin- :li§lllí

8 lese .Ic sora Urcrafi, da la sanato- 8 U n o m . .. a g o n |e La dat din sîngele lu!. Şi numărul

g riuI Geoagiu, fie veghind la capă- jj ca p u ţ ]ui veghează mai mulţi acestora este destul de mare. In

g tîiul unui bolnav grav, fie împrăş- g medici şi surori. Medicul şef dă regiunea noastră sînt peste 3.400 Acţiunea de înfrumuseţare a oraşu­ ........... cuptoare de mare capacitate. In clişeu : v-sV x,“
donatori de sînge ai Crucii Ro­ lui a luat un mare avînt în Petro­ Aspect de pe platforma de încărcare
8 tiind veselie prin risu-i sănătos, sa u 8 un diagnostic. „Trebuie să i se şii. Ei ştiu că prin fapta lor sal­ şani. Fiecare gospodină din comisia Nu de multă vreme, la Combinatul a cuptoarelor electrice, unde în schim- bul I lucrează echipele prim-topitorilor
muştruluind fără răutate pe vreun 8 facă transfuzie“. vează viaţa unor oameni, de care de femei vrea ca strada ei să fie cea siderurgic din Hunedoara a intrat în Ştefan Rahotă şi Viorel Furdui.
societatea are nevoie. mai frumoasă. Numai în cinstea zi­ producţie noua oţelărie electrică cu două
g „indisciplinat“ Şi unii dintre ei îi o8 lupDtau Pcău CmÎtvoaartteima P a’ °fmosUtl sCaelv5a6t lei de 23 August, tovarăşele din co­
scriu şi acum cu multa plăcere, ia¦r"og şi. r acum est,e vesel, d,e parcăv ar. Printre cei care prin sîngele misia de femei au efectuat 1.921 ore
98o în rîndurile aşternute întrezăreşti g fi altu]_ Acest tablou îl întîlneşti lor au salvat viaţa unor oameni,
g8

8 dragoste şi recunoştinţă faţăde a- 8 adesea în spitalele regiunii noa- putem aminti pe tov. Uskay Iu- de muncă voluntară. S-au remarcat Manifestări ale prieteniei
liu, Nina Mardare, dr. Florin în mod deosebit Irina Vinga, Maria
$ ceea care înclipele grele ale vieţii 8 stre. Dar cui îi datoreşte acest Drăgulănescu, Ion Voina, Kurko Nagy, Olga Iovan şi Maria Bordu'a.
Maria, Rozalia Dernea şi mulţi
O le-a ţinut locde mamă. g om salvarea' vieţii ? Desigur că MARIA 10RDACHE DUM1TRESCU
alţii. corespondentă
8 R. şe r b a n 8 medicului care l-a îngrijit, dar In cadrul Lunii Prieteniei Ro- înconjurătoare centrelor indi­ şui", se vor desfăşura serbări

8 >ooooooooooooooooooooooooooooooo 0 în primul rind aceluia caie i-a mîno-Sovietice, în întreaga re­ cate. ale prieteniei. In Haţeg, Sarmi-

. »¦»*. .a. . -a. * • . -a. .0. .ft. .a •-or . . .0 • .0 . .0 . .o . •A4 giune se vor organiza nenumă­ Expoziţii interesante, vor fi zegetusa, Călan, Băcia, Hune­
rate manifestări culturale, în­ organizate ia Petroşani, ' pe te­ doara, Gheiar etc., se vor pre­
HUNEDOARA YA. AVEA *f chinate celei de-a 40-a aniver­ ma „Realizăriie obţinute în Va­ zenta recenzii asupra ultimelor
sări a Marii Revoluţii Socia­ lea Jiului cu ajutorul sovietic", cărţi sovietice editate.
i liste din Octombrie. la Haţeg, pe tema „Festivalul
t Manifestările culturale plani­
Gf
i In raionul Petroşani, se vor de la Moscova" şi la Hunedoara ficate de către Consiliul regio­

ţine la Lupeni, Petroşani şi în pe tema „Folosirea energiei a- nal şi consiliile raionale ARLUS

alte centre, conferinţe centrale tomice în scopuri paşnice în în cadrul Lunii Prieteniei Romî-

cu tema : „Importanţa P.C.U.S. U.R.S.S.". no-Sovietice sînt multe şi va­

şi a Marelui Lenin în pregătirea La clubul din Aninoasa, se va riate. Ele vor contribui din
Revoluţiei Socialiste din Octom­ ţine o şezătoare pe tema „Fa­ plin la strîngerea legăturilor
brie", „Condiţiile interne şi ex­ milia socialistă". La Petreşti, în de prietenie dintre oamenii mun­
terne în care s-a desfăşurat cadrul întreprinderii „I Mai" şi cii din regiunea noastră şi oa­
Marea Revoluţie Socialistă din la fabrica de tricotaje „Sebe- menii sovietici.
Octombrie". La Ţebea, Trustul i
__________________________________________ __ ______ ___ __________ _

minier din Brad, Gurabarza, Al­

ba, Ilia, Cugir, Orăştie, Sebeş, CU PILA PE RU G IN A
Haţeg, Hunedoara, Călan, Te-
liuc şi Gheiar ca şi în celelalte VAGOANE... PIERDUTE!
localităţi şi la întreprinderile şi
instituţiile din regiune, se vor Ca să se piardă ...ascuns de ochii to­ răsim, mai bine, de­
ţine de asemenea conferinţe cen­
trale cu teme din Marea Revo­ un ac într-un car cu varăşilor Ştefan Cio- cît să aşteptăm ore
luţie Socialistă din Octombrie,
rolul P.C.U.S. în revoluţie, si­ fin ,asta se mai poate ra şi Herman Vegh, întregi, peste progra­
tuaţia actuală internaţională etc. intimpla. In definitiv conducătorii Aproza­ mul nostru, pînă să
acul îi mic, caru ma­ rului din Petroşani, fim încărcate sau des­
Seri literare pe teme ale auto­ re... Iată insă că. dă- care le închiriaseră cărcate ! Ce vor face
rilor ruşi şi sovietici, se vor unăzi, am putut con­ pentru naveta de tovarăşii, şi, mai a-
ţine Ia U. R. U. M. Petroşani, stata că se pot pier­ produse legumicole les. cum vor justifica
Petrila, Aninoasa, Lupeni, Hune­ de şi alte lucruri ce­ Pină la urmă nu le-a cei aproape 27.009
doara, Călan şi în alte localităţi va mai mari decfît mers „figura" şi au lei plătiţi chirie pen­
din regiune. un ac, cum ar fi de fost totuşi găsite prin tru noi, asta nu ştim
exemplu nişte vagoa­ nişte staţii micuţe, şi nu vrem să ştim!”.
Zile de odihnă colectivă se
vor organiza în Petroşani (la ne de cale ferată!... întrebate despre ce Nu ar fi rău dacă,
Lunca florilor), la G.A.S. Că-
pud, Zam, Dobra, Hărăn, Cioa­ Pare de necrezut, dar le-a determinat să-şi totuşi, tovarăşii Cio-
ra, Şibot, Gîrbova, Pîclişa, Baru
La conducta de gaz metan, care iui peste mult timp va furniza Hune­ In clişeul de jos: muncitorii Trustului 4 Construcjii-Hunedoara, cons Mare şi pentru plutaşii de pe totuşi e adevărat. părăsească stăpinii. ra şi Vegh, ar justi­
doarei preţiosul combustibil, lucrările se desfăşoară cu intensitate. Clişeul truind un pod provizoriu peste nu. Medalionul înfăţişează cîţiva muncitori ai * rîul Sebeş. La aceste zile de o- cele trei vagoane fica „pierderea" va­
nostru Înfăţişează lucrările care se execută pentru montarea conductei. Trustului 21 Instalaţii-Bucureşti, stidînd două ţevi. dîhnă, vor participa şi satele Trei vdgoăne de cale poznaşe au declarat goanelor, chiria plă­
ferată, cu roţi¦cu tot din loată puterea... tită şi ...neglijenţa

s-au săturat de a mai boghiuritor : (cităm) ¦ lor.
alerga pe şine şi s-au „Am hotărlt să-i pă­ •IONICA AJUSTORU .
^ • ¦ «• »t u f » • • • I tM # 1 • f t » »f . »1« »f . I f , , Ç. , ţ . , ţ , . f , , , f , t ţ , , f . , «. , | „ , 0 , f ,