Page 36 - 1957-09

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 854

Se pregăteşte tipărirea m noi ediţii

a unor cărţi valoroase IM A G IN I D IN Ţ A R Ă

din literatura sovietică O am intite, ţtlă ea tă

B unii g o sp o d ari îşi găsesc In cinstea celei de a 40-a ani­ şi „Rîpele“, precum şi piesele Numeroşi tineri de peste hotare îşi petrele vacanţa în sta­
versări a Marii Revoluţii Socia­ „Turturica“ şi „Cartea de aur ţiunile baineo-ciimaterice din ţara noastră. Cu această ocazie, ei
liste din Octombrie, editurile din a dragostei“. leagă multe prietenii, discută probleme de viaţă, fac planuri
de viitor. Desigur că în zilele de vacanţă nu lipsesc nici
de lucru întotdeauna ţara noastră pregătesc tipărirea La colţurile cu noutăţi lite­ excursiile, acest mijloc important de a cunoaşte frumuseţile
in noi ediţii a unor cărţi va­ rare din librării vor mai fi gă­ patriei noastre.
loroase din literatura sovietică. site cu prilejul aniversării Re­
Colectiviştii din Spini au ter­ dul magaziei intr-un strat sub­ nu le convine în colectivă. Dim­ Printre acestea se numără ro­ voluţiei din Octombrie şi alte Clişeul reprezintă un grup de membri ai taberei internaţio­
minat de mult treierişul, iar lu­ ţire, ca să se poată usca mai potrivă spun că e păcat că nu-s manul „Şi a fost ziua a doua“ cărţi printre care cunoscuta pie­ nale a tineretului de la Timiş, admirînd peisajele minunate ale
mai tinere ca să poată lucra şi al lui I. Ehrenburg, unul din­ să „Tragedia optimistă* de V. văii Timişului.
crările din campania de toam­ bine.
./i'ie u le h . f iu l d e ie ie & ia / e
nă nu le-au început încă. Se O dezamăgire mai mult, fiindcă în gospodăria tre primele romane ale Iui Fa­ Visnevski, romanele „Douspre-
pare că acum ar fi o perioadă colectivă munca, este bine răs­ deev „Infrîngerea“, volumele zece scaune“ şi „Viţelul de aur“ Colectivul fabricii de tricotaje „Bela Brainer" din Capitală
lucrează tricotaje din lină pentru sezonul de toamnă.
„moartă“ — cum se spune. Se care nu a ţinut muit plătită. „Povestiri de pe Don“ şi „Soar­ de I. Ilf şi E. Peirov, „Ocna
pare numai, că-n realitate se După discuţia cu brigadierul ta unui om" de Şolohov, „Băr­ dulce“ de N. L:asko, „Inima de Pînă in prezent s-au realizat 20 de modele noi de tricotaje
petrece cu totul altceva. Pen­ Văzînd că mă interesez de băţie“ de V. Ketlinskaia. prieten“ de E. Kazarievici şi pentru bărbaţi, femei şi copii — o parte din produsele fabricii au
tru ei nu poate fi vorba de nici multe lucruri, o femeie — s-ă dezamăgirea mi s-a risipit. Era „Nemurire“ de E. Bubennov. şi fost puse în vînzare prin comerţul de stat.
o perioadă „moartă“. Dimpotri­ fi tot avut vreo 40 de ani, — clar, colectivista care se arătase Din ciclul de „opere“ de K.
vă, pentru colectiviştii din Spini, mai tîrziu am aflat că o cheamă nemulţumită, primise puţin Fedin se va edita voi. 5 cuprin- Cititorii care îndrăgesc poe­ IN CLIŞEU : în laboratorul de creaţie tov. Nicuiaie Breazu,
ca şi pentru toţi bunii gospo­ Ludovica Fi lip — mi s-a plîns fiindcă lucrase puţin. Şi, bine zînd romanul „O vară neobiş­ zia sovietică vor afla printre şeful secţiei tehnice şi Maria Mihăiiescu, creatoare, făcînd pro­
dari, se găsesc zilnic atîtea tre­ c-a primit la avans cam puţin a spus brigadierul, cine vrea să nuită“, iar din „Opere“ de A. altele în librării volumele „Co­ ba unor tricotaje ce vor intra în iucru în anul 1958.
buri de făcut, incit nu ştii cum grîu şi nu ştie cum va putea primească mult, să se ţină de TqIsîoI va vedea lumina tiparului piilor“ şi „Tineretului“ de V.
să le mai dai de capăt. s-o scoată la capăt. Vorbele ei muncă. voi. î. In volum figurează ro­
m-au dezamăgit. manele „Oameni ciudaţi“ şi Ma:akovski, „Poezii şi poeme“
Se pregătesc T. MAR1NESCU „Boierul şchiop“, nuvele şi po­
de construcţii mari Cum naiba ? — mă gîndii vestiri printre care „Cocoşeiul“ de Esenin, „Versuri de dragos­
eu. Am auzit că colectiviştii din
Spini au împărţit cantităţi mari te“ de S. Scipaciov.

din resurse proprii de cereale la avansul de 40 la De ce nu se termină la timp construcţiile
în gospodăriile agricole colective?
In trecere prin Spini m-.a-m o- sută.
prit puţin la sediul gospodăriei
Mă duc în grabă la birou pen­
colective. Aveam de gînd să tru a afla care e situaţia. Pe
borderoul cu care s-a împărţit
stau de vorbă cu cîţiva colecti­ avansul de 40 la sută, găsesc

vişti dar n-a fost chip să gă­ mai multe nume, în dreptul că­ Venind în sprijinul gospodăriilor a prezintă aşa. Vina pentru nerealizarea pentru 24 animale. E drept că consi
sesc deoît pe magazioner. construcţiei planificate o poartă în cea liul de conducere al gospodăriei s-a
rora sînt arătate cantităţile pri­ mai mare măsură atît consiliul de îngrijit de procurarea varului, cărămi­
— Sînt plecaţi, care încotro mite de colectivistul respectiv. gricole colective, statul nostru demo conducere al gospodăriei, cît şi orga­ zii, nisipului, toate provenind din re­
— mi-a spus el. Unii transportă Citesc: Achim Ripoşan — 1.300 crat-popular a pus la dispoziţia aces­ nele de îndrumare de la raion şi re­ surse proprii. Accasla spre deosebire
furajele, alţii le înmagazinează. kg grîu, Ion Ghinea — 1.250 tora an de an, mijloace băneşti, mari giune. Se ştie că U.R.GC.-ul furni­ de G.A.C. Teiuş unde resursele proprii
Am înmagazinat pînă acum vreo posibilităţi de procurare a materiale­ zează parte din materialele de con­ sînt complet neglijate. A fost obţinută
30.000 kg şi mai avem încă de kg grîu, Adam Munteanu — lor de construcţie. Folosind cu chib strucţie, pc baza bonurilor provenite şi aprobarea pentru lemnul necesar ar­
dus. Vrem să le transportăm pe 1.220 kg grîu, Aron Ghinea — din contractări. De aceste bonuri gos­ derii cărămizii, precum şi a lemnului
toate zilele acestea, ca să nu 1.391 kg grîu şi aşa mai depar­ zuinţă creditele acordate, fondurile din podăria agricolă colectivă din Teiuş pentru acoperiş etc. Termenul de con­
ne încurce cînd vom începe lu­ venituri proprii, resursele locale, multe nu dispune. Consiliul de conducere nu strucţie însă, şi aici a expirat, fără
crările din campania de toam­ te. Cantităţile primite de aceşti \ gospodării colective din regiune au rc.u a fost îndrumat să contracteze vîn- ca lucrările să li începui. Care este
nă. colectivişti la avansul de 40 la şit să termine la timp construcţiile zarea de animale pc bază de contract, motivul? Nu există mînă de lucru ca
sută nu-s deloc mici. Am găsi­ începute. L'n exemplu tipic ni-1 oferă aşa cum au procedat gospodăriile a- lificatâ. Motivînd mereu aşa, a so ­
Nu trecu mult timp pînă sosi t-o şi pe Ludovica Filip, cea gricole colective din 11ia şi Turdaş. sit toamna. In curînd vor începe ploi
şi tov. Ion Sîrbu, brigadierul de tîtiăra gospodărie colectivă din Turdaş, Gospodăria agricolă colectivă din Te­ lc. Presupunînd că prin mari eforluri
cîmp. El mă informă că au fă­ care mi se plînsese că primise raionul Orăştie, unde, datorită unc iuş a contractat vînzarea laptelui, un construcţia va începe, se pune o altă
cut arături de vară pe o supra­ puţin. Ea primise intr-adevăr planificări judicioase şi a unei munci produs pentru care nu se eliberează întrebare: în ce măsură intemperiile
faţă de 30 de ha, iar terenul în bonuri. Iată deci că gospodăria co­ naturale vor deteriora construcţia ?
puţin, numai 177 kg grîu. Nu­ perseverente, construcţiile începute au lectivă din Teiuş se găseşte în situa Consiliul de conducere al G.A.C. cu­
mai Maria Ghinea primise mai iost dale in folosinţă la timpul pre­
puţin ca ea. L-am întrebat pe văzut în plan. Preocuparea consilidot
brigadier cum de aceste două de conducere ale gospodăriilor agri­
femei au primit cantităţi aşa cole colective faţa de problema con

mici de grîu. strucţiilor, a dat rezultate bune şi L

care a fost borceagul şi trifo­ — Păi, în gospodăria colec­ Petreşti, raionul Sebeş, Pianu de Jos, ţia de a păstra schiţele, dosarele ş' noaşte tot atît de bine lucrul acesta,

iul, a fost pregătit pentru a se tivă aşa merge. ŢI se dă după Pricaz etc. de a cheltui creditele, fără să ti rea­ ca şi tovarăşii de la secţia agricolă

însămînţa cu grîu. cîl lucrezi. Iţi place să mun- I Cu toate că în unele gospodării lizat ceva. Răul mai mare constă ş< raională Alba. Măsuri pentru evita
— Avem multă treabă — se în altceva. Această gospodărie plă­ rea eventualelor stricăciuni nu au fost
ceşti, vii cu regularitate la lu­ colective au fost obţinute rezultate sa­ teşte chirie pentru un grajd, unui par­ prevăzute în plan. Că lipseşte mina
tîngui el. Vrem să ne construim cru, primeşti şi produse incit tisfăcătoare în problema aceasta, în ticular, suma de lei 5.000 anual. Graj de lucru calificată este recunoscut. Ce
şi noi un grajd mare şi pen­ nu-ţi încap în hambare şi în po­ altele se manifestă o delăsare complet dul acesta nu asigură cele mai bune măsuri au fost însă luate
tru a ne feri de datorii, ne-am nejustificată, faţă de rezolvarea sarci­ condiţii de creştere a şeptelului de
gindit că putem să-l construim animale şi, pe lîngă aceasta, nici nu Alte situaţii
duri. Dacă nu-ţi place să mun­ nilor luate prin planul de producţie. aparţine efectiv colectivei. Or, cu chiria
din resurse proprii. Am şi con­ care trebuie plătită în 10 ani, de e La G.A.C. Obreja, ca şi la Cistei,
fecţionat 40.000 de cărămizi. ceşti şi dacă vii la lucru numai Aşa, de pildă, să luăm starea de lu­ xemplu, colectiviştii ar putea construi a. fost prevăzută construirea unor
Zilele acestea le-am clădit în cruri din gospodăriile agricole colecti­ un grajd propriu al colectivei, bene gropi-silozuri model, care, deşi ter­
cuptor. Preşedintele e plecat a- oînd ştii că sînt munci ve Teiuş şi Ighiel, raionul Alba, unde ficiind şi de avantajele pe care le menul a trecut, nu sînt încă gata.
cum să procure lemne pentru uşoare, iar pe cele grele le oco­ intîlnim două situaţii diferite. oferă restituirea creditelor pe termen La G.A.C. Căpud s-a ridicat schele
ars. leşti, atunci primeşti desigur pu­ lung, acordate de către stat. Iul -unui saivan pentru 300 de oi. A-
cum lucrările s-au împotmolit din oau
Ain trecut şl pe la magazia ţin. Avem şi noi de aceia, ce-i Dosare, schite, credite... Aici, la gospodăria agricolă colecti­ ză că „nu se găsesc" grinzile pen­
cea nouă a colectivei. Aici, o drept foarte puţini, care primesc va din Teiuş, după cum se vede, ar tru acoperiş.
echipă de femei lopăta de zor cit să ducă odată la moară şi In planul de producţie al gospodă­ exista posibilităţi de construire a
la grîu. poate nici atît. N-avem ce le riei colective din Teiuş a fost prevă­ grajdului. Lipseşte însă preocuparea, Asemenea situaţii se mai pot încă
face. Dacă nu le convine, n-au zută construcţia unui grajd pentru a- iniţiativa din partea consiliului de con­ întîini şi în alte gospodării colective.
— Trebuie lopătat des, că e nimale, cu o capacitate de 20 capete. ducere al gospodăriei. Lipseşte îndru
mult. Am depozitat aici vreo 13 marea din partea, secţiei agricole Alba. Pentru înlăturarea lor, se impune
vagoane şi dacă nu-1 aerisim se decît să muncească şi ei ca şi Termenul de darea în folosinţă a graj­ Iată de ce nu se poate termina la ca organele de îndrumare de la ra­
încinge — mi-a explicat maga­ ceilalţi. dului a expirat la 31 august a. c. timp construcţia planificata. ioane şi regiune, să ajute consiliile
zionerul. începutul s-a făcut. Cu toate acestea, de conducere ale gospodăriilor agrico
Există în colectiva noastră fe­ construcţia grajdului nu numai că este Unde sînt materiale, le colective în aşa fel ca acestea să
— Dar grîu de sămînţă nu mei ca Lina Munteanu, care neterminată, dar nici măcar nu a fost na se găsesc oameni folosească din plin resursele locale. Că­
aveţi ? — îi întreb eu. rămizi, nisip, var, lemne, se pot procu­
deşi are aproape 70 de ani, a pusă piatra de temelie. Din ce cauze In situaţia aceasta se află gospodă­ ra, găsindu-se în cantităţi suficiente,
— Ba da, a răspuns el, dar ria agricolă colectivă din Ighiel, un­ şi mai ales nefiind nevoie de condiţii
primit la avansul de 40 la sută anume ? Consiliul de conducere al gos­ speciale pentru procurarea lor.
peste 300 kg grîu (numai ea podăriei se plînge că nu are mate­
singură), fiindcă a venit aproa­ riile de construcţie. Este adevărat. Vi­
pe zilnic la lucru. La fel a pri­ na, după părerea consiliului de condu­
mit şi Ludovica Balaş, care are cere, o poartă U.R.C.C. Alba, care
nu furnizează aceste materiale. Lucrul

cel de sămînţă l-am pus pe po­ aceeaşi vîrstă. Ele nu spun că ar părea clar. Situaţia de fapt nu se de urmează să fie ridicat un grajd N. CAZAN

( Urmare din pag. l-a) rece în primul rînd de ea depin­ zei. Rezultatele ei ilustrează în­ conisderabil, şi, prin urmare, va
semnătatea uriaşă a chimiei căpăta o dezvoltare şi mai ma­
de extracţie cu o capacitate de de automatizarea proceselor de ÎN PREA JM A CELEI DE-A 40-A AN IVERSARI pentru economia naţională. Ca re producţia de cauciuc sintetic,
pînă la 25 tone, combine mi­ producţie — verigă cit se poate A M ARII REV O LU ŢII S O C IA LIS T E DIN O C TO M B R IE materie primă pentru industria creată în anii puterii sovietice.
niere, excavatoare cu o capa­ de importantă pentru progresul hidrolizei servesc deşcurile de
citate a cupei de 25 tone etc. In tehnic. RAM URI INDUSTRIALE cherestea; rumeguşul, şipcile, Trebuie de remarcat că însuşi
Rusia ţaristă nu se produceau lăturoaiele, precum şi lemne de procedeul de obţinere a cauciu­
In Rusia prerevoluiionară a p ă ru te în anii p u terii sovietice foc. O tonă de material lemnos cului sintetic a fost descoperit
fireşte mijloace tehnice atît de absolut uscată, prelucrat într-o pentru prima oară. de oameni de
complexe. lemnul reprezenta aproape 60 la — Gorki, Daşava — Minsk — sitorul şi altele. import. In prezent în U.R.S-S. uzină de hidroliză, dă 160— 190 ştiinţă sovietici. Fabrici de cau­
sută din consumul total de com­ Leningrad, Stavropol — Nevin- Importanţa aluminiului şi a se produce magneziu propriu. litri de alcool etilic, 30—40 kg ciuc sintetic au fost créate la
Putinele centrale electrice ca­ bustibil în industrie, transpor­ nomîssk — Mineralrtîe, Vodă — Acest metal are un mare viitor de drojdie proteică, dă 50—70 taroslavl, Kazan, Efremov, Vo-
re existau în Rusia ţaristă erau turi şi în gospodăria comuna­ Groznîi. Se alimentează cu ga­ aliajelor sale este excepţional de kg de bioxid de carbon lichid ronej şi alte oraşe din Uniunea
înzestrate cu maşini străine. lă, iar restul îl constituiau căr­ ze naturale aproximativ 200 de mure pentru economia naţiona­ şi cunoaşte aplicaţii, tot mai şi multe alte produse. S-a cal­ Sovietica. Ele asigură pe de­
bunele şi petrolul. ( Industria oraşe şi aşezări muncitoreşti. lă. Aluminiul se întrebuinţează vaste. In anii cincinalelor în U- culat că 1 tn.c. de materie primă
La început Uniunea Sovietică cărbunelui şi cea a petrolului pe scară largă în industria ae­ niunea Sovietică au apărut de lemnoasă înlocuieşte în produc­ plin nevoile industriei ţării, scu­
era nevoită să-şi achiziţioneze s-au dezvoltat în timpurile noa­ Lungimea totală a conducte­ ronautică, în construcţia de ma­ asemenea ramuri ale metalur­ ţia alcoolului etilic 300 de kg tind Uniunea Sovietică de nece­
în străinătate utilaje energetice stre ,dar ele existau şi pe a- lor de gaze care urmează să se şini de transport, în industria de seiară sau 700 de kg de car­ sitatea de a importa cauciuc din
pentru primele şantiere sovie­ tunci). Deşi Ţara Sovietică dis­ construiască în cel de-al şase­ chimică etc. giei neferoase, ca cea a niche­ tofi. Alcoolul din materie pri­ străinătate.
tice, în special pentru Dnepro- pune de zăcăminte cît se poate lea cincinal va depăşi 10.000 lului şi cobaltului, a wolframu­ mă lemnoasă costă considerabil
ghes. Ulterior U.R.S.S. s-a eli­ de bogate de gaze naturale in de km. Paralel cu gazele natu­ Materia primă principală pen­ lui, a molibdenului şi altele. mai ieftin decît cel din cereale O mare importanţă pentru e-
berat de această dependenţă. Caucazul de nord, în Transcau- rale. în prezent capătă un rol tru industria aluminiului o con­ şi cartofi. conomia naţională au şi alte
In anii cincinalelor s-au cons­ cazia în regiunea Volgăt. Asia tot mai însemnat şi şisturile bi­ stituie bauxitele, precum şi a- Problema creării unei produc­ ramuri ale industriei chimice a-
truit zeci de centrale electrice Centrală, Kazahstan. în Ucrai­ tuminoase. Această ramură a lunitele şi nefelinele. Trebuie ţii proprii de metale neferoase Prima uzină industrială de părute in anii cincinalelor. Prin­
mari şi mici, ale căror utilaje na. în nordul european şi în industriei a apărut de asemenea subliniat că folosirea nefelinelor a fost de asemenea soluţionată tre acestea figurează produc­
au fost produse în întregime alte regiuni, în Rusia ţaristă nu in anii puterii sovietice. Şistu­ in acest scop se datoreşte unui in U.R.S.S. Dintre cele 102 e- hidroliză a fost construită în ţia dc îngrăşăminte .chimice, de
în tară exista o industrie a gazelor. rile bituminoase se folosesc ca grup de oameni de ştiinţă dis­ lemente din sistemul periodic 1935 De atunci noua ramură fibre artificiale şi sintetice, ele
combustibil energetic. Din ele tinşi recent cu premiul Lenin. al lui Mendcle.ev in Rusia ţa­ industrială a progresat mult. U- mase plastice etc. In U-R.S.S.
In prezent lucrătorii din in­ Exploatarea zăcămintelor de se obţine gaze, combustibil m o ­ Ei au elaborat pentru prima ristă se produceau numai 16 e- zinele au început să producă al­ se extinde pe toate căile folo­
dustria constructoare de maşini gaze a început să se dezvolte tor lichid şi diferite produse oară în practica mondială teh­ lemente. cool care nu este inferior ace­ sirea energiei atomice în sco­
grele soluţionează o nouă pro­ deosebit de rapid în anii Mare­ chimice. nologia prelucrării complexe a luia produs din materii prime puri paşnice. In ţară a fost con­
nefelinelor pentru a se obţine In prezent în Uniunea Sovie­ alimentare. struită prima centrală atomo-e-
blemă : pun la punct produc­ lui Război pentru Apărarea Pa­ Principalele zăcăminte de şis­ aluminiu, sodă, potasă şi ci­ tică numai întreprinderile me­ lectrică din lume. hi cursul ce­
ţia de turbine cu abur de 200.000 triei. Şi în anii postbelici, cînd turi bituminoase sfint situate în ment. In anii puterii sovietice, talurgiei neferoase produc sub Alcoolul etilic este extrem de lui de-al şaselea cincinal se vor
KW, de sisteme „cazan-turbină", s-au construit conductele de ga­ nord-vcstul ţării (Leningrad şi in nord-vest a apărut uzina de formă de produse finite 63 de important pentru economia na­ construi cîteva mari centrale a-
de aproximativ 300.000 K W ; e- ze Saratov—Moscova, Daşava— în Estonia), în regiunea Voi- aluminiu de pe Volkov, în U- elemente. ţională. El este folosit în peste
găi (Kaşpirovka, Savelievo. O- craina — uzina de la Dnepro­ 160 de ramuri industriale şi în tomo-electrice cu o putere to­
laborează construcţiile de tur­ Kiev—Moscova, Buguruslan— zimki) şi in Kazahstan (la Kan- petrovsk, în Ural — uzinele de Ritmul de dezvoltare a me­ primul rînd în producţia cauciu­ tală de 2—2,5 milioane de KW.
derlîk). Directivele Congresului la Kamensk— Uralsk şi de la talurgiei neferoase este foarte cului sintetic. In ultimii 10— 15 Ele vor avea un rol de seamă
bine de 500.000 KW, creează nu­ Kuibîşev şi altele. In prezent al XX-lea al P.C.U.S. prevăd ca Bogoslovka, iar in Siberia occi­ rapid. Astfel în 1960 se va pro­ ani a început să se producă al­
meroase alte utilaje energetice peste 40 de oraşe din U.R.S.S. extracţia de şisturi bituminoase dentală uzina Stalinsk. In cel duce de 2,1 ori mai mult alu­ cool de asemenea şi din ţiţei şi în alimentarea cu energic elec­
care nu-şi au egal în lume. să crească in cel de al şaselea de-al şaselea cincinal se vor miniu, de 2.1 ori mai mult mag­ din deşeurile acestuia. Dar deo­ trică a regiunilor unde se resim­
şi zeci de aşezări sînt alimen­ cincinal de 1.7 ori. mai construi trei uzine de alu­ neziu — cu 64 la sută mat mult camdată pentru producţia cau­ te lipsa de energie.
miniu : in regiunea Irkutsk (în ciucului sintetic se mai între­
Industria radiotehnică, creată tate cu gaze. Combustibilul ga- In anii puterii sovietice au a- apropiere de Irkutsk şi Bratsk) nichel decît în 1955. buinţează încă o cantitate con­ In prezent în Ţara Sovietică
părut multe ramuri importante şi în ţinutul Krasnoiarsk. In anii puterii sovietice a fost siderabilă de alcool obţinut din
în anii puterii sovietice, apro­ zos se 'întrebuinţează aăt în ale industriei metalurgice, care cecale, cartofi şi alte produse s-au dezvoltat de fapt toate ra­
produc metale rum sînt alumi­ Rusia ţaristă acoperea nece­ creată a puternică industrie alimentare. murile moderne ale industriei
vizionează ţara cu utilaje şi a- industrie cît şi în viaţa de toa­ niul, tnagneziul, wolframul, co­ sarul de magneziu numai din care sînt în stare să aprovizio­
chimică modernă, care dă pro­ In legătură cu aceasta în cel neze economia naţională si
paratură pentru telecomunica­ te zilele. Gazele se folosesc şi duse cu peste 10.000 de nomen­
claturi. Dintre ramurile noi ale de-al şaselea cincinal produc­ populaţia cu toate cele necesare.
ţii, radiodifuziune şi televiziune, ca materie primă în industria indus!; iei chimice un loc impor­ In aceasta stă marele merit al
tant îl ocupă industria hidroli- ţia de alcool, etilic din materie poporului sovietic, care, sub con­
radiolocaţie, numeroase mijloa­ chimică şi a cauciucului. In cel ducerea partidului comunist, a
primă nealimentară va spori tradus în viaţă politica leninis­
ce de automatizare, maşini e- de-al şaselea cincinal industria tă a industrializării

lectronice de calculat. Numai în gazelor a U.R.S-S. se dezvoltă (Agerpreş)

anul 1956 în U.R.S.S. s-au fa­ şi mai repede. Se instalează ur­

bricat 4.300.000 de aparate de mătoarele conducte magistrale

radio şi televizoare. Aşeastâ ra­ de gaze : Stavropol—Rostov—

mură a industriei se dezvoltă Moscova (prima parte a fost

mai repede decît alte ramuri- dată în exploatare înainte de

In prezent în faţa acesteia stau termen), Şebelinka—Harkov—

sarcini deosebit de mari, deoa­ Kursk, Orei — Brcansk, Kcizan