Page 33 - 1957-09

f

Nr, 853 drumul so c ialism u lu i Pag. 3

Din activitatea organizaţiei D I N Ţ A R AWV'V

de partid de îa P. T. T. R. Deva O am eni, stînci şi păduri

(Urmare din oag l - a ) moilă Bindea, Petru lovan. Toţi lu-\

[bute, curăţiţi de pămint, cu camele crează cu * P ip e r e , pentru a l

\pleşuvc, imbătrînite de ani. Urcăm, ,rm'd calcar, pentru co n ţi-'

Activitatea rodnică a membri- sovietice de lucru şi ale frun- sarcinile cu superficialitate şi să proptindu-ne cu picioarele in grohoti- m a Cimentare a cuptorului din Vata. i

lor şi candidaţilor de partid de iaşilor noştri, ceea ce a făcut nu se străduţe, oîtuşi de puţin şui mărunt şi alunecos. ~~ ^um siati cu Planul de produc-,

la Oficiul P.T.T.R. Deva a făcut oa planul de producţie global pentru a şi le duce la îndepli­ După vreo 40 de metri, ajungem pe Tep
ţ un mic platou, înconjurat de stînci. — Bine. Nu este lună în care s ă '
ca organizaţia de bază de aci şi pe secţii să fie îndeplinit şi nire. Acelaşi lucru poate fi ară­

să se situeze printre organiza­ depăşit.•oDe pildă, la secţia te- tat şi despre tovarăşa Ana Bna- [Aceasta este cariera, stăpînită înainte nu-l realizăm şi să-l depăşim cu te l\
ţiile de bază fruntaşe din loca­ legraf, planul de producţie la
tosin, responsabila gazetei de de eliberare, rînd pe rînd, de către puţin 20—30 la sută. De exemplu, în >

litate. „telegrame ou plată“, a fost în­ perete satirice, care nu depune j banca „Victoria" d in 'A ra d şi de că- luna august, am dat peste plan 24 \

Sucoesele dobândite în munca deplinit în procent de 106,2 la nici o activitate, lăisînd oa mun­ \trc Mociomj, o rudă a regelui. tone de piatră calcaroasă.

organizaţiei de bază, se dato- sută. Printre oai oare au ob- ca gazetei satirice să se desfă­ La baza stîncilor, pe linii înguste Ne pregătim de plecare, mai de-

resc, în bună măsură, faptului ţinut cele mai frumoase rezul- şoare de la sine. î decauuitle, circulă vagonete bascu- parte, spre „Peştera Prihodişiei“ un-

că biroul organizaţiei a reuşit tate, se numără tovarăşii Nico- Faţă de aceste lipsuri, tova­ , !ante, încărcate cu piatră. Oamenii, de de curlnd a fost descoperit un i- <

să asigure realizarea sarcinilor lae Stîngă, Ileana Zamfiroiu, răşii D. .Boz-an, A. Henţ şi N. , căţăraţi pe vîrfurile de stîncă, asigu- m ens zăcărrunt calcaros, cu rezerve'

ce stau în faţa organizaţiei de Maria Stoian, Iovian Cîmpaa- Oargă, membri ai biroului or­ ţra ţi cu frlnghii groase de iută, par, pentru cîteva sute de ani. Din apro-

bază, printr-o planificare judi- nu şi «ailţii, oare s-au achitat de ganizaţiei de bază şi toţi comu­ priviţi de jos, nişte jucării. Dar a- piere, de după un pereie de stincă,

oioasă a muncii, prin repartiza­ toate sarcinile atît pe linie de niştii din această instituţie vor ceste jucării au o putere uriaşă —• răzbate — dublată de ecou — vocea

rea de sarcini concrete -fiecărui producţie oît şi în munca obş­ trebui să ia poziţie, să critice ' înfruntă tăria muntelui, răpindu-i o artificierului Petru lo v a n :

membru şi candidat de partid, tească. ou asprime pe cei care nu în­ j mare bogăţie - calcarul, piatra aceea _ ţjuuuiiiiiuuuu ! Puwuşcăăă!
1' albă,’ amor’fă’, din care rprin ardere se Pnornim mai. d.eparte,
în raport cu forţele şi capacita­ O preocupare de seamă a bi­ ţeleg să-şi ducă la îndeplinire
obţine varul. In urma noastră, pereţii de stîncă,
tea fiecăruia. roului organizaţiei de bază a sarcinile. In acest fel, organi­ Am cunoscut pe cei mai buni mun-

Bunăoară, respectarea cu fost şi aceea de a îndruma şi zaţia de bază va reuşi să-şi îm­

stricteţe a adunărilor generale sprijini îndeaproape activitatea bunătăţească şi mai mult acti­ citori de aici. Pe' Codrean Pascu, valea M rea 8 ă hăuie prelunS‘ cuire’
Gheorghe Maciu, $ofron Farcaş, Sa- nutrindu-se de puterea exploziilor.
şi a celor de birou, pregătirea comitetului sindical în direcţia vitatea, să obţină rezultate şi

temeinică a acestora, a fost u- educării muncitorilor şi funcţio­ mai bune. p- JURCONi

na dintre preocupările principa­ narilor din această instituţie.

le ale organizaţiei de bază, ca­ Aşa, de pildă, organizaţia de Aprovizionarea şi calitatea

re, ţinînd seama că de acest bază a sprijinit comitetul sin­

lucru depinde în mare măsură dical de instituţie să organizeze produselor pot fi îmbunătăţite Fabrica de zahăr Chitila a produs zilele acestea primele cantităţi de za-
la I. A» R. T. hăr din noua recoltă.
îndeplinirea sarcinilor ce-i stau împreună ou conducerea admi­
In acest an fabrica va prelucra 8.000 vagoane sfeclă de zahăr, adică
în faţă, a pus un accent deose­ nistrativă, un concurs „Drume­ cu 1.500 vagoane sfeclă mai mult ca anul trecut. Producţia de zahăr va
creşte anul acesta faţă de 1956 cu 130 vagoane.
bit pe organizarea lor. In ulti­ ţii veseli“. Pe baza rezultatelor
Muncitorii, inginerii şl tehnicienii fabricii Chitila s-au angajat să dea
mul timp, biroul organizaţiei de obţinute la acest concurs, celor peste plan anul acesta 20 vagoane de zahăr.

bază s-a ocupat într-o măsură oare au participat li s-au înmî- In clişeu : In secţia Vacum, tov. director Ionescu Ion, ing. Briceag Va-
sile, maistrul Talef Constantin şi Beju Maria controlînd calitatea zahă­
mult mai mare decît în anul nat premii constând în îmbră­ Este cunoscut că de aprovizionarea Iar regional trebuie să intervină la varăş necorespunzător din punct de rului după a treia fiertură.

treout de recrutarea cursanţilor căminte şi obiecte, în valoare de ritmică cu materia primă necesară, organele în drept, în vederea asigu­ vedere profesional. Controlul mai este In acest an, colectivul Atelierelor de materiale didactice ale Ministerului
Agriculturii din Capitală va da şco Iilor profesionale şi tehnice cu 30 la
pentru formele de învăţământ peste 10.000 lei. Organizarea a- depinde în mare măsură îndeplinirea rării fabricii cu materie primă. Este făcut şi de către comisia de calitate, sută mal multe mulaje agrozooveteri nare precum şi diferite păsări împăiate
din fauna Deltei Dunării. De asemeni calitatea acestor mulaje este superi­
politic, de selecţionarea şi pre­ destui concurs a contribuit în sarcinilor de plan la oricare întreprin­ bine ca I.C.I.A. Orăştie să pună la care, în general, nu este intransigentă oară faţă de cele lucrate anul trecut.

gătirea propagandiştilor şi de mare măsură la pregătirea edu­ dere. Aşa dar, acest lucru trebuie să dispoziţia fabricii întreaga sa cantitate faţă de lipsurile constatate şi faţă de In clişeu : Aspect de la magazinul de prezentare a mulajelor unde tov.
Costică Feresaru lucrează la eliberarea materialului didactic,
pregătirea în general a celor ca tiv-culturală şi profesională a constituie de la sine o preocupare de de vite şi de porci pe care o posedă. vinovaţi. Pînă în prezent nu s-a făcut
ioooooooceooeoooeeooooeoooooooocoouuoooooooooooooooocxx)ooooooocoooooooo'.
trei forme de învăţământ ce vor lucrătorilor din cadrul P.T.T.R. căpetenie a tuturor întreprinderilor. . a în vederea îniDunătăţirii aprovi­ nici o imputaţie personalului de la sec­

funcţiona în acest an. Cu toate întrucât concursul a fost axat pe Dar nu e suficient să fie îndeplinit zionării, este necesară o mai strînsă ţiile de mezelărie şi conserve, deşi

că în ultimul timp aceasta a această temă. numai pianul. Dacă acest lucru se colaborare între O.R.A.C.A. Abator şi s-au semnalat numeroase cazuri. în ­

fost preocuparea principală a Cu toate realizările obţinute face în dauna calităţii, pînă la urmă I.A.R.T,, pentru că, momentan, există săşi fazele de fabricaţie nu sînt ur­

organizaţiei de bază, totuşi nu de către organizaţia de bază,

au fost neglijate nici celelalte în activitatea sa, există şi u- se ajunge la o situaţie tot atît de. o seamă de divergenţe care nu folo­ mărite corect pentru a se stabili vi­

sarcini. nele lipsuri. Nu s-a ajuns încă nesatisfăcătoare ca şi cînd planul n-ar si.:: nimănui. De asemenea, serviciul novatul.

Organizaţia de bază s-a preo­ ca toţi membrii şi candidaţii de fi fost îndeplinit. Pentru că la I.A.R.T. de aprovizionare al fabricii e nece­ Calitatea produselor poate şi trebuie

cupat în bună măsură şt de partid să participe ou regula­ Deva aceste două probleme de prim sar să muncească cu mai multă com­ îmbunătăţită. E necesar să se execute

creşterea maturităţii politice a ritate la şedinţele organizaţiei ordin nu slau prea strălucit, ne-am petenţă şi să dea mai mare dovadă un control mai riguros de către con­

membrilor şi candidaţilor de de bază, să dezbată şi să pro­ propus să analizăm în rîndurile de de interes, în vederea asigurării rit- ducerea întreprinderii, în frunte cu

partid. pună măsuri menite să ducă la faţă cauzele care au determinat stag­ m i'' a întreprinderii cu materii prime. tov. director Rapolty. Organizaţia de

Oeupîndu-se îndeaproape de înlăturarea unor deficienţe care narea lor. iarăşi despre calitatea bază trebuie să ia în discuţie proble­
produselor ma calităţii produselor, lucru ce nu l-a
cei mai înaintaţi oameni din ca- mai frînează procesul de pro- Aprovizionare neritmică făcut pînă în prezent. Nu ar fi rău
ş ...goluri de producţie Vorbind despre calitatea produselor, să se organizeze în cadrul întreprin­
drul instituţiei, s-a reuşit ca, ducţie. Nenumăraţi tovarăşi, trebuie arătat că în ultima vreme au derii cursuri pe tema calităţii produc­
Despre modul cum este aprovizionată fost o serie de reclamaţii din partea ţiei, în vederea îmbunătăţirii muncii.
în ultimul timp, să fie primiţi printre care Acaţiu Bekeşi, Ion fabrica I.A.R.T. Deva cu materii pri­ beneficiarilor, atu la preparatele de
me, se poate afirma că are multe carne, cît şi la conserve. Numai în tri­ Trebuie spus că însuşi Comitetul o-
în rîndul membrilor de par- Hinţ şi Eoaterina Leiner lipsesc „goluri", fapt ce influenţează negativ mestrul al Il-lea au fost refuzafe can­ răşenese de partid nu ajută în mod
la realizarea sarcinilor de plan. tităţi însemnate de către beneficiari, suficient orgaiâzaţia de bază din cadrul
tid doi tovarăşi, iar alţi doi în de foarte multe ori, şi, atunci iar o cantitate de 500 kg mezeluri I.A.R.T. Comitetul executiv al ?fătu­
Dacă analizăm numai Abatorul din a trebuit refăcută, nefiind corespunză­ lui popular regional nu a analizat
rîndul candidaţilor de partid. In cînd sînt traşi la răspundere, Deva de felul cum şi-a onorat sarcinile toare. pînă în prezent activitatea întreprin­
către I.A.R.T. pe primul semestru, derii pentru a-i da ajutorul necesar.
momentul de faţă, biroul orga­ oaută să justifice absenţa prin constatăm, nu fără regret, că la sorti­ Cauzele care influenţează negativ a- Direcţia de resort din Ministerul In­
mentul bovine întreprinderea a primit supra calităţii preparatelor sînt mai dustriei Bunurilor de Consum ar pu­
nizaţiei de bază se preocupă de diferite argumente cu totul ne­ cu circa 80.000 kg carne mai puţin de multe. In primul rînd, nu se respectă tea desigur, la rîndul ei, să sprijine
c j . era planificat; la sortimentul por­ întotdeauna timpul afectat pentru ţi­ fabrica I.A.R.T., mai ales în problema
pregătirea dosarelor pentru to­ justificate. Lipsuri există şi în cine cu circa 240.000 kg mai puţin, iar nerea cărnii la sare, în frig, dîndu-se aprovizionării cu materii prime, în sen­
!a slănină cu circa 60.000 kg mai pu­ astfel ia tocat carne nematurizată. In sul că, în regiunea Hunedoara, dato­
varăşii Ioan Bodea, care urmea­ ceea ce priveşte plata cotizaţii­ ţin. Cît priveşte graficul zilnic, nici ceea ce privesc timpii de la focare, rită specificului ei muncitoresc, pre­
acesta n-a fost respectat aproape de frământare şi umplut, nici aceştia nu paratele de carne se cer mai mult ca
ză să devină membru de partid, lor. Sînt încă tovarăşi ca Ero- loc. Deci aceasta este una dintre prin­ sînt respectaţi. Dureros este faptul că oriunde.
cipalele cauze care au produs greu­ nu se respectă corect compoziţia din
şi Ioan Bogdan, oare a cerut nim Rusan şi Avram Negrită, tăţi în aprovizionarea fabricii I.A.R.T. punct de vedere cantitativ şi calitativ. Nu pot fi trecute cu vederea nici
lipsurile inginerului şef al fabricii, tov.
să Pe primit în rîndul candida­ oare de cele mai multe ori aş­ Nu-i mai puţin adevărat, însă, că

ţilor de partid. teaptă să fie invitaţi special pen­

Organizîndu-se temeinic' mun­ tru a-şi plăti cotizaţia.

ca politică, s-a reuşit ca şi în In prea mică măsură s-a preo­

procesul de producţie să se cb- cupat organizaţia de bază şi

ţină rezultate frumoase. Cei 60 de activitatea organizaţiilor de

de tovarăşi aflaţi în întrecerea masă din instituţie, fapt care a

socialistă, precum şi cele 5 bri- făcut ca unii tovarăşi oa Iosif

găzi de producţie, aplică pe o Antal, fostul preşedinte al co-

scară tot mai largă metodele miletului sindical, să privească

ministerul de resort a căutat să com­ Acelaşi lucru se petrece şi cu fierbe­ V. Szanto, mai ales în problema cali­ in a de tra ta t sem inţe
penseze în mare parte restanţele Aba­ rea, unde din păcate nu există un tăţii producţiei. Acesta controlează în

H I1 M ÎM I 8J I torului Deva prin repartiţii şi livrări control riguros. Nici perioada în care prea mică măsură procesul tehnologic, Lia uzina metalurgică „Teh- dispozitiv cântar, care reparti­
majorate din alte regiuni. Cu toate a- preparatele trebuie să stea la fumul iar ajutorul tehnic acordat de el în nometial“ din Timişoara a înce­ zează în mod uniform praful to­
( ABAVSTj AQkOUki) cestea, planul de aprovizionare pe se­ rece, nu este respectat întocmai. controlul calităţii producţiei este slab put de aurind fabricarea în se­ xic împotriva dăunătorilor în
mestrul I nu a putut fi realizat cu calificat. rie a unei noi maşini necesare timpul tratării seminţelor, oon-
a stfe lfe riţip ta n te fe circa 85 tone carne şi circa 58 tone Utilajele uzate peste măsură de la agriculturii : m aşina' de tratat sumîndu-ise circa 2—4 leg sub­
| ( g r î u , QP2 , o v ă z ) d e m a i u r ă , slănină. secţia mezeluri, spaţiul relativ mic, Dacă se va ţine cont de toate cele seminţe pe oale umedă şi usca­ stanţe de tratat la 1000 kg se­
l 3c î n l ă t u r a ţ i p /erc/en /k, îngreunează procesul tehnologic şi arătate, dacă se vor lua cele mai tă „MTS-I“. Realizată pentru minţe. întreaga maşină poate
De subliniat că la aprovizionarea fa­ dăunează calităţii producţiei. Acelaşi eficiente măsuri, cu siguranţă că a- prima dată în ţara noastră, ma­ fim ânuită de un singur om.
se uneoric a r e r id ic a bricii ar fi putut contribui în mai mare lucru se poate spune şi despre afumă- provizionarea cu materii prime şi ca­ Primele 30 maşini ide tratat se­
măsură I.C.I.A. Orăştie, dacă o se­ toria fabricii care este prea călduroa­ litatea producţiei se vor îmbunătăţi sim­ şina de tratat seminţe este ac­ minţe pe oale umedă şi uscată
ia . 2 0 - 3 0 % d in . r e c o l t e i rie de repartiţii de animale de aici nu să şi, în acelaşi timp mai puţin spa­ ţitor, în scopul asigurării oamenilor ţionată de un motor electric pro­ au şi fost livrate pentru a fi fo­
ar fi fost dirijate pentru alte re­ ţioasă. muncii cu tot mai multe preparate de priu şi are un randament de losite în campania însămînţă-
giuni. carne. circa 1000 kg seminţe pe oră. rilor de toamnă.
Controlul calităţii produselor îl face Maşina 'este prevăzută cu un
Comitetul executiv al Stalului popu- C.T.C.-ul, în care este încadrat un to- I. C.

W SUBSTANŢE ANTIMAltlRICE Se lăsase un ger de îngheţa cut de 50 de ani, trunchios, cu Mi-a zis apoi... că dacă nu-i — Dar fata-i frumoasă, har­ mîndrie colectivistul... Ia măi.
desculţule, vin să-l cunoşti pe
I ( P e 'W U iŞ c O re . P a . ' » i C ' X j o a f y i L & > pasărea în zbor. Copacii aco­ faţa roşie, aşa cum se întîmplă dau încuviinţare, fuge cu el şi nică ?... viitorul tău socru.

^ COOPERAWE?O/Z PaCONSUM ??n . t?EO. MUNCO OfJRP periţi cu promoroacă păreau să arate cei care trăiesc din mă face de rîs. Doamne, doam­ — Foc de frumoasă şi vred­ — Lasă-l tâtucă, se apără
băiatul... O fi mînios pe mine.
ca nişte mari flori de argint. plin. ne ce zile am ajuns... Am zis nică. Şi-apoi eu nu-s un fluie­
Mărunţelu se apropie de ei
Abonaţi-vă la ziarele şi re­ difuzorii voluntari din întreprin­ In ograda morii din VăUşoara, Mărunţelu îşi luă inima în că-i blestem pe amiîndoi, ca să ră viat... Am casă aşezată, cu paşi şovăitori. Ţinea gura
vistele sovietice pe anul 1958! deri, instituţii şi prin toate o- căscată, năucit, ca şi cum în
f Abonamentele le puteţi face ficiile poştale sau factorii poş­ nu te mai puteai descurca prin­ dinţi şi îndrăzni să lege dis­ s-aleagă praful şi din ea şi din gospodărie. Aş fi putut s-o faţa lui apăruse o vedenie. Tî-
prin aparatul difuzării presei, nărul Iîi întinse mîna.
tali. tre carele cu saci. Veniseră oa­ cuţia : /• Cob'îrşin al ei. mărit cu un om întreg. Să-i
— Eu sînt Petre Cob'îrşin,
menii la măciniş de departe — Ascultă omule, aş avea — Zici că-l cheamă Cobir- fac un rost dacă nu-i fura ini­ zise el. Hoţul de inimi.

fiindcă i se dusese vestea mo­ o vorbă cu dumneata. Ziceam şin ? ma prăpăditul... Acum le ma­ — Golanul, desculţul, adău­
gă taică-su. Apoi scoase din
Oam eni de şiiin jă , rarului că face făină bună şi nu să-mi dai mie rîndul... Că-s Omul rîse iar şi-l măsură cin 2 saci de grîu să-i satur chimir un teanc de bani şi nu­
ingineri, fehnicieni, mără, încet, anume, 10 hîrtii a.
\ LIBRĂRIILE bagă mlîna în sacul omului. Era tare grăbit... Trebue să mai fac pe Mărunţelu din cilcîie pînă-n pe golani la nuntă că or fi hă­ 100 lei... la Petre... Să plăteşti
m uncitori! dinainte „orchestra”... Apoi că­
COOPERATIVELOR^CONSUM o dimineaţă limpede cum e un drum şi la oraş după tîr- creştet. « mesiţi... tre Mărunţelu:
lnsuşiţi-vă tehnica înaintată
la, ftefi**oKe'H 'tă a marii ţari a socialismului, stu­ cleştarul şi oamenii şedeau ¦.-sr.CS — Am tocmit orchestra de
diind publicaţiile de specialita­ la oraş. Nu lăutari de ia şapte
te sovietice. lingă căruţe aşteptîndu-şi rîn­ LA MOARA gîşte potcovite: Ce zici, cus­
dul. Ghiţă Mârunţelu, un om cre ? Ne ţinem tare noi ăştia
Pentru abonamente pe a- subţirel şi spînatic la faţă, a- prăpădiţii...
nul 1958, consultaţi catalogul
presei sovietice. ¦ runcă o mină de nutreţ înain­ — Ci nu mă mai fierbe
cuscre, grăi Mărunţelu... eu
tea boilor şi se îndreptă spre - S C H IJ A - de ÎON BALAM ziceam că dacă-i colectivist...
moară. Camforul tău de romîn că n-ai
venit să stai de vorbă cu mi­
— Trece-mă peste rînd, mo­ zrrvt:-i?rtzrcnrrzsz: ne...
Intre timp morarul se arătă in
rarule ,că fac cinste. Am un guieli. Duminică are nuntă fa­ — Da, îl cunoşti ? —Dar stai, cumetre, spune-mi... uşa morii strigind:

vin care învie morţii. ta mea... — Oarecum... Şi Mărunţelu iscodi arătînd — Cob'îrşin la rînd! Cobîr-
şin îl împinse pe Mărunţelu.
— Ei dacă ar fi după mine. — Să-ţi trăiască, să trăieşti Sînt şi eu pripăşit prin sa­ spre căruţă... Toţi sacii ăştia
— Treci înainte, mă cuscre
Pe toţi v-aş băga mai întii... şi dumneata, dar rîndul nu ţi-l tul tu ip r in Dochiţa. Şi spui sînt ai tăi, sau macini şi pen­ că acum e tot una. Mîncăm a-
ceeaşi pline amindoi.
Dar se supără oamenii... Vor­ dau... Am şi eu zor... Tot du­ că golanu-i prăpădit, că n-are tru vecini... ori poate pentru

beşte cu cel care vine la rînd. minică fecioru-meu se-nsoară... după ce bea apă ? vreun chiabur?

ANUNŢ Dacă te înţelegi cu el, eu., da. Din ce sat eşti cumetre ?... — Aşa păcatele mele... Un —Aş, de unde l Sînt toţi ai

Uite-l colo... — Eu îs din Plopeni... Dar desculţ colectivist... ce mai în­ mei. Şi mai am încă grîu des­

Oficiul Regional de Aprovizio­ de diferite dimensiuni, ciocane Şi-i arătă din prag o căruţă golanu-i din prin Dochiţa... coace şi-n colo. tul. Păi fă şi dumneata o so­
nare şi Desfacere Deva, str. de coasă, brăţări pentru coasă,
Caza Vodă nr. 31, oferă spre linguriţe şi cuţite aromate, bala­ plină, vîrfuită, cu saci. Mărun- — Care golan ? — Stai frate, n-o lua aşa coteală. S-au dat la noi 6 kg
vînzare instituţiilor, întreprin­ male şantiere (pomele), broaş­
derilor, organizaţiilor de stat şi te de mobilă, barde dulgher, ţelu porni intr-acolo ocărind în — Ăl de i-a sucit capul fe­ Că şi eu îs colectivist şi sla­ gău ta o zi muncă... Eu am
cooperatiste, fără repartiţie, ur­ cleşti Bergman, compoziţie inf.,
mătoarele materiale : joagăre, ţapine, topoare-tîrnă- sinea lu i: „Păi să ştii că ăsta tei... Un desculţ. N-am avut eu vă domnului am vezi bine, bo­ avut cu nevasta şi feciorul 610
cop cu coadă, sîrrnă. de cupru
Greble de fier, pînze de fie­ de 0,50, bandă aluminium de macină pentru tot satul, cam­ prilejul pînă acum să dau ochii canci în picioare, am casă zile... Ce zici ?
răstrău încordate, lacăte sim­ 10/1, ferăstrău, panglică, sîrmă
ple, piese de îmbinare din fon­ forul lui de rumîn". cu el, că i-aş fi spus vre-o cî­ nouă, gospodărie... De-ale gurii, ...Mărunţelu nu mai zicea
tă, pompe de apă manuale, so­ oţetită de 1 mm, bare de cupru,
be Zephir, lanţuri de biciclete, Omul pe care-l căuta se a- teva. . nu mai vorbesc... Şezi... Ia şi nimic. Holbase ochii şi făcea
ventile reţinere de ‘A diam., pie­ rulmenţi 190/90, fişe fier de căl­
se de asamblare, burghie spi­ dăpostisc după căruţă, aprin­ -¦ Păi dacă n-ai dat ochii dumneata o bucată... feţe, feţe. Intr-un tirziu îmbiat
rale de 22 mm, dornuri, alezoa- cat.
re diferite, şuruburi mecanice sese un pui de foc şi învirtea cu el de unde ştii că-i desculţ ? Carnea din frigare sfiiiia... de colectivist sc pregăti să mai
Orice alte informaţii, la sediul
deasupra jarului o ciosvîrtă — Ştiu. Dacă-i colectivist, Cei doi începură să ospăte­ înfulece ceva. Dar un oaspete
Otelului sau la telefon 396.
grasă de carne. Ca să se încăl­ ce poate fi de capul tui... Un ze... Pe chipul colectivistului nepoftit le turbură ospăţul...

zească pe dinăuntru, mai tră­ prăpădit care n-are după ce bea din Dochiţa stăruia o umbră Era un tinăr chipeş. Venise cu

gea dintr-o ploscă pdntecoasă apă.. A vrut fata să tni-l adu­ ciudată de vicleşug. II desco­ bicicleta. înfruniînd vîntul ca­

cîte o gură de vin. că într-o zi ta uşă, dar i-atn sea pe Mărunţelu cu felurile re pişcă faţa :

Era un zdrahon de om ire- spus c-o gonesc cu el cu tot... întrebări anume ticluite. — E feciorul meu, spuse cu

—J"jr r . •»-- A. \TU' ¦JV-'