Page 4 - 1957-09
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 844
A co rd cu privire In întîmpinarea seiei de a 40-a
la traficul telegrafic
şi telefonic între
Iugoslavia şi Albania aniversări a Marii Revoluţii Socialiste
BELGRAD (Agerpres). — din Octombrie
La 29 august 1957 a fost sem
Convorbirea academicianului romin O m a n ui este gata sa încheie pacea nat la Belgrad un acord cu pri PEKIN 31 (Agerpres). — Pos se opere ale compozitorilor ruşi
vire la traficul telegrafic şi te tul de radio Pekin a anunţat că şi sovietici, cîntece ale popoare
Eugen Maeovski clacă i se recunoaşte lefonic Între Iugoslavia şi Alba în legătură cu apropierea celei lor din Uniunea Sovietică.
nia.
de a 40-a aniversări a Marii Re In zilele sărbătoririi lui Oc
In acelaşi timp a fost sem voluţii Socialiste din Octombrie, tombrie, vor fi organizate emi
nat un protocot privind schim siuni consacrate victoriei Alarli
bul poştal direct sau în tranzit va inaugura în curînd un pro Revoluţii Socialiste din Octom
şi o anexă privind reglemen gram special de emisiuni de brie şi importanţei ei interna
tarea transportului călătorilor seară. In program vor fi inclu-
şi poştei pe ruta Titograd-Stru- ţionale.
ga Pod grad el.
cu un corespondent al agenţiei TâSS mclepedenţa ţării FA ŢA ÎNŢA
TOKIO. — Agenţia Associa
CAIRO (Agerpres). — Chi tive trebuie duse fără lameste- ted Press !anunţă că în toamna
aceasta primul ministru japo
LENINGRAD 30 (Agerpres). grad. Au fost rodnice întîlnirile na Nouă anunţă : Reprezentan cui englezilor. nez, Ki'şi,' va face o nouă că
La simpozionul internaţional cu academicianul Konstant'n Bî tul Imamului din Oman, Sialiah lătorie prin ţările Asiei de sud-
consacrat originei vieţii pe pă- Harsi a arătat că Liga ara est şi ale Extremului Orient —
mînt a luat parte şi academicia kov Iă“"'ins't!uîtiil'Nle"VIziVl'oGe ! uEnleiH"cosni'frerri“nţepundJez,'"pdres”a, ?Iaa* î~nul bă a trimis recent o delegaţie Australia, Noua Zeelandă, Viet (Urmare din pag. Ill-a) diUTii importante pentru construi
nul romîn Eugen Macovschi. „Pavlov“ cu profesorul Serghei trebarea dacă Imamul !ar ac care să viziteze Omanul dar en namul die sud, Laosul, Gambod-
După terminarea simpozionului Anicikov la Institutul de Medi cepta propunerea, primului mi glezii au împiedicat-o să ajun gia şi Filipinele. rea de locuinţe şi construcţii
el a vizitat timp de 4 zile Lenin cină experimentală şi cu alţi oa ni sini al Sudanului ca statele gă la destinaţie.
gradul unde a avut întrevederi meni de ştiinţă de seamă. M-au arabe să medieze în conflictul ROMA. — La Roma s-ia a- C.C. al P.M.R. din decembrie social-culturale în localităţile
cu oameni de ştiinţă sovietici, interesat îndeosebi noile lucrări cu sultanul din Maskat, a de înainte de conferinţa sa de !nunţat. oficial că cu începere de 1956, începînd de la 1 !aprilie populate de mineri. In interva
înainte de plecare acad. E. Ma în domeniul biochimiei creerului. clarat că Imamul Omanului es presă, Salah El Harsi a avut la 7 septembrie preşedintele !a.c., la toate exploatările car lul 1951—1956, minerii au pri
covschi, într-o convorbire cu te gala să încheie pace dacă i o întrevedere cu ambasadorul Republicii italiene, Gronchi, şi bonifere din Vialaa Jiului, a în mit în folosinţă peste 6200 ti
corespondentul agenţiei TASS, a Am acceptat cu satisfacţie pro se recunoaşte independenţa. Sudanului la Cairo în cursul soţia vor face o călătorie în ceput acţiunea !de experimentare piar-tamente. Pe harta raionului
punerea colegilor din Leningrad El a adăugat că orice trata căreia el a cerut ca Sudanul Iran, ca invitaţi ai şahului. ia măsurilor privind îmbunătă Petroşani a !apărut noul ora;
declarat : şi am citit în faţa oamenilor de să sprijine cererea Omanului de Gronchi va fi însoţit de minis ţirea sistemului de salarizare şi de la Uri can i. In !acest an, a?.*
ştiinţă de la Institutul de me a fi primit în Liga arabă. trul de. externe italian Pelta. după cum prevede pianul d*
normare !a muncii. Creşterea stat, se va da minerilor în fo
După cum se ştie în august a dicină experimentală un referat S^ezuStíiíuíe alegeriîor pentru Adunarea MÜNCHEN. — Pînă în pre productivităţii muncii, !reduce losinţă încă 1033 apartamente,
avut loc la Moscova un simpo oglindind noile lucrări ale bio- zent autori taţi le de la Bonn nu rea cheltuielilor de producţie şi un nou corp de spital la Lu
Supremă a R . P. D. Coreene au plătit nici un fel de despă creşterea ponderii salarului ta-, pani, cuprinzând 75 de paturi,
zion internaţional consacrat pro chimiştilor romîni. gubiri familiilor celor 15 soldaţi pitar în cadrul cîştigului total mai multe cantine, băi munci
din !armata vest-!germană oare pînă la 80 ba sută !a dus la toreşti şi cluburi. In !acelaşi
blemei originei vieţii pe pămînt. Sînt bucuros, a spus în în PHENIAN (Agerpres). — A- Potrivit unui comunicat pu s-au înnecat în cursul „marşu creşterea cîştigului mediu !al timp, zeci şi sute de mineri au
Lucrările simpozionului au pre cheiere acad. Eugen Macovschi, genţia telegrafică coreeană tran blicat de comitetul pentru orga lui morţii“ ordonat de !superiori minerilor. In luna aprilie, primia primit credite de lungă durată
zentat pentru noi un mare inte că legăturile creatoare dintre bi smite : ministrul Afacerilor Ex nizarea alegerilor în R.P.D. Co în rîul Iller, în luna iunie a a- lună de experimentare, dştigul pentru construirea de locuinţe
ceslui an. Rudele victimelor nu minerilor de ba exploatările car individuale.
res şi s-au dovedit foarte utile ologii romîni şi sovietici vor terne al R. P. D. Coreene, Nam reeană, 95,9 la sută din totalul au primit decît donaţii volun
pentru coordonarea cercetărilor continua să se desvolte. Printre Ir, a declarat în cadrul unei alegătorilor înscrişi în listele e- tare din partea unor organizaţii bonifere,din Valea Jiului !a ores- Este suficient să cobori în mi
conferinţe de presă la Plieman particulare. out cu 39,6 la sută faţă de lu nele Văii Jiului să vezi condi
ştiinţifice şi pentru aprofunda altele am convenit cu academi că rezultatele recentelor alegeri lectorale s-au prezentat la vot, na martie ; în luna mai a cres ţiile noi de muncă, să mergi în
rea lor. Şederea mea la Lenin cianul Bîkov să efectuăm cerce pentru Adunarea Populară Su iar din !aceştia 99,9 la sută au DJAKARTA. — La Djakarta cut cu 34 ba sută, iar în iunie oasele noi, spaţioase, în care lo
grad am folosit-o pentru a vi tări ştiinţifice în comun în do premă a R.P.D. Coreene consti votiat pentru candidaţii din cir ¦a. !avut. loc din iniţiativa Aso cu 38,1 la sută. cuiesc astăzi minerii, pentru a
zita laboratoarele de biochimie meniul fiziologiei şi biochimiei tuie o dovadă a sprijinului de cumscripţiile electorale respec ciaţiei pentru relaţiile culturale
şi pentru a face un schimb de digestiei. plin pe care poporul coreean îl tive. cu Uniunea Sovietică o reuniu Astăzi minerii cîştigă ' salarii te convinge de viaţa din ce în
păreri cu colegii din Lenin- acordă Partidului Muncii din Co ne cu prilejul reîntoarcerii dele bune diatorită căruia pot duce ce !mai bună, mai înfloritoare pe
reea şi guvernului. Nam Ir a arătat că întărirea gaţiei municipalităţii oraşului
unităţii politice şi ideologice a Djakarta din călătoria în Uni o viaţă omenească, înfloritoare. care regimul nostru democrat-
Nam Ir a arătat că, prin re poporului coreean, în urma n- unea Sovietică şi în alte ţări Să luăm de pildă, pe Somogyi popular a creat-o muncitorilor
Politica guvernului tailanclez centele alegeri, poporul coreean cestor alegeri reprezintă un fac ale lagărului socialist. La reu Iul iu, de la mina P etnia, care mineri. Este suficient să pui faţă
criticată în parlamentul ţării şi-a întărit unitatea politică şi tor puternic care va da o lovi niune au participat membri ai în medie cîştigă 3800 lei pe lu în faţă condiţiile de muncă şi
ideologică în vederea unificării parlamentului indonezian, mem nă. In luna iulie, de exemplu, de trai ale minerilor noştri, cu
paşnice a ţării, pentru construi tură hotărîtoare imperialiştilor a- bri !ai mionioiipaii taţii din Dja acelaşi miner a oîştigiat 5.100 condiţiile de muncă şi de trai
karta, !reprezentanţ ii ambasade lei. Şi dacă am vorbit mai îna ale minerilor din ţările capita
merlcani şi clicii lui Li Sîn-man lor U.R.S.S. Poloniei şi Rornî-
niei. Primarul Djakartei, Su
BANGKOK 31 (Agerpres).— Tai land ei participă la blocul mi rea socialismului în R.P.D. Co care încearcă să submineze re inte de făptui că un miner din liste, pentru !a vedea încă oda
— China Nouă anunţă: După litar S.E.A.T.O., cheltuieşte fon reeană. construcţia R.P.D. Coreene. Italia plăteşte drept chirie a- tă că, în timp ce la noi există
cum anunţă presa locală şi pos duri uriaşe pentru înarmare, a- în Franţa: 141.737 accidente de circulaţie p.roape jumătate din ceea ce cîş preocuparea permanentă pen
turile d'e radio tai landere, Ia 29 dueînd prin aceasta prejudicii tigă, trebuie arătat că, datorită . tru grija faţă de om, pentru ri
august au început în parla alît intereselor politice ale ţă chiriilor mici, stabilite la noi, dicarea nivelului .său de trai, în
mentul tailandez, Ia cererea par rii, cit şi economiei ei. Refe- în cursul anului 1956
tidelor de opoziţie, dezbateri a- rindu-se la aşa-zisul ajutor e- acei mineri care locuiesc cu apus capitaliştii intensifică ex
supma politicii externe şi inter conomic al Statelor Unite a- PA R IS'31 (Agerpres). — Di- în anul 1956 cifra record de chirie, plătesc o sumă infimă ploatarea, caută să stoarcă pro
recţia circulaţiei rutiere din 141.737 de accidente. Numărul pentru aceasta.
Franţa a dat publicităţii un ra total al victimelor în cursul anu fituri Tot mai mari pe baza ex
port în care se arată că numărul lui 1956 se ridică la 188.897,
Trebuie arătat ca guvernul şi ploatării, ruinării şi pauperiză
ne a guvernului Fibun Songram. cordat Tailandei, Tep Ciotinu- accidentelor de circulaţie creşte dintre care peste 8.000 morţi şi partidul nostru au !acordat fori- rii munci lori lor.
In cuvîntările lor, deputaţii opo oit a subliniat că acesta urmă în Franţa din an în an, atingînd 54.000 răniţi grav. riiro, care a conclus delegaţia,
ziţiei au acuzat guvernul că nu reşte un singur scop — să îm Mari demonstraţii împotriva m işcării şi-ia împărtăşit impresiile din
este capabil să conducă ţara, că piedice prin toate mijloacele călătorie.
cheltuieşte fără rost fondurile dezvoltarea industrială şl eco MOSCOVA. — Prezidiul So
separatiste din Sumatra vietului Suprem al U.R.S.S. a
bugetului de stat şi că a su nomică a Tailandei. numit pe Via ceatav Miha iiovici
bordonat interesele naţionale In discursurile lor, Tep Cio- DJAKARTA 31 (Agerpres).— nului şi să se pună capăt !auto Molotov ambasador extraordi
ale ţării Intereselor politicii Sta tinucit şi o serie de alţi depu TASS anunţă": Ziarele din In rităţii „Consiliului Bateg“, în nar şi plenipotenţiar al U.R.S.S.
telor Unite. iKuiang Aphaivong, taţi ai opoziţiei, au chemat gu donezia anunţă că în regiunile centrul Sumatrei. în Republica Populară Mongo
liderul partidului democrat oare vernul să lichideze „cortina de centrale iale Sumiaitrei, în care lă. Fostul ambasador al
anul trecut elementele separa Ziarele !anunţă că zilele tre U.R.S.S. în R. P. Mongolă !a
cute au avut /-loc demonstraţii
a vorbit în numele partidelor dolari“ care orbeşte guvernul tiste conduse de !aşa numitul împotriva mişcării separatiste fost numit consilier al amba
de opoziţie, a declarat că gu şi să promoveze o politică ex „Consiliu Biateng“ !au !acaparat şi în Sumatra de sud. sadei.
vernul este incapabil să con ternă neutră în interesele na
troleze situaţia în ţară, iar po ţionale. puterea administnaitivă, iau !avut S. U. Â. intensifică liv ra re a de arme
litica sa financiară a dus la loc demonstraţii de masă ale către Pakistan
crearea unei uriaşe datorii na După cum arată ziarele, şe oamenilor muncii.
dinţa care s-a încheiat la orele
Ziarul „Stopo“ anunţă că la
20 august au !avut loc demons
ţionale. 5 dimineaţa, a fost cea mai fur traţii la Buki'ting, Lubwk, B,a- WASHINGTON 31 (Ager ma de situaţia din Orientul mij
Tep Ciotinucit, liderul parti tunoasă din întreaga istorie a sung şi Piasjakumbuh. Demons pres). — Agenţia United Press lociu guvernul şi cercurile mi
parlamentului tailandez. Da 30 tranţii cereau restabilirea rela subliniază, citind surse din a- litare americane studiază în
dului economiştilor, a subli august în parlament au conti ţiilor între guvernul central şi pro'pierea Departamentului de momentul de faţă posibilităţile
niat că, în ciuda stării de spi nuat dezbaterile. administraţia regională, în con Stat a! S.U.A.. că „ţinînd sea de „grăbire a ritmului“ in care
rit a opiniei publice, guvernul formitate cu programul guver sini livrate larme Pakistanului
0 0 0 0 -0 0 00 00 0 0 00 00 00 00 0 0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 0 0 00 00 0 0 00 00 00 00 O -500 00 0 0 OO DCOOOOOOCCI-- DO OO OO OO 00 OO 00 00 00 0 0 00 0 0 00 00 00 00 00 00 0 0 00 00 OO 00 0 0 00 00 00 00 00 o în cadrul „ajutorului militar a-
merican“ !acordat !acestei ţări“...
o
8 rii — adusă Ia cunoştinţa o- „In ochii organizatorilor planu
Săptămîna internaţională8 rilor militare !americane — re
latează agenţia citată — P a
8 kistanul are o importanţă deo
8 sebită mai ales prin !aşezarea
8 sa strategică, constituind 'o an
8 piniei publice din întreaga iu
nie de către V. A. Zorin, re
prezentantul sovietic în subco
Săptămîna care a trecut a cruzime şi nenorocire toate senhower şi Dulles, au încer mitetul Comisiei O.N.U. pen
8 fost bogată în evenimente de războaiele de pînă acum. cat în declaraţiile lor publice tru dezarmare.
8 mare importanţă internaţiona Vestea că Uniunea Sovieti să minimalizeze însemnătatea In documentul sus-amintit, coră a pactului de la Bagdad
8 lă care au reţinut atenţia opi că a realizat de acum racheta şi consecinţele existenţei ra Uniunea Sovietică atrage din şi a !alianţei militare a Trata
8 tului SEATO“. Agenţia United
8 niei publice mondiale. Dintre balistică intercontinentală a în chetei balistice intercontinen nou atenţia puterilor occi Press adaugă că Pentagonul La uzina „Len.startkolll“ din Leningrad s-a terminat asamblarea noului
8 acestea se desprinde insă unul furiat şi mai mult cercurile tale sovietice, opinia publică, dentale că dacă — în cinci şi Departamentul de Stat stu slrung „7288-F“. Greutatea lui este de 350 de tone, lungimea de 28 metri,
— viu comentat în întreaga occidentale, dat fiind că eie alît din ţările capitaliste eîl luni de zile — subcomitetul a diază în momentul de faţă am iar înălţimea lui este egală cu înăRimea unei casc cu două etaje. Strun
8 plificarea programelor de „aju gul acesta uriaş este pus în mişcare cu ajutorul a 27 motoare electrice, a
8 lume — care, prin importanţa nici măcar nu-şi pot propune şi din cele socialiste, conside bătut pasul pe loc şi nu s-a tor militar“ şi pentru celelalte căror capacitate totală depăşeşte o mic de kw. Noul slrung este deservit
de doi oameni. El poate prelucra piese în greutate de 100 de tone.
8 ce o reprezintă pentru viitorul să încerce lucrul acesta, iar în ră ca o deosebită şansă faptul realizat nici un progres în membre ale pactului de la Bag
8 lumii — a fost primit de către S.U.A. proiectilul „Atlas" lan că acest tip de armă, superior discutarea problemei dezarmă dad — Turcia, Iran şi Irak. In CLIŞEU : Vedere generală a strungului „7288-F“.
8 omenirea iubitoare de pace cu sat în iunie anul acesta, s-a ca viteză şi eficacitate tuturor rii, aceasta se întîmplă din
profund interes, cu nemărgini prăbuşit în ocean după ce celor existente pînă acum şi cauză că puterile occidertale \ Cf \ ÎL 1
tă bucurie. Este vorba, aşa străbătuse doar doi kilometri. împotriva căruia nu exista nu sînt animate de dorinţa
după cum a-ţi înţeles, de re încă nici o apărare, aparţine sinceră de a se ajunge ia vre LUNI 2 şi MARŢI 3 SEP TE M B RIE 1957
centul comunicat al agenţiei Realizarea primei rachete Uniunii Sovietice — constitu un acord în această problemă
TASS care făcea cunoscut în balistice intercontinentale din şi că eie n-au căutat cîtuşi de SPECTACOLE Ştiinţa învinge; 11,03 Prelucrări de uşoară; 6,15 Muzică populară romî
tregii lumi că în Uniunea So lume de către ştiinţa şi tehni ind astfel o „armă a păcii", puţin să vină în întîmpinarea CINEMATOGRAFICE folclor ale compozitorilor noştri; 13,05 nească ; 6,45 Muzică distractivă; 7,40
vietică a fost experimentată cu ca sovietică reprezintă expre adică o armă pe care Uniu propunerilor realiste şi reali Muzică populară romînească; 13,45 Concert de dimineaţă; 9,30 „Roza
succes prima rachetă balistică sia unei nete superiorităţi a nea Sovietică n-o va folosi zabile ale Uniunii Sovietice. DEVA: F cdra; Primele, bucurii Cîntece patriotice de compozitori so violurilor"; 11,03 Muzică uşoară;
intercontinentală. Priviri ie în acesteia faţă de nivelul la care niciodată pentru a ataca o Ba dimpotrivă, propunerile (matineu) ; Din nou împreună (cine vietici ; 14,00 V alsuri; 14,45 Muzică 11,30 Din muzica popoarelor; 14,00
tregii lumi sînt aţintite în pre s-a ajuns în ţările capitaliste, aită ţară, ci numai în cazul prezentate de acestea — sub ma grădina de vară) ; ALBA IU- populară romînească ; 15,05 Muzică Muzică instrumentală; 15,05 Cţîntee.e
zent spre Uniunea Sovietică— şi îndeosebi în Statele Unite. necesităţii de apărare. presiunea opiniei publice mon LIA ; Jocul cu v ia ţa ; APOLDU DE corală romînească; 16,30 Sfaturi gos şi jocuri populare rom îneşti; 16,10
ţara care a realizat—prima în Această realizare excepţională diale — propuneri vechi, care SUS : Trandafirii Iui Ailah ; BARU podăreşti ; 17,19 Noi medicamente ro- Muzică uşoară ; 16,30 Curiozităţi, fi
lume — „arma supremă“, „ar oglindeşte, fără îndoială, gri Popoarele apreciază cu atît nu ţin seama de actualele con MARE: Trei starturi; BR A D : Stan m încşli; 18,30 Muzică uşoară; 19,45 lologice; 18,50 Jocuri populare romî
ma absolută" (cum este denu ja nemărginită şi mijioace'e mai mult noua realizare a şti diţii create în lume, sînt me şi Bran studenţi la Oxford: HAŢEG: Cîntece şi jocuri populare; 19,55 neşti; 19,10 .Muzică uşoară; 20,10
mită racheta balistică intercon moderne şi perfecţionate pe ca inţei şi tehnicii sovietice, cu nite a încurca şi mai mult iţe Cronica amanţilor săraci; ILIA: Fes „Noapte bună, copii“ : „Leul şi ca Program de muzică populară romî
tinentală în S.U.A.). In timp re Partidul Comunist şi guver cit chiar în comunicaţii! care le, a crea impresia că puterile tivalul tinerelului de la V arşovia; pra“ ; 20,00 Cîntece şi jocuri popu nească; 21,30 „Părinţi şi copii;
ce privirile popoarelor iubitoa nul Uniunii Sovietice le pun anunţa experimentarea cu suc occidentale depun eforturi în LONEA: Vocaţie; ORAŞTIE: Cazul lare; 20,30 Muzică uşoară ; 21,16 Ba- 23,15 Concert de noapte; Programul
la îndemîna oamenilor de şti ces a rachetei balistice inter Rumcanţev : PETROŞANI: Din nou iade şi jocuri populare romîneşti. Ii. 14,03 Piese pentru acordeon ;
împreună; S E B E Ş : Taina nopţii e- 14,40 Muzică populară din regiunea
re de pace sînt pline de recu inţă şi specialiştilor sovietici. continentale, guvernul sovie vederea ieşirii din impas a pro terne ; TEIUŞ : Pătratul 45 ; ZLAT- PROGRAMUL II : 14,03 Melodii Piteşti , 15,15 Muzică u.?oară ; 18,05
noştinţă pentru succesele oa Cercurile occidentale sînt ne tic îşi reafirmă dorinţa de a de blemei dezarmării. NA : Drumuri şi destine ; SIMERIA : populare romîneşti ; 15,00 Arii şi Doine şi jocuri populare romîneşti ;
menilor de ştiinţă, specialişti voite să se resemneze — du pune în continuare toate efor Jan Zisk'a. duete din operete; 15,40 Muzică 18,'55 Sfatul m edicului: „Turbarea“;
lor sovietici, şi văd în această pă puternicul şoc nervös pro turile pentru realizarea unui a- Opinia publică are însă pri populară din M oldova; 16,20 Muzică !9,00 Muzică instrum entală; 20,03
realizare excepţională foŢa la dus Ia auzul ştirii şi să re cord — cerut cu atîta insis lejul — mai ales acum, cînd SELECŢI UNI DIN uşoară; 17,30 Program dc muzică Muzică de 'estradă; 22,15 Melodii
gărului socialismului şi a! pă cunoască (nu fără urme de tenţă de către opinia publică Uniunea Sovietică deţine cea PROGRAMUL DE RADIO populară; 18,55 Sfatul medicului: populare romîneşti;, 22,30 Cîntece de
cii, privirile duşmanilor păcii profund regret) că — aşa du mondială în problema alît mai puternică armă, , şi cînd „Tuberculoza bronşică“ ; 19,00 Con dragoste; 23,15 ATuzică de cameră.
sînt pline de ură, deoarece ei pă cum scria ziarul suede? de importantă a dezarmării. şi-a reafirmat dorinţa de înţe LUNI 2 SE P TE M B RIE 1957 cert de estradă; 21,05 Teatru la mi
legere în problema dezarmării, crofon: „Plicul“ ; 22,50 Jocuri popu Buletine de ştiri : 5,00: 6,00: 7,00:
PROGRAMUL I. — 5,10 Jocuri lare romîneşti, 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19,00:
nu-şi vor mai putea pune în a- „Stockholm Tidningen" — :a- Lucrul acesta este subliniat făcînd şi propuneri realiste ii’ populare, rbmîncşti : .0,13 Muzică popu 22,00: 23,52 (programul I): 14,00:
plicare — fără teamă — pla chetele ruseşti vor modifica cu şi mai multă insistenţă in această direcţie — să vadă lară romînească ; 7,03 Muzică dis M ARŢI 3 SE P TE M B RIE 1957 16,00: 18,00: 20,00: 21,00-. 23.00
nurile nebuneşti de decianşare în întregime strategia mon tr-un document recent — de cine apără cu adevărat cauza tractivă ;. 7,40 Concert , de dimineaţă;
dială. claraţia guvernului sovietic în păcii şi cuie o face numai de
a unui nou război mondial — Deşi unii oameni de stat din legătură cu tratativele de la ochii lumii.
un război care ar întrece în Occident, printre care şi Ti- Londra în problema dezarmă CONSTANTIN MACOVEI 8
O000000000000000000OO00000000000000OO0000000000000000000000 OCO0000000000OO00OO000000OOOO000000000000000000000000000000000000OOOO00OO00o 8,10 Din dansurile popoarelor; 9,30 PROGRAMUL I. - 5,10 Muzică (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, T elejon: 188— 189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P Jl.T .R . tu. 236J20. din 6. noiembrie 1 9 4 9 —. Tiparul întreprinderea Poligraţică „l M a r — DEVA.