Page 37 - 1957-09

Nr. 854 DRUMUL SOCIALISMULUI Pgg. 3

Prind viaţă hotărîrile partidului ZILE DE SEPTEMBRIE... Popoarele arabe apreciază pozifia hatârită
a II. R. S. S. fafă d@complotul imperialist
In urma dezbaterii documen­ dezvoltarea sectorului socialist mentele Plenarei C.C. al P.M.R. (Urmare din pag. I). Uniunea Sovietică, pentru pace luptă
din decembrie 1956, să-şi întoc­ şi oamenii cinstiţi din însăşi lumea , împotriva Siriei
telor Plenarei C.C. al P.M.R. în agricultură, organizaţiile de mească planuri de acţiune cu

din 27-29 decembrie 1956, de bază din această comună au obiective precise în domeniul coo­ va Yemenului, de teroarea dezlănţui­ capitalistă. Ea ştie că năzuinţele ce­ DAMASC 12 (Agerpreş). — Referindu-se la declaraţia lui
perativizării agriculturii şi să tă în Algeria şi de complotul orga­ lor ce luptă în colonii pentru liber­ Presa siriană publică declaraţia A. A. Gromîko, ministrul Afa­
către oamenii muncii din agri­ orientat activitatea politico - or­ nizat în Siria. Ea ştie ca imperia­ tate sînt aceleaşi: să fie în lume iui Ha ura ni, om politic de sea­ cerilor Externe al U.R.S.S.,
liştii continuă să pună noi şi înfio­ o pace dreaptă. Ea le ştie pe toate mă şi deputat în parlamentul Haurani a spus : „Declaraţia
cultură, membrii şi nemembrii ganizatorică spre crearea de rătoare arme în mîinile celor care acestea şi tocmai de-aceea e aşa de sirian, în legătură ou continua­ lui Gromîko oglindeşte poziţia
la 1 septembrie 1939 au aprins focul liniştită, cu veşnicul zîmbet pe buze. rea campaniei de presiuni a clară a Uniunii Sovietice. U-
de partid, ritmul de cooperati­ noi unităţi cooperatist-agricole, urmărească îndeplinirea acestor celui de al doilea război mondial. Ea ştie că pacea lumii va fi cea care S.U.A. împotriva Siriei. niunea Sovietică va îi de par­
planuri de măsuri. Membrii bi­ Se-nfioară poate, gîndindu-se la cei învinge. tea Siriei în cazul unei even­
vizare a agriculturii s-a inten­ fără însă a scăpa din vedere roului raional de partid şi in­ In declaraţie se spune că Si­ tuale agresiuni împotriva ei“.
structorul teritorial Gheorghe ria este capabilă să dea o ri­ Popoarele arabe din toate ţări­
sificat în toate comunele şi sa­ consolidarea celor existente. Aşa postă agresiunii şi să-şi apere le, a subliniat Haurani, au a-
preciat aşa cum se cuvine pozi­
tele di<n cuprinsul regiunii noa­ se explică că, în comuna Apoldu independenţa. ţia Uniunii Sovietice în timpul
In caz dc agresiune împotri­ agresiunii imperialismului occi­
stre. de Sus, prin munca politică sus­ Rău au ajutat apoi organiza­ dental şi a Israelului împotri­
ţiile de bază din comună să-şi va Siriei, a spus Haurani, po­ va Egiptului şi nu va uita nici­
In felul acesta, şi în comuna ţinută şi dusă cu răbdare de or­ dezvolte iniţiativa în organiza­ care şi acum îşi pierd viaţa, ca ur­ ...Eşti studentă sau elevă şi, ter- poarele arabe din toate ţările odată poziţia nobilă a Uniunii
vor fi de partea Siriei şi vor Sovietice. Popoarele arabe a-
Apoldu de Sus, raionul Sebeş, ganizaţiile de bază de aci, sub mare a bombelor atomice aruncate minîndu-ţi vacanţa, te îndrepţi Spre j" înlătura pe conducătorii co­ preciază poziţia hotărîtă a U-
rupţi din unele ţări anabe, niun.il Sovietice care condamnă
s-au obţinut unele realizări. îndrumarea comitetului raional rea muncii de agitaţie în rîndul cu 12 ani în urmă la Hiroşima şi şcoală, institut sau facultate? Sau ş va lichida regimurile arti­ comploturile organizate de
ţăranilor muncitori şi să fol - ficiale, -impuse de impe­ S.U.A. împotriva Siriei şi a
Mai mult de 98 la sută din su­ de partid, s-a creat în ultimul sească cu pricepere în special Nagasachi. E indignată desigur de le-ai absolvit şi-i fi doctoriţă ori in- ^ rialişti. Toate popoarele iubi­ naţionalismului arab.
munca de lămurire de la om la toare de libertate şi, in special
prafaţa comunei este cuprinsă în timp o întovărăşire agricolă în om. Totodată, comitetul execu­ vestea că, cu consimţămîntul auto­ gineră, tehniciană sau strungăriţă?... din Africa şi Asia, vor fi de
tiv al sfatului popular a fost partea arabilor în această luptă
sectorul socialist. In afara u- care au intrat 31 de familii cu îndrumat şi ajutat să activizeze rităţilor, carabinerii italieni au sa­ Ori ce-ai fi, oricare ţi-ar fi locul
masa de deputaţi şi pe salariaţii pentru libertate.
nui număr de 23 familii de ţă ­ o suprafaţă de 32 hectare teren. diferitelor instituţii în acţiunea lutat, dînd onorul rămăşiţelor spur­ de muncă, năzuinţele ne-nfrăţesc,
de convingere a tot mai mulţi
rani muncitori, care încă nu sînt Intensificarea ritmului de co­ ţărani muncitori de a-şi uni pă- cate ale lui Mussolini, fascistul u- datoria ne este aceeaşi: să luptăm
mînturile în forme de cooperare
înscrise în nioiuma din formale operativizare a agriculturii în agricolă. rît şi blestemat de mamele italiene ca ceea ce s-a petrecut cu oraşele1

socialiste, toate celelalte familii comuna Apoldu de Sus, se dato- şi din întreaga lume. Ea ştie toate şi satele noastre, cu oraşele şi sa­

au păşit cu încredere, pe baza reşte în mare măsură şi faptu­ acestea, le ştie şi totuşi nu pare a tele ţărilor prin care a trecut pîrjo-,

liberului consimţămînt, într-una lui că, comitetul raional de par­ fi înspăimîntată. De ce? Pentru că Iul războiului, ceea ce s-a petrecut,

din aceste forme. tid a ajutat şi îndrumat mai ştie că alături de ea bat inimile a în septembrie 1944 în gara Subce-

In lupta pentru traducerea în concret organizaţiile de bază. milioane de oameni ce iubesc şi tate şi-n alte mii dc gări, să nu se

viaţă a hotărîrilor Plenarei C.C. Astfel, a ajutat organizaţiile de luptă pentru pace, pentru că alături mai repete. Da, să nu se mai repete!

al P.M.R., privind întărirea şi bază să dezbată temeinic docu- In comuna Apoldu de Sus re­ dc lagărul păcii care are în frunte niciodată 1
zultatele în transformarea so­
SECRETARUL cialistă a agriculturii puteau fi
însă şi mai bune, dacă organi­

E O R G A N IZ A Ţ IE zaţiile de bază ar fi pus un ac­
cent şi mai mare pe munca de

lămurire, în special a celor 23 _ _ _ _ _ _ _ ----------- Situaţia din iordania continuă
familii rămase încă în afara să fie încordată
Era prin luna februarie. La colţul bări. însăşi el, Nicolae Copilu, l-a sectorului socialist al agricultu­
roşu al secţiei oţelărie de la C.S.H., destăinuit în timpul discuţiilor. rii. Un sfat popular care doarme LONDRA 12 (Agerpres). — la propaganda comunistă“. Sim­
tinerii din schimbul tineretului s-au In ciuda represiunilor guvernu­ plul fapt de a fi calificat „drept
întrunit într-o şedinţă. De la masa — Ştiţi, acum vreo trei luni am Faţă de posibilităţile existen­ Am întilnit, drumeţ cum ia inimă pe bătrînul Nan- tuafiei, au trecut 5 săp- lui, situaţia din Iordania con­ comunist”, subliniază agenţia
prezidiului, cineva anunţă că la ulti­ fost primit în rîndurile candidaţilor te în comuna Apoldu de Sus, co­ tinuă să fie încordată. Potrivit France Presse, se pedepseşte în
mul punct al ordinei de zi urmează dc partid —¦ spunea el cu mîndrie în mitetul raional de partid şi or­ suit, pe Valea Secaşului drea, care, zice-se, că a tămini şi mai bine. S i­ /darului englez „Daily Ex­ Iordania cu 15 ani muncă sil­
alegerea biroului organizaţiei de ba­ suflet. Această cinste mi-a schimbat ganizaţiile de bază existente în press“, patrioţi iordanieni au a-
ză U.T.M. In sală începu o for­ intru fotul atitudinea faţă de oameni, comună, pot şi au datoria să se in sus, un om, pe nume dat tonul înfiinţării înto­ tuaţia nu s-a dres. A tacat recent sediul serviciului nică. Concomitent ou prigoni­
fotă neobişnuită. Se schimbau păreri, faţă de muncă. Acum mă străduiesc ocupe mai intens de organiza­ de informaţii americane de la rea elementelor patriotice din o-
se întîlneau priviri surîzătoare. să fiu întotdeauna exemplu personal. Andron Nandrca. Omul vărăşirii agricole din sat, fost înştiinţat şi tov. Fxl- Amman. De asemenea, o bom­ poziţie, guvernul reprimă şi sin­
bă a fost aruncată asupra locu­ dicatele. Prinlr-un decret a fost
— Acum vă rugăm să faceţi pro­ Şi, într-adevăr, tînărul Nicolae Co­ rea muncii politice, să generali­ ăsta, să lot aibă 65 de De asta ce şi-au zis ei : mund Raţiu, secretarul inţei ministrului Agriculturii, dizolvat importantul sindicat al
puneri — a anunţat cel care conducea pilu nu a dezminţit niciodată încrede­ zeze experienţa pozitivă dobîn- Akef Faez, cunoscut amic ai re­ muncitorilor feroviari din He-
şedinţa. rea ce i s-a acordat. Rezultatele mun­ dită pînă acum de către orga­ ani, e plin de viaţă. Glu­ „Ia să-l mai domolim pe de partid de aci şi to­ gelui Hussein. De asemenea, a-
cii organizaţiei U.T.M., al cărei secre­ nizaţiile de bază fruntaşe în genţia France P.resse relatează djus.
La cuvînt s-a înscris un număr mare tar este, rezidă tocmai din legătura cooperativizarea agriculturii ast­ meţ din fire, sărilor la omul ăsta“. Zis şi făcut. varăşul a răspuns că... intr-o telegramă din Beirut că
de tineri. Fiecare se străduia să facă cu masa de tineri. Împreună cu în­ opoziţia redusă Ia tăcere în a-
o scurtă caracterizare a celui propus, tregul birou, ascultă părerile tinerilor, treabă, nu se dă îndărăt I m măsurătoare, i-au ciu­ se va ocupa... va drege... prilîe anul trecut (cînd a avut
apoi restul discutau propunerea. discută cu ei, apoi cele semnalate le
aduce la cunoştinţa celor în drept, de la nimic ce socoteşte pit“ aşa dintr-odată 50 va face. Dar n-a făcui loc lovitura de stat proamerica-
— Eu vreau să propun pentru a face pentru luarea de măsuri.
parte din biroul organizaţiei pe tov. fel îneît, în cel mai scurt timp, că-i bine pentru el şi se­ ari de pămint. Şi mi-i nimic / Nici el, nici Ion nă), prin interzicerea partidelor
Nicolae Copilu, strungar in schimbul Nu putem trece cu vederea peste
tineretului — spuse un tînăr oţclar. To­ faptul că atît secretarul, cît şi în­ menii lui. Cînd s-a în­ mică suprafaţa asta. Mihălţan, preşedintele în­ politice şi suspendarea parla­
varăşul Copilu este un element con­ treaga organizaţie, se mindresc cu
ştiincios în muncă, disciplinat şi se încă trei tineri care, în ultimul timp, toate familiile din comună şi fiinţat întovărăşirea agri­ Cînd s-a văzut omul tovărăşirii, nici Ion Fin­ mentului ca şi arestarea a nu­
bucură de simpatia tuturor tovarăşilor au devenit candidaţi de partid.
săi. întreaga suprafaţă să fie cuprin­ colă in satul său, Colibi, nost‘, taica Nandrea, ne­ ea, preşedintele Sfatului meroşi fruntaşi din partidele de
Cît priveşte îndeplinirea sarcinilor
Cînd a fost vorba „cine este pen­ de producţie de către tinerii din acea­ să în sectorul socialist al agri­ raionul Sebeş, a fost pri­ dreptăţit, a bătut la uşa popular comunal. Toţi stingă, „activează in ilegalita­
tru“, din sală a zvîcnit aprobator o stă organizaţie, e suficient să amin­
pădure de mîini. tim pe prim-topitorul Aurel Stanciu, culturii. mul care s-a înscris in sfatului raional şi şi-a trei nu au făcut altceva te“. Manifeste antiguvernamen­
sau pe Marin Şerban, ale căror nume
Şi astfel tînărul Nicolae Copilu a au depăşit de mult combinatul. v. p. întovărăşire cu tot pămân­ spus plingerea. La sfatul decît au promis. tale circulă din mină în mînă
fost ales secretar al organizaţiei
U.T.M., din schimbul tineretului al — In ultimul timp ne-a frămîntat tul — 3 ha. teren. S-a raional, ce-i drept, s-au Ca să vadă cum se în taberele de refugiaţi palesti­
secţiei oţelărie. foarte mult problema cotizaţiilor şi a gîndit omul că iot e mai luat măsuri. A fost trimis prezintă situaţia, Andron
disciplinei — spunea secretarul. Dar noi bine în întovărăşire şi că tehnicianul cadastral la Nandrea a plecat cu nieni păzite de soldaţi saudiţi.
-k am discutat cu membrii organizaţiei, Se aduce la cunoştinţa/! el, cu bătrina lui, vor pu­ faţa locului să facă mă­ traista-n băţ, cale lungă,
cu fiecare om în parte, ba chiar şi ^conducerilor întreprinderilor tea munci mai cu spor surătoarea. Tovarăşul teh­ iar către raion. L-am Tribunalele militare pronunţă
După aproape 6 luni de activitate in şedinţe. Acum avem doar pe Mi- ^instituţiilor şi organizaţiilor! acolo. nician a constatat că avea scutit, făgăduindu-i să-i
l-am întilnit din nou. Era aplecat asu­ hai Acostoaci care a rămas în urmă «--------------------------------------- f sentinţe externi de severe împo­
pra strungului, fixînd în universal o cu plata cotizaţiei. In orice caz, sîn- <$din regiunea Hunedoara ca, Şi-a dat omul cererea, taica Nandrea dreptate. Au dau în vileag pe cei ca­
piesă căreia urma să i se execute cî- lem convinşi că în viitor nu vom mai v> şi apoi a început să-şi fa­ fost date apoi dispoziţii re dorm şi în amiaza triva elementelor din opoziţie,
feva operaţiuni. Priveam îndelung la avea asemenea neplăceri. $ pot publica în ziarul nostru că unele planuri. Odată Sfatului popular din Se- mare, ori umblă după al­
acest tînăr tăcut din fire, care supu­ cu el au mai dat şi alţii căşel, dc care ţine şi sa­ sub pretextul că „s-ar fi dedat
nea voinţei safe, maşina. In timpul discuţiilor, am observa! cereri, dar ăştia au mai tul Colibi, ca împreună te cele. Ş i iacătă i-au a-
pe pieptul salopetei secretarului, ală­ anunţuri, reclame,
— .Merge treaba, tovarăşe Copilu î turi de insigna U.T.M. şi pe cea a păstrat cîte o rezervă. Ion cu consiliul de conducere rătat / Ce zic ei, nu ştiu.
— l-am întrebat eu. concursului „Iubiţi cartea“.
& oferte de serviciu, Mihălţan, preşedintele în­ al întovărăşirii agricole Ce vor spune tovarăşii
Văzîndu-se luat prin surprindere, tî­ — Nu o port numai eu — a ţinut
nărul a tresărit. Mă privea cu nedu­ el să precizeze. Din organizaţia noas­ tovărăşirii, şi alţii s-au să îndrepte situaţia. de la raion, asta aş vrea
merire. Dar, după cilcva secunde, mă tră au primit asemenea insigne încă
recunoscu. 15 tineri. Şi astea numai în perioada diferite alte informaţii pe> înscris cu cîte 20—35 ari Aci, la Sfatul din S e­ să aflu !
premergătoare Festivalului de la .Mos­ de pămint.. Pare-mi-se, şi case!, se vede treaba că
— Aaa... Cunoştinţă veche 1 De a- cova. Pe lingă aceasta toţi tinerii din care vor să le aducă la Cu-\ nu m-atn înşelat nicioda­ toată lumea doarme. De Să auzim de bine.
tunci cînd... organizaţia noastră au participat la
spartachiada de vară. | noştinia publicului. ^ tă, că, de atunci, unii ciiul s-au primit dispozi­
— Da — l-am întrerupt.
Apoi am discutat împreună despre Atunci mi-am notat în carneţel; dintre ei, nu-l prea au ţii pentru îndreptarea si-
multe probleme ale producţiei, proble­ „Acestea sînt rezultatele exemplului
me de viaţă, de organizaţie etc. Fie­ personal", DIN FONDUL ÎNTREPRINDERII tn .... _ _ ____
care cuvînt îl pronunţa acum cu mai \\
multă chibzuinţă. Se vedea in acest 1. MANEA Aproape întreaga sumă din fon­ diri cu cîte S apartamente avînd Din suma de 500.000 iei re­ SpQCra/â pentru porum b, vom rea/iz. a
om o maturitate politică. Am vrut dul întreprinderii constituit anu! fiecare o cameră, bucătărie şi partizată pentru premii şi aju­ econom ie fa săm fnfâ ş i vom obţine F-N - t
să aflu care este secretul acestei schim­ acesta Ia Combinatul siderurgic antreu; de asemenea au fost fă­ toare s-a plătit siderurgiştilor
Hunedoara a fost destinat con­ cute lucrări la alte 6 clădiri cu fruntaşi în producţie piuă la în­ o r e c o /îă s p o r ita cfQ p o ru m b
strucţiilor de locuinţe muncito­ 96 camere; în alte locuinţe se ceputul lunii august suma de
reşti şi efectuării altor lucrări execută instalaţiile de aoă, şi 22.309 lei. k'
de interes social-cultural. lumină electrică.
In afară de fondul întreprin­ Comparaţi SQrnânâZor'idezfloromb
Astfel din fondul întreprinde­ Tot din fondul întreprinderii derii s-au mai învestit 2.000.000
rii s-au executat anul acesta la s-au cheltuit aproape 100.000 lei lei, rezultate din valorificarea M a rrrrmaziaçhpcaap. da co n s o m
Hunedoara lucrările de construc­ pentru reparaţii şi întreţineri ia
ţie, începute din toamna anului casele de odihnă ale combina­ deşeurilor, pentru construirea u-
trecut, la un număr de 10 clă- tului de la Geoagiu, Minria şi
Poeni şi s-a procurat echipament nei săli de sport şi reuniuni care
sportiv în valoare de 60.000 lei.
vă avea 1.200 locuri. Lucrările

se află într-un stadiu avansat.

RXA. Deva poate şi trebuie Disciplina este un lucru cu plinei şi pentru stîrpirea năra­ drumurilor care, pe unele por­ prinsul patriei. El a parcurs cu
hi îmbunătăţească activitatea vurile şofereşti. Şi ar fi timpul! ţiuni, constituie adevărate de­ maşina sa peste 270.000 km în
care nu se împacă de loc unii afara planului dintre două repa­
Dacă facem balanţa realiză­ ordin extern, de care vom vorbi Tovarăşul R. Munteanu, in­ şoferi. Năravurile şofereşti sînt Şi ceva despre zastre pentru şoferi şi maşinile raţii generale, M. Bej, de
rilor şl lipsurilor de la I.R.T.A. în rîndurile de mai jos. spector regional din cadrul şi aici destul de multe. Unii şo­ reparaţiile maşinilor pe care le conduc. la aceeaşi autobază, a par­
Deva, vom vedea că talgerul I.R.T.A., a afirmat că s-au făcut feri consumă alcool, nu verifi­ curs de asemeni peste 230.000
lipsurilor atîrnă mai greu, fapt Calificarea nişte cursuri de calificare, dar că maşinile înainte de a pleca In privinţa aceasta, colectivul Este rentabilă Autobaza km cu maşina sa, între două re­
care nu face deloc cinste colec­ este încă scăzută care pînă la urmă au fost aban­ în cursă, şi, ceea ce-i mai dure­ I.R.T.A. are mai puţină vină. de (a Hunedoara ? paraţii generale. De la Autoba­
tivului acestei mari şi impor­ donate, pe motivul că şoferii, ros, fac afaceri pe socoteala în­ Maşinile stau prea mult imobi­ za Deva, şoferii I. Cibian şi
tante întreprinderi de transport. Slaba calificare a multor şo­ fiind supraîncărcaţi ou sarcini, treprinderii. De pildă, şoferul lizate în reparaţii. Numai pe Autobaza de la Hunedoara a I. Farkaş au parcurs cu maşi­
De la începutul anului şi pînă feri şi mecanici de la autobazele nu se puteau prezenta la cursuri. luna august, la atelierul nr. 2 luai fiinţă abia în urmă cu cî- nile lor, in afara planului, peste
acum, numai în lunile iulie şi I.R.T.A. se face deseori simţită In parte, .are dreptate tov. Mun­ D. Păceşllă a fost trimis de Au­ din Tg. Mureş, maşinile între­ teva luni, la insistenţa Trustu­ 12D.000 km. Asemenea exemple
august a fost realizat planul la în procesul de producţie. Faptul teanu. Munca într-adevăr e a- tobaza Deva să lucreze în ca- prinderii au fost reţinute mai lui 4 Construcţii. Cum, între
tone/kilometri, şi asia cu mare că o serie de maşini intră în glomena-tă. Dar de ce nu s-ar drul planului operativ în regiu­ mult cu 419 zile-muncă decît timp, trustul a mai primit ma­ s-ar mai putea da, de la toate
greutate. In ceea ce priveşte be­ reparaţii accidentale, ne-o do­ putea aranja în aşa fel timpul nea Craiova. Pe drum a făcut era planificat. Tot de la atelierul şini proprii, pînă la urmă a re­ autobazele.
neficiul planificat, pe primele 7 vedeşte pe deplin. Numai în ul­ la autobaze, ca aceşti şoferi şi transporturi clandestine de lem­ din Tg. Mureş, au sosit 2 ma­ nunţat la serviciile Autobazei,
timul timp s-tau întîmplat peste mecanici, care încă nu stăpî- ne, lipsind o zi şi jumătate din şini în termen de garanţie, care aşa că momentan nu mai arc S-a dovedit că şoferii bine
luni ale anului, acesta a fost nesc pe deplin profesia, să fie producţie. Noroc că organele de s-iau defectat cu mult înainte de nici un contract cu aceasta. Nu
20 de reparaţii accidentale din liberi după masa de cel puţin miliţie l-au prins la timp şi a- vreme. O serie de maşini care întîmplălor I.R.T.A. este astfel pregătiţi, care-şi întreţin bine
mai mic cu circa 4 milioane lei, cauza şoferilor. Aşa de pildă, două ori pe săptămînă, timp în cum este suspendat din serviciu. vin de la atelierele de reparaţii nevoită să trimită maşinile să
decît era planificat. Nici ou pre­ şoferul P. Mihuţ şi-a tamponat care să fie instruiţi. Este nece­ din Tg. Mureş şi Craiova, ce a- lucreze în alte regiuni. Bună­ maşinile, oare sînt disciplinaţi
camionul cu o basculantă. Ciam sară puţină bunăvoinţă şi mai Asemenea procedee au mai în­ parţin Trustului de napanaţii au­ oară, în regiunea Craiova lu­
ţul de cost nu stau lucrurile prea în acelaşi fel au făcut şi şo­ mult interes din partea condu­ trebuinţai şoferii I. Frenţoni, to Buoureşti, au consumul de crează 100 de maşini ale între­ şi corecţi, pot cîştiga bine.
bine. S-au cheltuit în plus pe ferii V. Lintz, V. Spiridon, T. cerii autobazelor. Procedeul de care timp de 6 zile a lipsit din combustibil peste normele sta­ prinderii. Dar nu numai atît. Bunăoară, N. Chetrnru şi Gh.
primul semestru circa 900-000 Pane şi alţii. Şoferul Gh. Fodor producţie, efectuînd transporturi bilite, ducînd astfel implicit 1a Autobaza de la Hunedoara, de
a procedat şi mai rău, răstur- a îndeplini planul cu orice preţ, clandestine, I. Speriosu, care s-a un consum prea mare de ben­ cînd a luat naştere şi pînă-n Popa, de la Autobaza Petro­
lei. Este adevărat că pe tuna nînd maşina într-un şanţ. zină, ceea ce grevează fără în­ prezent, se prezintă înlr-un ha!
iulie s-au realizat economii în chiar dacă maşinile se distrug, ocupat cu transportul pepenilor doială preţul de cost. Materia­ fără hal, neavînd remize şi In­ şani, cîştigă lună do lună peste
valoare de 440.000 lei, dar acea­ Toi slaba pregătire îi face pe clandestin şi alţii. Cel mai rău lele de reparaţii sînt în general stalaţii, fiind dispusă într-un 1.700 lei fiecare, N. Luca şi P.
mulţi şoferi să întreţină super­ nu foloseşte nimănui. a procedat şoferul I. Cihak care, dc slabă calitate, mai ales acce­ loc ou totul impropriu. Această
stă sumă nu reprezintă nici mă­ ficial maşina şi să nu ştie să soriile electrice. situaţie, de fapt, a dus la uza­ Deac, de la Autobaza Deva,
car jumătate din banii cheltuiţi execute micile reparaţii care de Iarăşi despre disciplină, în perioada rodajului maşinii, a rea prematură a multor maşini. peste 1.300 lei fiecare şi aşa
în plus pe primul semestru al fapt revin şoferilor. Că unii şo­ despre năravuri şofereşti efectuat un aşa număr mare Direcţia generală transporturi Se pune atunci întrebarea : este
anului. Coeficientul de utilizare feri merg cu viteză uluitoare, se de transporturi clandestine, în­ auto din cadrul Ministerului mai departe.
datoreşte ,dc bună scamă, igno­ Cine se uită în registrele in­ transporturilor şi telecomunica­ sau nu rentabilă Autobaza din
a parcului de maşini este şi el rării regulilor c> circulaţie. eît, pur şi simplu, a distrus mo­ ţiilor poale să impună Trustul ui Hunedoara? Conducerea I.R.T.A. Bine ar fi dacă conducerea
cu 4 la sută mai mic decît cel Răul cel mai mare este că, la spectoratului regional al T.R.TA. torul maşinii sale. De altfel, a- de reparaţii laulo Bucureşti, să I.R.T.A. (director V. Şeuleanu),
autobazele I.R.T.A. s-au făcut şi execute reparaţii durabile, cu trebuie să reflecteze asupra a-
planificat. Să trecem dar la a- se fac angajări fără prea mult va rămîne surprins, dacă nu u- cestia din urmă a şi fost defe­ materiale de bună calitate, ca ar căuta să îndemne pe şoferii
simţ de răspundere. E suficient rit justiţiei, primindu-şi pedeap­ maşinile să poală fi folosite la cestui lucru
naliza cauzelor care fac ca acti­ ca cineva să aibă un carnet de iuit. Cu tot regretul, trebuie să sa meri iată. întreaga lor capacitate. nedisciplinaţi şi ciubucari, spre
calificare în buzunar, ca, de în­ Cîteva realizări frumoase
vitatea I.R.T.A. să nu fie la înăl­ dată să fie angajat şi să pri­ spunem că de la începutul anu­ Toate acestea presupun că E drept că şi unele drumuri a urma exemplele bune de oare
ţime. La drept vorbind, nu nu­ mească maşină. organele de control, chiar dacă proaste din regiune duc la uza­ Am fi nedrepţi dacă am spu­
lui şi pînă-n prezent, în rîndu­ descoperă multe dintre abaterile rea prematură a maşinilor. De am vorbit mai sus.
mai datorită colectivului între­ ne despre I.R.T A. numai lucruri Se poale vorbi şl de un revi­
rile personalului au existat nu făptuite, nu iau cele mai exem­ aceea, sfaturile populare din
prinderii sînt lipsuri aici, mai raioanele Petroşani şi Hunedoa­ rele. Sînt şi aici lucruri bune şi riment destul dc remarcat în
mai puţin de 500 de abateri. plare măsuri pentru a constitui ra, în mod special, vor trebui să ultimele două luni în cadrul
sînt şi o seamă de cauze de dea mai mare atenţie reparării oameni care fac cinste între­
Aceasta înseamnă că în fiecare pilde pentru ceilalţi. Inspectora­ I.RT.A. Faptul în sine ne do­
prinderii. Numele şoferului P.
zi s-au să.vî"r'şit, în medie, circa tul regional, în frunte cu tov. vedeşte că, pe lingă succesele
Marian, de la Autobaza Petro­
3 abateri. *»» R. Munteanu, este în competen­ obţinute (ne referim desigur la
şani, este cunoscut pe întreg cu­
ţă să ia cele mai adecvate mă­ îndeplinirea planului şi la ceva
economii realizate), activitatea
suri pentru îmbunătăţirea disci­
poate fi îmbunătăţită în toate

compartimentele.

GH. TAUTAN