Page 39 - 1957-09

Repionola
Anul IX. Nr. 855
In cinstea zilei de 7 Noiembrie
, HUNEDOARA. (Prin telefon de la subredacţia noastră voluntară).
10.100 tone laminate
peste plan
Fruntaş pe secţia laminoare, în pri­
mele 11 zile ale lunii curente, s-a si­
tuat schimbul condus de maistrul Con­
stantin Petru. Laminatorii din acest
schimb şi-au depăşit sarcinile de plan
cu 8,2 la sută. In aceeaşi perioadă,
Întreaga secţie a dat peste plan 259 tone
laminate.
De la începutul anului şi pînă la
data de 11 a lunii curente, laminatorii
hunedoreni au reuşit să lamineze 10.100
tone laminate peste plan, din care 8.970
au fost deja recepţionate şi expediate
uzinelor prelucrătoare.
Harnicii aglomeratorişt i
Siderurgicii hunedo- brie, muncitorii şi tehui- ţie de 105 la sută, urma
reni obţin tot mai mari denii au reuşit să dea td de brigada II-a, corn
succese in întrecerea ce peste plan
se desfăşoară in intim- glomerat.
pinarea celei de-a 40-a Graficul
aniversări a Marii Revo- arată că in fruntea in- Dc la tnceputul
Iuţii Socialiste din Oc- trecerii se află brigada şi pună acum, aglotnera-
tombrie. De pildă, la fa- [-a, condusă de tov. Ia- toriştii au dat patriei pes-
brica de aglomerare, in cob Beniamin, care şi-a te plan 49.564 tone de
perioada 1 — 1 1 septem- realizat planul în propdr- aglomerat.
Succes® aie mumcitorüop
din industria u şoară
Importante realizări
La fabrica de marmeladă din Haţeg
se duce o muncă intensă pentru înde­
plinirea şi depăşirea planului de pro­
ducţie. Astfel, la suc pentru sirop pla­
nul a fost îndeplinit, în prima decadă
a lunii acesteia, în proporţie de 105
la sută, la marmeladă de 106 la sută,
La fabrica „Ceramica“ din Baru Mare
Şi în prima decadă a lunii acesteia,
fabrica ,l,Ceramica“ din Baru Mare
ne-a oferit o surpriză plăcută. Afir­
măm aceasta, deoarece aici întotdeauna
am găsit numai lucruri frumoase. In
prima decadă a lunii septembrie, pla­
nul a fost îndeplinit şi depăşit la a-
proape toate secţiile. De pildă, secţia
carieră a îndeplinit planul în propor­
QOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO* ooooooocxx
PRIM UL A JU TO R
iii®
Grupa sanitară a fost sezisată că a avut loc un accident. Echipierii
grupei au venit imediat Ia faţa locului, penlru a da primul ajutor sanitar.
Fotoreporterul nostru a surprins un aspect din activitatea unei grupe sa­
nitare,- în timp ce dă primul ajutor.
Caravane sanitare
In cadrul „Săptămînii Crucii
Roşii", colectivele de medici de
la Spitalul unificat din Orăştie
şi de la S.M.S. din Cugir au
organizat două caravane sani­
tare. Aceste caravane vor vizi­
ta mai. multe localităţi, unde
vor face consultaţii şi tratamen­
O NOUĂ REMIZĂ
Ou ocazia „Săptămînii pom­
pierilor“, în ¦comuna Sar-mizege-
tiusa, raionul Haţfeg; a fost diată
îri folosinţă o remiză de' pom­
pieri, construită •recent.- Realiza­
rea remizei s-a făcut -prin con­
tribuţia în m,urică a locuitorilor
4in comună. S-a amenajat, de
asemenea, şi un birou pentru
şeful formaţiei de pompieri, un­
de se vor ţine scriptele forma­
ţiei.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
H u iw' clq a ca-1..1e y a
Sîmbătă 14 septembrie 1957
???
O je l peste plan şi şarje rapide
$ Şi oţelarii duc o luptă hotărîtă pentru a da patriei cantităţi sporite de
oţel. In perioada 1— 11 septembrie, ei aveau elaborate peste plan 60 tone oţel.
Echipa prim topitorului Lucian Paneu, de la cuptorul nr. 1, a obţinut cel
mai mare succes, depăşindu-şi. norma cu 21,7 la sută. Îndeaproape ea este ur­
mată de echipele prim topitorilor Gheorghe Andruţ cu 18,9 la sută, Marişca
Partenie cu 17,8 la sută, Opriş Avram, de la cuptorul V, cu 16,7 la sută.
Ca şi pînă acum, schimbul tineretului este în frunte, avînd planul realizat
în proporţie, de 108,8 la sută.
In ce priveşte şarjele rapide, din cele 854 elaborate de la începutul anu­
lui, 332 aparţin schimbului: tineretului. Cele mai multe şarje rapide au fost
elaborate de echipa tînărulul prim topi tor Aurel Stanciu.
Succesul cocsarilor
Muncitorii şi tehnicienii Uzinei cocso
chimice au obţinut şi ei însemnate suc­
cese în întrecere. Cele 678 tone cocs
peste plan, date în J 1 zile, stau măr­
turie a eforturilor depuse.
1.292 tone a- c'USti ini ineru^ Gheor-
de producţie ghe Mateescu, cu o depă­
şire a planului de 1 la
s" l 'jă
Iar la compot de 100 la sută.
Un aport însemnat în obţinerea a-
cestor succese au adus echipele con­
duse de tov. Irina RilI, de la secţia
compot şi Irina Borz, de la secţia
mârmeladă. Mâl pot fi evidenţiaţi to­
varăşii Ion Rivald şi Apostol Alipe-
scu, de la secţia suc pentru sirop.
ţie de 130 la sută, secţia preparare şi
fasonare de 128 la sută etc.
La îndeplinirea planului valoric cu
118 la sută, Ia creşterea productivităţii
muncii în proporţie de 114 la sută,
şi-au adus contribuţia în mod deose­
bit tovarăşii Ion Dan, Nicodim Popa,
Paraschiv Sensconi şi alţii.
te gratuite ţăranilor muncitori.
Astfel, în ziua de 7 septem­
brie cele două caravane s-au
deplasat în satul Pricaz şi co­
muna Vinerea, Aici au fost con­
sultaţi 187 de colectivişti şi ţă­
rani muncitori.
După mitingul de deschidere,
noua remiză a fost vizitată de
peste 300 de . ţărani muncitori.
Aici s-înt expuse diferitele mate­
riale necesare penlru stingere în
caz de'incendiu, diplome ş.i alia
obieote ale formaţiei voluntare
de pompieri din comună.
AUREL MURA
corespondent
4 pagini 20 bani
Concurs
recenzii
de filme
Comitetul organizatoric
A.V.S.A.P. al raionului Haţeg,
în colaborare cu colectivul de
conducere al cinematografului
„Popular“ -din oraşul Haţeg, a
iniţiat un concurs de recenzii
asupra unui ciclu de filme cu
conţinut patriotic. Concursul a
fost de curînd închis. Comisia
de clasificare, după ce a luat în
discuţie numărul mare -de lu­
crări prezentate, a stabilit drept
cîş-tigători ai premiilor, pe ur­
La sectorul chimic, planul la benzen mătorii tovarăşi: Pavel Ro-
a fost îndeplinit în proporţie de 101 la manemco, premiu! I ; Tiberiu
sută, iar la gudron în proporţie de
110,2 la sută. Franckfurt, premiul I I ; Her-
M. NEGRU man Neumann, premiul I I I ;
Magdalena Franckfurt, premiul
IV şi Elena Brad .premiul V.
Ş OF ER SUTA MII ST
i:
? t ó r. T
» m %i p i i y i
.Şoferul sutamiist Petru Deac, de la 'întreprinderea' regională de transporturi auio, este cunoscut; stiniat şi iu­
bit de întreg colectivul întreprinderii. La sfirşiful lunii- august, el a 'împlinit 103.000 km de rulaj cu autocamionul,
fără a avea reparaţii. De asemenea, el a realizat economii de combustibil, ulei şi cauciucuri în valoare de 40.000
lei. Consiliul raional A.R.L.U.S. al La acest festival vor lua parte
IN CLIŞEU : şoferul Petru Deac, lingă autocamion, pe şantierul LC.D. din Mintia, unde transportă pietriş
pentru repararea de drumuri. .. , * a Sfatului Popular raional, a
WOOOOOCCOOOOOOOCOOOOCOOOOOOGOOOGOQOOOeOOO »eooeoo JOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOGCOCOOOOCOOOOCOOOQOOOOOOQOOOGOOCOOOOOOOOOOOOGGOSOOO
C u artiştii amatori în turneu
Băieţii s-au dovedit a fi la „înăl­ faţa căminului cultural, aşteptînd. Fu­
ţime“. Dînd dovadă de o aleasă con­ seseră anunţaţi despre sosirea tovarăşi­
duită, ei au ajutat cu mult cavale­ lor din cadrul cooperaţiei şi acum tot
rism fetelor ca acestea să se poată măsurau şoseaua, ştiind că cei aştep-
urca în camion, apoi au sărit şi ei sus laţi trebuiau să sosească din clipă în lena Hapenciuc, Margareta Drîmbo-
pe platformă, unul cite unul. Ultimul clipă. Şi, deodată, discuţia fu între­ reanu, Viorel lşvănescu, Adriana Fiş-
care s-a urcat a fost acordeonistui ruptă de exclamaţia :
Mai bine zis, ei nu s-a prea urcat, ci — Se-aude, vin...
mai mult a fost urcat de către cei — Vin, ei sînt I...
lalţi şi aceasta pentru motivul că greu
latea lui destul de respectabilă îl pu — Dar după ce-i cunoşti, de eşti
nea la grea încercare în privinţa es aşa de sigur ? — întrebă primul care
caladării lateralelor maşinii. scosese exclamaţia şi care nu era altul
decît secretarul întovărăşirii, tov. Vio­
— S-a urcat toată lumea ? — în­ rel Muşa.
trebară în acelaşi timp doi oameni,
la fel de interesaţi în reuşita acţiunii — Doar e maşina cooperativei noas­
ce se întreprindea. Unul dintre ei era tre. O cunosc după duduit. In fiecare
Sigismund Buru, preşedintele coopera­ săptămînă ne aduce marfă şi m-am o-
tivei „Ţara Haţegului", iar cel de-al bişnuit cu sunetul ei, preciză gestio­
doilea, gestionarul magazinului de tex­ narul filialei din Toteşti, tov. Alexan­
dru Concioi.
tile şi-n acelaşi timp conducătorul ar­ Nu trecu mult şi, înir-adevăr, ca­ raionul.
tistic al ansamblului, Matei Sebes- mionul se opri în faţa căminului cul­
tein. întrebarea lor nu era de loc în- tural. Cîteva clipe doar, şi membrii
tîmplătoare. Ea reflecta grija de tot­ formaţiei artistice, dispărură în mij­
deauna pe care ei o poartă tînărului locul prielenilor, cunoscuţilor şi ru­
ansamblu artistic al cooperaţiei de con­ delor ce-i aşteptaseră cu atîta nerăb­
sum din oraşul Haţeg, ansamblu la dare. Mulţi săteni se lăudau în faţa
constituirea căruia şi-au dat o însufle­ oaspeţilor, şi aveau cu ce se lăuda.
ţită contribuţie. Dacă în primăvară, întovărăşirea „Al
Veselia tineretului, acoperi glasul pre­ ll-lea Congres al Partidului“, număra
şedintelui cînd acesta strigă : „Copan- doar 15 familii, în momentul de faţă
dy, dă-i drumul!“ ea numără de trei ori pe atîta.
Şi, după ce claxonă de cîteva ori, Mulţi întovărăşiţi şi săteni indivi­
spre a se convinge că toţi sînt la lo­ duali şi-au invitat oaspeţii pe-acasă,
curile lor şi spre a-i face atenţi că-n întovără.şiţii vechi să le arate roadele
curînd maşina va porni, şoferul se culese de cînd au pornit la munca în
aşternu drumului. Lăsînd în urmă un comun, întovărăşiţii mai noi să le
nor de fum şi praf,. însoţit de cînte- povestească despre frămîntările şi şo­
cele vesele ale celor din maşină, cit văielile ce i-au încercat pînă s-au ho-
şi de privirile celor ce petreceau pe tărît, iar sătenii, care încă mai rămă­
tineri, camionul părăsi centrul oraşu­ seseră pe dinafara întovărăşirii, vroiau
lui Haţeg, îndreptîndu-se spre ţinta că­ şi ei să întrebe oaspeţii, cum ar fi
lătoriei — satul Toteşti. mai bine să facă?
La Toleşti Programul artistic prezentat a plă­
cut ţăranilor şi a primit din partea lor
Ţăranii muncitori din Toteşti, întovă­ aprecierea cuvenită. In mod deosebit,
răşiţi şi individuali, se adunaseră în au plăcut cîntecele şi dansurile popu-
Studioul actorului amator
Duminică 15 septembrie, orele are drept scop pregătirea acto­
10, are loc, în sala Clubului rilor amatori din cluburile mun­
C.F.R. Simeria, deschiderea fes­ citoreşti şi căminele culturale.
tivă a Studioului actorului ama­
tor din raionul Hunedoara. Primele lecţii ale cursurilor
vor avea Ioc în ziua de 22 sep­
Aceasiă iniţiativă lăudabilă tembrie a. c.
IN SCHIMBUL DE NOAPTE
Umbrele inserării se lăsaseră pe
nesimţite peste iot oraşul. Din de-,
părtare,:in negura¦nopţii se. zăread
furnalele ce-şi profilau trupurile
zvelte pe fondul albaslru-cehuşiu al
cerului.
...Era aproape de ora 23, Sirena
anunţa încetarea lucrului şi intrarea
in schimbul de noapte. Grupuri, gru­
puri de muncitori se grăbeau s-o ia
înaintea timpului şi să-şi înceapă
munca. Printre aceştia erau şi fur-
naliştii brigăzii, a Il-a a tov. Vasile
Crişan, de la furnalul nr. 6. Fie­
care şi-a luat in primire postul său,
— Atenţie! Postul B, m -auzi2 în ­
carcă înconfimui, — se auzi vocea
maistrului.
— Da, aici postul B — răspunse
de la celălalt capăt al telefonului
Ieronim Susan, de la masa de co­
mandă.
La postul B, postul de Încărcare,
tramvaiul-cintar se plimba cind in-
tr-o parte, cind. in alia a platfor­
mei. Gura furnalului înghiţea mereu,
minereul.
In sala aparatelor, maistrul, de
schimb urmărea cu atenţie liniile
care înregistrau automat cantitatea
de minereu, calitatea, spu presiunea
atmosferică. Din cînd in cînd, se mai
auzea din nou ţirîiiul telefonului.
— Furnalul merge din p lin i
— B in e/ Suflanta L.Z.N. 1 ridică
încă 5 cm la furnalul 6 .
Totul merge automat. Ş i cind le
gindeşti că odinioară aici minereul ( Construirea unui cămin cui- a fost om din sat care să nu-şi
se căra cucărucioarele împinse de t tural, în care tineretul satului fi adus contribuţia. Printre acei
oameni'. iar munca era nespus de \ să-şi poată petrece cu. folos tim- care au depus mai niuit interes
t
tare, cît şi melodiile de muzică uşoară
ce-au fost interpretate cu multă măies­
trie de către artişti amatori c a : Oc­
tavian Buzdugan, Axenfe Micloşoni, fi­
tea, Cornelia Nciconi şi alţii.
Musafirii şi gazdele au pelrecut îm­
preună pînă tîrziu, discntînd despre a-
celcaşi lucruri cunoscute şi totuşi veş­
nic noi...
? Aşa de pildă, Consiliul Gene­
Drumul de la Toteşti şi pînă Ia Ha­
ţeg a fost însoţit de aceeaşi voie bună;
şi dacă la ducere, oamenii erau veseli,
acum, la întoarcere, conştiinţa datoriei
împlinite le insuflase un entuziasm deo­
sebit. Plini de elan, ei îşi făureau pla­ rar-ghicitoare „Să cunoaştem
nul viitoarelor deplasări: la Baru Ma­
re... Pui... Sarmizegetusa şi... în tot
PAVEL ROMANENCO zînd la întrebările trecute în- unităţile Librăria Noastră.
Cărţi pentru noul an şcolar
Ë Â T liiÉ É l
wTii, ce mai cărţii fetelor!“ — exclamă elevul Gheorghe Ringler, aiegîndu-şi — împreună cu colegele Anca
Popa şi Emilia Popa — cărţile de la Librăria Noastră din Deva.
grea. De asemenea vremuri işi a- printre brigadierii furnalişti din
duce aminte cu tristeţe maistrul schimbul tovarăşului Crişan.
schimbului de noapte. In ultimii ani, Pe rină, fâşia îmbujorată a por-
viaţa jurnaliştilor şi condiţiile lor iiit-o spre oala uriaşă care aştepta,
de muncă s-au schimbat. Din ’52 a Steluţele argintii se răspîndeau im-
căpătat ¦viaţă şi furnalul unde lu- prejurul . furnalului,ca nişte licurici,
crepză astăzi brigada tovarăşului Prima şarjă a schimbului de noap-
Crişan, Cite ainintiri neşterse i-au te a fost terminată. Din nou aceleaşi
rămas de la naşterea furnalului. comenzi, din nou se pregăteşte şar-
— Băieţi, pregătiţi totul că în !a. Ş i cite dintre acestea n-au fost
curînd va curge rîul de foc. date pînă acum de către fumaliştii
Acele ceasornicului arătau ora de la furnalul 6. Nu degeaba liniile
cînd, in cuptorul uriaş, unde cloco- graficului urcă cu atîta repeziciune,
tea minereul, va porni noua şarjăPlanul brigăzii a fost îndeplinit pe
Cei din brigadă trebăluiau de zor. luna august in proporţie de sută la
Unii pregăteau stihul, alţii maşina sulă,iar faţă de normă, fumaliştii
de astupai sau curăţau platforma. schimbului de noapte au avut o tn-
Manelele se mişcau. Acele apara- deplinire de 114,46 la sută.
telor alergau cu repeziciune şi înre- In cinstea zilei dc 7 Noiembrie
gistrau ¦ceva pe hirtia milimetrică, şi-au făcut planuri mari băieţii din
încă clteva minute şi şarja scliirn- brigada maistrului Crişan, despre
bului de noapte e gata. Sufletul tu­ realizarea planului, organizarea lo­
turor băieţilor din brigadă e prim- cului de muncă şi punctualitate. •
furnalislul Ion Tărnăuceanu. Alături
de el stau înscrişi pe lista fruntaşi­ —Ii vom zmulge furnalului toa­
lor Mihai Chelaru, Gheorghe Man- tă forţa pe care o păstrează şi
dache, şi şeful dozator Silvestru Ma- vom - face să curgă mereu fâşia de
foc. Ăsta-i ţelul nostru, — aşa spune
fiecare( fum alist din brigadă,
rian. ş t de asta slnt sigură, pentru
— Nu vrem să pierdem întrecerea! că-şi vor îndeplini gîndurile, că
— Nici cu cei din brigada Ill-a flăcăii din brigada Il-a sînt numai
unul şi unul, harnici şi voinici.
nu-i de şagă.
Astfel • de discuţii pot fi auzite E. CHIRAN
Vor avea şi ei cămin cultural
pul său liber, a preocupat de şi dragoste se remarcă, în mod
multă vreme pe locuitorii sa- deosebit, Login Iovan, Cornel
tului Câinelui de Sus. Dar con- Macra, Nicolae Iovan a lui Fili-
strucţia respectivă n-a putut fi mon, Viorel Niţă şi încă mulţi
îndeplinită decit în anii puterii alţii.
populare. Datorită acestei munci insu-
Mobilizaţi de comunişti, ţă­ fleţite, localul viitorului cămin e
ranii muncitori din acest sat au pe terminate. Nu încape îndo­
pornit cu însufleţire la cons­ ială că în curînd ţăranii mun­
truirea unui local pentru cămi­ citori din Căinel îşi vor termina
nul cultural. casa în care se vor aduna în
30.000 lei au adunat din auto- timpul liber pentru a se distra
impunere şi peste 8.000 de ore şi pentru a învăţa să trăiască
muncă voluntară au fost pres­ şi să muncească mai bine.
tate pentru ridicarea acestui a-
tit de mult aşteptai edificiu. Mu
UN NOU CLUB
De ourînd, în gara C.F.R. Aloi îşi petrec timpul liber
muncitorii feroviari şi călătorii
Brad, -a fost -dat în folosinţă un aflaţi în gara Brad.
n-ou club, dotat cu mese şi
jocuri de şah, o bibliotecă şi un f 1. P.
aparat de radio.
P R I E T E N I A rom ino sovietică
— E în c în t e c si Ad a n s
raionului Haţeg, în colaborare cu echipele culturale din următoare­
Secţia de învăţămînt şi cultură le localităţi: Haţeg, Pui, Galaţi,
Ponor, Baru Mare, Livadea, Pie­
luat frumoasa iniţiativă a elabo­ tros, Pîclişa, Toteşti, Sarmizege­
rării unui plan de acţiune, în
vederea organizării, în cinstea tusa, Berthelot.
celei de-a 40-a aniversări a Ma­ Celor mai buni instructori şi
rii Revoluţii Socialiste din Oc­ dirijori li se vor acorda diplome
tombrie, a unui festival intitu­ şi insigne jubiliare A.R.L.U.S.
lat : „Prietenia romîno-sovietică
în cîntec şi dans". N1CU ZBUCHEA
corespondent
Concurs literar-Îi3diicitoaie
Tot mai numeroase şi intere­ tr-un buletin tip, pot obţine va-
sante se anunţă manifestările loroasg premii c a : un televizor,
cultural-artistice organizate în un aparat de radio, o bicicletă,
cinstea celei de-a 40-a aniver­ cărţi, premii speciali? constînd
sări a Marii Revoluţii Socia­ din cite o călătorie la Moscova.
liste din Octombrie.
Buletinele completate vor fi
trimise pînă la data de 5 oc­
ral A.R.L.U.S. în colaborare cu tombrie a. c. pe adresa: Con­
siliul General A.R.L.U.S., Bu­
Ministerul învăţămîntului şi cul­ cureşti,str. Ion Ghica nr. 5, pen­
turii — Direcţia difuzării căr­
ţii, organizează concursul lite- tru Concursul literar-ghiciloare.
Buletinele cu întrebări şi re­
literatura popoarelor sovietice", gulamentul concursului se gă­
prin care concurenţii, răspun- sesc de vînzare (50 bani) la
mm