Page 35 - 1957-09

H u neâ oa rá-Dëva PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ / Ü IN PREAJMA CELEI DE-A 40-A ANIVERSARI Ü

A MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE

RAMURI INDUSTRIALE apărute

mulsocialismului în anii puterii sovietice
M V E E AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI ALSFATULUI POPULAR REGIONAL In decurs de 41 de ani, o pe­ de V. ŞELKOVIN tea dispune de 100.000 de trac­
rioadă istorică scurtă, Uniunea toare. Iar acum pe cimpurile
Anul IX. Nr. 854 Vineri 13 septembrie 1957 4 pagini 20 bani Sovietică s-a transformat din- ale poporului în acţiunea de in­ ţării lucrează peste un milion
dustrializare a ţării a fost crea­ de tractoare şi numai în anul
tr-o ţară agrară înapoiată în- rea de noi ramuri industriale, 1956 s-au produs 184.000.
tr-un stat industrial cu nivel care în Rusia ţaristă sau nu e-
înalt de dezvoltare. In ţară au fost xistau de loc, sau se găseau în Rusia ţaristă nu cunoştea nici
stare embrionară. combinele. In ultimii ani pro­
construite mii de noi întreprin­ ducţia acestor maşini complexe
deri. Una dintre marile victorii întreaga înfăţişare a indus­ creşte într-un ritm deosebit de
triei sovietice, structura ei pe rapid. In 1955 s-au livrat agri­
Colectiv fruntaş La oficiul poştal Delegaţia R. P. Romîne la cea ramuri s-a transformat radical. culturii 66.000 de combine, iar
de-a 12-a sesiune a Adunării Astfel a fost nou creată cons­ anul trecut — 135.300 de com­
Despre colectivul sectorului mele 8 zile de muncă din luna Haţeg Generale a O. N. U. trucţia de maşini — pivotul in­ bine, printre care 82.000 de com­
I B de la mina Lupeni, nu o- aceasta, cînd planul a fost de­ dustriei grele. Este suficient să bine cerealiere, 8000 pentru re­
dată. s-au spus cuvinte de lau­ păşit cu 14 Ia sută. Astfel, sec­ întrecerea iniţiată în cinstea Guvernul Republicii Populare al misiunii permanente a R. P. arătăm că înainte de primul coltarea sfeclei, 45.300 pentru
dă. Hărnicia minerilor, tehni­ torul este din nou fruntaş în în­ zilei de 7 Noiembrie i-a însu­ Romîne a numit următoarea de­ Romîne pe lîngă O.N.U., au fost război mondial Rusia importa recoltarea porumbului şi cultu­
cienilor şi inginerilor de aici trecere. Câ şi în alte ocazii şi în fleţit în munca lor şi pe tova­ legaţie îa cea de-a 12-ia sesiu­ numiţi membri supleanţi. din străinătate diferite maşini rilor de siloz.
este bine cunoscută. Bunăoară, luna aceasta, frontaliştii din aba­ răşii de la Oficiul poştal Ha­ ne a Adunării Generale a Orga­ şi maşini unelte în valoare de
în luna trecută, succesele dobîn- tajul de pe straturile 15 şi 18, ţeg. Pe luna august, ei şi-au în­ nizaţiei Naţiunilor Unite oare se ? aproape 150 milioane ruble, de­ înainte de revoluţie nivelul
dite în producţie de acest sec­ conduşi de minerii Mihai Coz- deplinit planul în proporţie de deschide la New York la 17 sep­ oarece producţia ei în acest do­ tehnic al construcţiei de maşini
tor sînt din cele mai frumoase. ma şi Ioan Popa, au contribui! 105 la sută. tembrie : Ion Gh. Maurer, mi­ Miercuri dimineaţa Ion Gh. meniu era foarte redusă. era scăzut, volumul ei rămînea
Despre aceasta vorbeşte de fapt mai mult Ia depăşirea sarcinilor nistrul Afacerilor Externe al Maurer, ministrul Afacerilor în urmă faţă de nivelul obţinut
titlul de sector fruntaş pe ex­ de plan, extrăgînd cu 311 şi res­ Cele două brigăzi, formate R. P. Romîne, conducătorul de­ Externe al R. P. Romîne, con­ înainte de revoluţie în Rusia, de marile ţări din apus, multe
ploatare şi drapelul roşu de pro­ pectiv 202 tone de cărbune pes­ aici, se întrec care mai de care ducătorul delegaţiei, însoţit de industria de automobile era de maşini necesare nu se produ­
ducţie cîştlgat în întrecerea so­ te prevederile planului. La lu­ să cîştige întrecerea. Primele legaţiei ; Mihai Magheru, amba­ Eduiard Mezincescu, Grigore fapt inexistentă. Primele auto­ ceau deloc. In perioada sovieti­
cialistă. Colectivul sectorului crările de pregătire, muncesc rezultate au început să se şi a- Geamăna, precum şi de unii camioane au fost produse in că a fost creată construcţia de
I B este hotărît să păstreze în rate. La panoul de onoare au sador plenipotenţiar, reprezen­ membri supleanţi şi experţi ai ţară în 1924, iar în 1940, pro­ maşini grele — una din cele
bine minerii din brigada tov. fost puse portretele tov. Iosif ducţia totală de autocamioane mai importante ramuri ale con­
continuare drapelul de producţie, Brad, Petru Hobeanu, Elena Or- tantul permanent al R. P. Ro­ delegaţiei romîne la cea de-a şi auto-turisme a ajuns la strucţiei de maşini. întreprinde­
Gheorghe Vraja, care şi-a în­ de'anu, Victor Rogovean şi Pe­ 145.400 de maşini. In ajunul ce­ rile construcţiei de maşini grele,
primit recent, dovadă a succesu­ tru Ardeleanu. mîne pe lingă O.N.U.; Silviu 12-a sesiune a Adunării Gene­ lui de-al şaselea cincinal, în şi, printre acestea — asemenea
trecut planul de pe foaia de a- 1955, industria a produs deja uriaşi cum este uzina „Ural-
lui de seamă înregistrat în pri­ ION ORDEANU Bruoan, trimis extraordinar şi rale a O.N.U. au plecat cu a- 443.300 automobile. In cel de-al maş", uzina „Novo Kramatorsk"
cord cu 19 m. c. şaselea cincinal se prevede spo­
corespondent ministru plenipotenţiar al R. P. vionul spre New York. rirea mai departe a producţiei din Donbas, uzina de la Kras-
de autovehicule. In 1960, ultimul noiarsk şi altele, produc utilaje
DUPA ANI Sector cu planul depăşit Romîne la Washington ; Edward Delegaţia a fost condusă ta an al cincinalului, se vor produ­ metalurgice, miniere şi energe­
Mezincesou, secretar general al aeroportul Băneasa de Ştefan ce autocamioane cu aproximativ tice. Poporul le numeşte „uzine
DE MUNCA In cadrul sectorului I al mi- date în plus de aceste brigăzi Ministerului Afacerilor Externe Voitec. şi Alexandru Bîrlădeanu, 32 la sută mai multe, autobuse producătoare de uzine".
al R. P. Romîne, şi Grigore vicepreşedinţi ai Consiliului de —1 cu 88 la sută. autoturisme
JCu 63 de ani in urmă, s-a nds-T nei Petrila, sînt cele mai multe au făcut ca sectorul I al minei Geamanu, deputat în Marea A- Miniştri, M. Florescu şi Gh. — cu 86 la sută mai multe de­ In cel de-al şaselea cincinal
dunare Naţională, membri ai Gaston Marin, A. Joja, Marcel cât în 1955. se prevede elaborarea şi cons­
out la Fiume, oraş situat pe ţărmul I brigăzi care şi-au întrecut sar- Petrila să dea 230 tone de căr­ delegaţiei. Popescu, membri ai guvernului, truirea unor laminoare de mare
Aurel Mialnăşan şi Al. Lăzărea- Producţia de tractoare a înce­ productivitate, punerea la punct
Mării Adriatice, Ludovic Gali „micul \ cinile de plan. Brigada mineru- bune peste plan, fiind astfel sec­ Bazil Şerban, director în Mi­ nu, adjuncţi ai. ministrului A- put în ţară de asemenea în a- a prod. ţiei de cuptoare electri­
nisterul Afacerilor Externe, Cor- facerilor Externe, funcţionari su­ nii puterii sovietice. V. I. Lenln ce pentru topitul oţelului, de
Lafoş" — cum era dezmierdat — | lui Panait Bogoş, lucrînd în tor fruntaş pe exploatare. Cele­ neliu Bogdan, direotor în Mi­ periori din Ministerul Afacerilor visa ta timpul ănd ţărănimea utilaje miniere moderne: maşini
nisterul Afacerilor Externe, Externe, ziarişti. din Uniunea Sovietică va pu­
fiul unui modest funcţionar. Cind] stratul 13 într-unul din abataje- lalte trei sectoare ale minei Pe­ George Ivaşcu, publicist, Teodor ( Continuare tn pag. 2-a)
micul Lajoş a împlinit numai doi j le figuri, a dat în prima deca- trila, rămase în urmă, sînt însă Marinesou, director general ad­ Au fost de faţă şefii unor mi­
junct al Radiodifuziunii Romî­ siuni diplomatice acreditaţi la
ani, părinţii acestuia, minaţi de via- - dă a lunii în curs 89 tone de sub plan. La sectorul III, bri­ ne şi Miroaa Maliţia, consilier Bucureşti.
ţa mizeră care ii urmărea, au trecut * cărbune peste prevederile pla- gada condusă de Carol Szabo

hotarele ţării, venind in Romînia. *. nului. Minerul Gheorghe Drui şi Cornel Cenuşe, au dat 25G

După doi ani de şedere ia Dobra, \ conduce cupricepere brigada şi respectiv 28 tone cărbune
peste plan, iar celelalte brigăzi
1pă*ri.nţe.i.i. l,ui. Galiau mur„it„. ,Rpă,mm.a.si.-fs acă. rbDunoevadeăx,t’rasesînint cele 57 tone din sector nu şi-au realizat sar­ Creatorii amatori, îşi pot încerca
p us din a- cinile ce le reveneau. Asemenea
singur, adolescentul Gali, pentru a-şi j batajul-Cameră 4 est, în perioa- situaţie este în prezent şi la sec­
toarele II şi IV, căror colective priceperea
ciştiga existenţa, a intrat ucenic /aj <ja j . jq septembrie a.C. In a-

| fabrica de cherestea din Dobra, apoi * celaşi interval de timp, şi-a în- In cinstea celei de a 40-a a- La concurs, pot participa nu­
niversări a Marii Revoluţii So­ mai artişti amatori, membri ai
k rind pe tind a fost calfă la un a/e-ţ trecut preliminarul şi brigăzile li se recomandă să urmeze e- La atelierele de zonă C. F. R, cialiste din Octombrie şi a ani­ cenaclurilor literare, ai cercuri­
Alba Iulia versării a zece ani de la procla­ lor de artă plastică etc.
ţ lier din Haţeg, lucrător la căile !era- «minerilor Iulian Uncan şi Fran- xemplul sectorului I al minei marea Republicii Populare Ro­
mîne, Consiliul Regional ARLUS Scopul concursului este de a
[ te, mecanic la Petroşani, Cărpineşti,; cisc Barta, care au dat CU 49 Petrila, să lupte cu hotărîre în colaborare cu Casa regiona­ mobiliza creatorii amatori, în
lă de creaţie populară organi­ vederea producerii de lucrări
Livezeni... Astăzi, este mecanic la a-i şi respectiv 33 tone de cărbune pentru a îndeplini şi depăşi sar­ zează un concurs de creaţie menite să îmbogăţească creaţia
literară, compoziţii muzicale, populară. Ele trebuie să se a-
telierul de timplărie al întreprinde-*, mai mult. Cantităţile de cărbune cinile de plan la cărbune. artă plastică şi artă aplicată. xeze pe te m a : &

rii „1 Mai" din Deva. Pentru pri-l . . . ______ _ y.i'4 Cei ce vor să concureze la — Aniversarea a 40 de ani de
literatură, pot trimite poezii la Marea Revoluţie Socialistă
ceperea cu care lucrează, oamenii îl T _ e- schiţe (jde cel mult 8 pagini), din Octombrie.
v^QOpSrSTOri lTUnfâŞi povestiri (maximum 15 pagini),
stimează din ce in ce mai mult. Re-ţ piese într-un act (de cel mul! — Prietenia Romîno-Sovietică,
40 minute) şi reportaje literare — Realizările regimului de
cent, el a realizat unele inovaţii corei H AŢEG (de la subredacţia gravi, care au depăşit planul (de maximum 6 pagini). democraţie populară,
i-au ridicat şi mai .mult prestigiul ini noastră voluntară),
cu 62,41 la sută, croitorie-ţemei Compozitorii muzicali se pol — Ajutorul dat de U.R.S.S.,
prezenta cu cîntece de masa patriei noastre.
faţa conducerii şi a muncitorilor. ţ Membrii cooperativei de pro- cu 50,59 la sută şi secţia cure- pentru cor, prelucrări de folclor
(pentru cor) şi lucrări pentru Lucrările pentru concurs vor
i Vrind să-l cunosc personal, m-am a-\ ducţie „16 Februarie" din Haţeg Iarie 'cu 5,63 la sută. S-aw evi­ trebui să fie înaintate Casei re­
denţiat în mod deosebit, fimplâ- voce şi pian. gionale de creaţie din Deva, pi­
¦ bătui intr-una din zile pe l'a atelie-j organizindu-şi mai. bine munca, rii Vasile Filipaş, Dezideriu Amatorii de artă plastică, pot nă la 1 noiembrie 1957.
Szabo, cizmarii Nicolae •Sîntă-
rul de timplărie. *4i au reuşit să depăşească planul mârean, Alexandru Szakacs, zi­ înainta picturi, sculpturi, lucrări Cu lucrările ce se vor selec­
valoric al producţiei globale pe darii Vasile Cireaşă, Iosif Tran­ de grafică şi caricaturi. ţiona, (pictură, grafică, sculptu­
ră ele), între 5-15 noiembrie se
* luna august, cu 9,63 la sută. Artiştii de artă aplicată, pot va organiza la Deva o expoziţie.
— Am- înţeles, este vorba — m ir Cele mai mari depăşiri de plan depune lucrări în lemn, în os,
metal, piele etc. Cele mai bune lucrări vor fi
se adresă, după ce făcurăm cunoş-1 le-ail avut secţiile zidari-ZU- dafir şi alţii. trimise la Bucureşti.

tinţă — de inovaţiile mele. Asta f 1 — ---------------------- Şi în luna septembrie, coope­

vă interesează... 4 Şcolile din Cugîr, îşi ratorii din Haţeg, obţin zi de
zi succese tot mai mari.
Fără să mai aştepte confirmarea* aşteaptă Oaspeţii
N1CU SBUCHEA
mea binevoitor, mă invită spre u n i ,v corespondent Vagonului i se fac ultimele
reparaţii. In curînd el va fi din
grup de aparate şi maşini din a te-\ Pornindu-se de la cunoaşterea o<x>ooo<>o<xxx><xxx>oo<x>ooooooo<xxx><>ooo<><><xxxoooooooo<x nou util transportului feroviar.
*faptului că un început bun e de
O acţiune binevenită
ie—r‘ l,ată, aceast.a est,e una d,i.nt,re I4t creeuleşi.t.me.iaiunmeiulatecţiuonrii., pHşrcoomliloetodruinl
inovaţiile mele. O bormaşină pe case{ C u g j r g. au p r e g ă tjt s ă întîmplne

o folosim la săruturile de calitate: n o u j an ş C0 jar) a ş a cu m se cu _

slabă, care au noduri. Cu ajutorul e/f vine. Bunăoară, Şcoala de 7 ani, In seara zilei de 10 septem­ film a fost gratuită şi s-a făcut ZILE DE SEPTEMBRIE...
scoatem nodurile automat şi iot /a| a cărui director este tov. Victor brie a. c., lia cinematognaful împreună au întreaga familie,
fel introducem In locul rămas gol ţ Cocean, e gata de a-şi primi oa- „Filimon Sîrbu“ din oraşul De­ înainte de reprezentaţia filmu­ Amîntiri lor, ea n-are de unde ştii că, cu trei­ prin cadranul ceasului de peron al
o bucată de scindară de aceeaşi m(i. - sp etii; toate sălile de clasă pre- va, a avut loc o prezentare fes­ lui, a fost expusă o scurtă re­ sprezece ani în urmă — poate la a- stafiei. De sub masa de fiare în­
tivă a filmului sovietic în cu­ cenzie în legătură ou conţinutul
ţ cum şi coridoarele sînt văruite, lori „Noapte de carnaval“. Pre­ său, după oare a urmat un film Din nou am privit ceasul prins în ceeaşi oră — „solul" hitlerismului s-a cîlcite, rămăşiţe ale fostului vagon,
sura‘ ţ mobilierul reparat şi pus la zentarea a fost făoută din ini­ de scurt metraj luat din dome­ peretele gării şi din nou gîndunle aruncat asupra acestei gări, împroş- se auzeau gemete. Gemeau cei care-
ţiativa conducerii cinemato,gra­ niul construcţiilor. m-au purtat cu treisprezece ani în cînd-o cu sînge şi oase. Nu ştia că-n mai puteau geme. împrejur stăteau
Tot atunci am aflat că maşina | punc^ aprovizionarea cu lemne urmă la-rttîinplarea ce m-a zguduit urmă cu 13 ani întreaga staţie, li­ corpuri sfîrtecate, desfigurate, băl­
care este acţionată de curent elec-ţ pentru foc este făcută pentru în- fului, în colaborare cu comite­ Asemenea vizionări colective, aşa de mult. O frunză a căzut pe niile, peronul, sala de aşteptare, pînă toace de sînge.
tric, uşurează mult munca, ia rj tregul an. Tot Ia această şcoală e bine să fie organizate şi în peron din castanul de care stăteam şi împrejurimile deveniseră o împă­
lucrările efectuate sini de calitate L a fost amenajat un atelier pentru tul de întreprindere al T.R.C.L.H. viitor şi nu numai de către rezemat, una singură, dar parcă şi răţie a morţii şi a vaietelor. Zăpăciţi din cauza puternicilor bu­
superioară. Dacă pină acum erau îw -| politehnizare, înzestrat r u două T.R.C.L.H., ci şi de către alte asta, în drumul ei spre pamîr.t, mi-a buituri, de şuieratul cartuşelor de
locuite de către oameni, şase noduri \ tejghele pentru timplărie şi cu şi au luat parte u n ' număr în­ întreprinderi sau instituţii. şop tit: „Iţi aminteşti ?“ Şoapta m-a Sub aripa morţii mitralieră ce le treceau pe la urechi
intr-o oră, acum, cu maşina, in a-j a|(e diferite scule importante. înfiorat. Da, îmi aminteam. Şi atunci, şi înnebuniţi de groază, oamenii au
celaşi timp, se înlocuiesc cel p u ţin j 0 situaţie mult asemănătoare semnat de muncitori, ingineri tot aşa picase una, soarele ce ajun 16 septembrie 1944. Trenul personal uitat să se mai ascundă şi, încre­
sese la asfinţit tot aşa strălucea, iar Simeria-Pelroşani se oprise în gară. menind cu spaima morţii întipărită
120. Altă inovaţie a tov. Gali este ţ p o a te fj g ă s ît ă ş j | a şC oa, a n f şi funcţionari de la această în­ peronul gării era tot astfel înţesat Călători cu priviri reci, lipsite de ve­ pe feţele lor, şi-aşteptară, parcă re­
cu călătorii ce aşteptau sosirea tre­ selie, se grăbeau să coboare, iar alţii, semnaţi sfîrşitul. Sub rafalele de
aparatul de ţineai, cu care se fac j 2. Şj aicj( sălile de clasă silit vă- treprindere. Participarea la ureînd, să le ia locurile. De pe peron mitralieră unii din ei îşi plecau îm
incheielurile la lăzi, bufete etc., | ruite, duşumelele şi mobilierul nului. se auzea, din cînd în cînd, canonada cet genunchii. Schimonosiţi de du­
locuind munca a 20 de oameni. Mi-aJ rep arat( iar aprovizionarea cu La circumscripţia din Şibol Am încercat să-mi îndrept gîndun­ îndepărtată a lunurilor al căror ecou rere, cu-n ultim vaiet, un strigăt
povestii apoi despre planurile sale f , em n e fă cu ta în întregime. Ace- răzbatea surd, mărturie a luptelor ce sau o chemare adresată celor dragi
Medicul Zoltan Maior şi în­ lor epidemii şi consultă cu răb­ le în altă parte, dar n-am reuşit. se dădeau pentru eliberarea Ardealului de-acasă, se lungesc pe jos şi li­
de viitor... Are de gind să facă f o /« la ş i , ucru §e p o a ie s p u n e d e s . tregul personal sanitar e mult dare pe fiecare pacient. Privirile mi-au alunecat din nou că ­ de ultimile rămăşiţe ale fascismului co­ niştea morţii îi cuprinde.
îndrăgit de locuitorii circum­ tre faţada gării, la cadranul ceasuV.i tropitor. Doar cîteva secunde mai
nuu multe inovaţii. ] pre Şcoala profesională. scripţiei sanitare Şibot. Cu gri­ Recent se ivise o epidemie de în care se cască o spărtură cu mar erau p*mg \a plecare, cînd un zgomot Îf
ja sa părintească reuşeşte să gripă. Şi de astă dată, medicul ginile ruginite şi neregulate, rămasă
PETRU JURCONlţ 10N FATAN mulţumească pe fiecare ţăran a fost cel care a dat sfaturi şi ...Au trecut de-atunci treisprezece
muncitor, să vegheze la sănăta­ îndrumări şi a intervenit acolo
* r corespondent tea tuturor. Face întotdeauna unde a fost nevoie. Iată de ce
controlul periodic la timp, ia medicul de circumscripţie şi
WWK'Vnf vr-r- măsuri de combatere a diferite-
"?9 '*¦ personalul sanitar ca tovarăşii
ANUNŢ ca o stavilă în calea uitării a celor asurzitor de motor umplu văzduhul şi, ani. Sînt 13 ani de cînd sala de
Drăgan Visalon şi Cernata Mi­
Uniunea Centrală a Cooperative­ Se vor da probe la următoarele petrecute aci în toamna lui patruzeci de după crestele împădurite, apăru aşteptare a gării Subcetate a găz­
lor de Consum pregăteşte cadre pen­ materii din programa cursului me­ oara, merită toată stima.
tru unităţile cooperaţiei de consum diu :
şi patru. fulgerător un monstru ce purta pe duit 28 de cadavre. Răniţii nu se

Se măreşte fabrica Arătătoarele ceasului se tîrăse, încet, aripi şi pe fuselaj crucea neagră, mai socotesc pentru că ei fac parte

din regiunea Hunedoara prin Şcoala măsurînd trecerea timpului în minute semn al bestialităţii fasciste. El zbu- dintre cei vii. Fochistul loanFilip,
tehnică de cooperaţie din oraşul O-
SECŢIA EVIDENŢA CONTABILA şi ore. Aşa se mişcaseră şi n urmă ra j0S) g ata, gata, să atingă cu ro- strungarul Onisim Şotropa şi pen­

radea str. Nogall nr. 5. — Matematica — Scris şi oral, limba cu treisprezece ani. S-au oprit doar ţile-i spurcate vîrfurile mai înalte sionarul Ioan Danciu, toţi din Sub­
atunci cînd, şuierînd, schija rătăcită ale copacilor. Călătorii n-au timp
Şcoala are o durată de şcolari­ romînă — scris şi oral a uneia din bombele aruncate asupra să se dezmeticească, şi-un colţ al cetate, ostaşulAdam Costea din
gării a perforat cadranul, lăsîndu-i clădirii staţiei se pleacă încet, ca un
zare de 2 ani şi funcţionează cu spe­ SECŢIA MERCEOLOGIE — ma­ imprimată pentru totdeauna o urmă oin băut, apoi c-o răbufnitură se Băieşti, şoferul mecanic Iojy Gheler
ce zeci de ani avea să amintească prăbuşeşte într-un amestec de moloz
cialităţile evidenţa contabilă şi mer- tematica — scris şi oral — chimia, de epopeea zilelor lui septembrie. şi cărămizi. O altă bombă cade în­ din Haţeg, tînărul subofiţer sanitar
tre două vagoane ale trenului per­
ceologie. scris şi oral. Lîngă mine, o fată cu părul strîns sonal. Unul din ele se transformă Ioan Titea de undeva de pe melea­
în două cozi ce;i atîrnă pe piept, e fulgerător într-un morman de fiare
Pentru anul şcolar 1957-1958 se înscrierile se primesc pînă ia data absentă la tot ce se petrece în jur. gurile olteneşti, şi mulţi alţii au că­
Nu ia parte la discuţiile călătorilor, încîlcite şi lemn sfîrtecat, strivind
primesc în anul I al Şcolii tehnice de 17 septembrie a. c., ia serviciul iar acel dute-vino ce caracterizează pe cei dinăuntru, iar suflul exploziei zut aci victime. Familiile lor şi cei
staţiile cu cîteva minute înainte de împrăştie rămăşiţele peste cîteva li-
de cooperaţie Oradea absolvenţi ai şco­ cadre şi învăţămînt al Uniunii raio­ sosirea trenului, pare că n-o intere- nii. Sub căderea bombelor, exploziile care-au fost de faţă mai păstrează
sează. Ea . stă liniştită, privind visă- ridicau valuri de pămînt şi piatră,
lilor de 10 ani în vîrstă de 17-25 nale a cooperativelor de consum sau toare la culmile munţi lor ce-n ori răsucind asemenea unui sfredel şine- încă amintirea îngrozitoarei lor
zontul apropiat constituie parcă un le de fier. Schijele muşcau din ten-
ani, după trecerea unui examen de pînă fa data de 19 septembrie a. c., reazim al boitei cereşti. Abia schiţat, cuiala zidurilor. Una din ele se în- morţi.
...Privesc la fata de lîngă mine,
admitere în limita locurilor. direct ia şcoală.
ce continuă să zîmbească chipului
Absolvenţii şcolilor primesc di- Actele ce urmează să fie prezen- imaginar. Ha nu ştie poate groză­
viile ce le-ă 'trăit cu treisprezece ani
plome de absolvire şi sînt încadraţi *a 'nscr*ere sînt următoarele : în urmă acest peron. Nu ştie. Sînt
sigur că ştie însă de agresiunea pusă
la unităţile cooperaţiei de consum, — Diploma de maturitate (în ori­ la calc în Oman, de atacul împotri-

in funcţie de rezultatele obţinute în ginal) s

timpul şcolarizării. — Actul de naştere (în copie le­

Se acordă lunar burse elevilor galizată) mmmm

care îndeplinesc condiţiile legale. — Certificat de sănătate. Fabrica de piele Simion Bărnuţiu din Sebeş, a fost înzes­ PETRE FARCAŞIU
trată'cit încă o clădire, unde vor fi instalate unele din serjiiie în­
Examenul de admitere va începe — Declaraţie tip de starea materială. treprinderii. buzele-i mijesc într-un ztmlîet cald. fipse adînc în perete, după ce, pre- ( Continuare in pag. 3-a)
In seninătatea gîndurilor şi a visuri- făcîndu-i în ţăndări sticla, trecuse
la data de 20 septembrie a. c., ora — Dovadă de situaţia militară IN CLIŞEU : N^jâ cUu)Ke. RCI 1 fSfl'slnt'ită“,

8 dimineaţa. pentru băieţii de peste 20 ani. v\-r •'TAfewîAkcs.XV'.

t)