Page 40 - 1957-09
P. 40
Pdg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. S51)
unedo ar a
O PRODUCŢIE ASTUDIOULUI CINEMATOGRAFIC,,BUCURS$Tr
Am ajuns Ia locul meu, în com nariului, cu regizorul secund Paula Ungurei. O comună aşezată tăţile. Ba, mai mult, cu puţin şitul iernii. Anul trecut, aceiaşi
partimentul expresului de Bucureşti, Popescu, cu şeful producţiei Iancu undeva printre dealurile rado timp în urmă, unii oodectivişti număr de animale nu a consu
cînd vagonul zdrumica macazurile la Olieru şi cu operatorul secund Gheor- nului Sebeş. Viile care împodo manifestau o neîncredere în fer mat nici 75 la sută din aceeaşi
ieşirea din gara Simeria. M-am aşe ghe Petre. besc dealurile ce se profilează mele de animale, cerind desfiin cantitate de furaje care a exis
zat resemnat, să fac o călătorie mo intr-o parte a comunei, pădurile ţarea ior, pe motivul că nu-ar fi tat cu un an în urmă, cînd' nu
notonă pînă la Bucureşti. Pe bancheta Am urcat cu ei scările blocului, spre ce o umbresc din altă parte, a- rentabile. au avut însilozat nimic. Aceas
din faţă, un tînăr plictisit şi încă doi apartamentul ocupat de şeful de echi pod cîmpia destul de mă
pasageri. pă Virgil Boboc de la cocserie. Elec noasă ce se întinde în De unde izvora această ten tă experienţă i-a făcut pe co
tricienii întindeau cu repeziciune cablu partea dinspre Roşia de Secaş dinţă dăunătoare ? Tocmai din lectivişti ea în anul 1957 să în-
O discuţie încinsă mai tîrziu, m-a rile pentru reflectoare şi pregăteau îţi oferă o panoramă îneîntă- faptul că nu se respectau preve silozeze cu 70 tone mai mult
trezit din moleşeală. Se vorbea în totul pentru o filmare de interior. toare. Despre istoricul comunei, derile Hotă-rîrii Consiliului de decît anul trecu-t. Peste 60 de
contradictoriu despre Hunedoara, despre viaţa zbuciumată a lo Miniştri nr. 141 în legătură cu tone porumb au şi fost însilo-
— Mia de jos mai difuză! Două cuitorilor ei, trăită pe timpul re retribuirea colectiviştilor care zate.
Tînărul blond, cu părul rebel, ce mii la stingă, mai spre geam 1 Şi gimului bur.ghezo-moşieresc, se lucrează la fermele de animale.
stătea plictisit mai înainte, apăra ve mai ! Asa ! Foarte bine ! — operatorul pot spune multe. Dar să lăsăm Aceştia aveau zile fixe şi prin Din toate acestea reiese că
hement şi argumentat oraşul siderur- aplecat deasupra obiectivului, cu gla trecutul şi să vedem ce transfor urmare nu erau cointeresaţi în G. A. C. din Ungurei are o
giştilor. Din mitraliile argumentelor sul sonor, dirija lapidar grupările lu mări au avut loc în anii puterii ridicarea productivităţii şi ren bază furajeră eare-i permite să
ce tînărul le zvîrlea cu'aprindere, Hu minilor din faţa obiectivului. popuIare. Transforma rea ce.a tabilităţii animalelor. Ca urma sporească în mod simţitor nu
nedoara şi oamenii ei luau proporţii mai de seamă petrecută în via re, fermele -aduceau veni-turi mărul de animale şi, mai ales,
epice. Căldura cuptoarelor înalte, o- Regizorul se aplecă şi el, urmă- ţa acestei comune, este înfiin mici, care, în unele oazuri. nu a vacilor pentru lapte. De acea
ţelul incandescent ce curge în şu reşle prin obiectiv cadru! pregătit, apoi ţarea gospodăriei colective. acopereau nici cheltuielile de stă părere sînt şi colectiviştii.
voaie de foo, cocsul, fonta, praful, se ridică şi anunţă s e c : producţie. De aici pornea tot Tocmai de aceea au hotărît să
fumul şi zgura oraşului, blocurile Gospodăria colectivă a luat răul şi -toată neîncrederea. mărească ferma de vaci în ac-est
muncitoreşti, şoselele noi asfaltate, şi, — Atenţiune I... Motor 1... fiinţă în 1950 cu vre-o 50 de an pînă Ia 30 capele. Aceasta
dintre toate şi peste toate, omul, omul familii şi 100 hectare de teren. Lucrurile s-au schimbat înseamnă intr-adevăr un pro
oţeiar, furnalist, cocsar, constructor, Bîzîind, aparatul înregistrează sce Intre 16 şi 20 septembrie a.c., Dramatismul procesului de gres. Dar ţinînd seama de posi
toate dădeau vocii vorbitorului vibra-’ na pregătită cu meticulozitate şi la pe ecranul cinematografului conştiinţă, petrecut în sufletul
ţii emoţionante de caldă simpatie. comanda scurtă: „Stop motor!“ bî- Filimon S'îrbu" din oraşul Deva, tînărului aviator Andrei Tinuş,
zîitul se opreşte brusc. va rula o nouă producţie a ci este creat în stilul unui film de
L-am privit cu interes. Avea în ton nematografiei romineşti, intitu aventuri cu episoade de adîncă
o tărie ce nu putea izvorî decît din- — Ce film lucraţi ? — l-am între lată „Vultur 101”. Despre alte bogăţii ale ei, de Din luna februarie a.c., situa bilităţile existente, trebuie ară
tr-o cunoaştere temeinică, şi mai mult, bat pe regizor la plecarea din locuin încordare, ce ţin încordată a- atunci, nu prea avem oe spu ţia în G.A.C. Ungurei s-a schim tat că se poate face şi mai mult.
dintr-o dragoste şi un respect deose ţa tovarăşului Boboc. Filmul, este realizat de Stu tenţia spectatorului. ne. Tînăra colectivă avea doar Sînt toate condiţiile ca ferma
bit faţă de oraşul pentru care pleda. dioul cinematografic ,,Bucu 2 boi şi 2 cai. Nu se poate vor bat. La ferma -de animale s-a de vaci să crească pînă la 80
Neastîmpărat şi plin de vervă, aşa — Pentru Studioul de filme „Ale reşti”, în regia lui Andrei Că- In film, vom găsi actori valo bi nici despre veniturile bă introdus sistemul de retribuire capete. In cazul că gospodăria
l-am cunoscut atunci pe operatorul xandru Sahia“, filmăm un reportaj roşi ca : Marga Butuc Codres- neşti realizate de colectivă în a colectiviştilor după producţia se lărgeşte prin înscrierea altor
cinematografic Constantin Ionescu de documentar de o jumătate de oră, care lăraşu, după scenariul semnat cu, Ştefan Moisescu, Constan urmă ou 6—7 ani. Aşa era a- obţinută. Prin aplicarea aces familii, atunci numărul vacilor
la Studioul „Alexandru Sahia“, fără va rula pe ecrane cam prin luna tin Sincu, Miluţă Gheorghiu etc. tunci. Colectiva însă .a cunos tui sistem, s-a ajuns la o în va putea fi şi mai mare.
ca să ştiu că-1 voi reîntîlni mai tîr noiembrie. Tema este inspirată din de Nicolae Tăutu, laureat al cut o largă dezvoltare an de an. semnată cointeresare a colecti
ziu în Hunedoara. frămîntările, preocupările şi munca si- Premiului de Stat. In prezent, are 188 de familii viştilor în sporirea producţiei şi Ce împiedică totuşi creşterea
derurgiştilor dintr-o zi. Ne străduim şi o suprafaţă de peste 500 ha. totodată la sporirea simţitoare numărului de animale ? In pri
De cîteva zile, am întîlnit pe drum, să înregistrăm pe peliculă eroismul, i ie se nu vă teren. Şi-a înfiinţat o fermă cu a propriului lor venit. Dar lu mul rînd lipsa unor adăpostiră
în diferite locuri şi prin uzină, reflec hărnicia şi viaţa siderurgiştilor, cu 16 vaci de p: ducţie, are 32 boi crul cel mai important este fap corespunzătoare. Gospodăria şi-a
toare, tripieduri, aparate şi un grup bucuriile şi greutăţile ei. Am surprins Scrisoare deschisă conducerii de muncă, 10 cai, 12 capete ti tul că a crescut e-norm de mult construit, ce-i drept, un grajd
de oameni sprinteni. Prin Hunedoa aspecte de muncă diferite, lîngă gura neret bovin. In total 70 capete rentabilitatea animatelor. Iată pentru 4-2 capete de vite. Iii
ra, ştirile au început să se transmită cuptoarelor încinse şi în canal, la lu numai un exemplu concludent : planul de producţie din acest an,
rapid, mai ales prin „radiocuptor“ : crările grele si periculoase de inter de animale mari. Mai are o fer
„Au filmat la cocserie“, „Azi la fur venţii. Aceeaşi oameni i-am căutat a- U. R. C. C mă cu 700 de oi, una cu 36 într-o perioadă de 5 luni, adică •are prevăzut să construiască în
nal“, „Aseară la circ", „In O.M “... casă, Ia cluburi, la cercurile de artă porci, 66 familii de albine, ate februarie—iunie 1957, s-a obţi că un grajd pentru 50 vite
plastică, peste tot, aşa cum trăiesc După cum ştiţi şi voi, tovarăşi de constatat contrariul, P« lunile Iulie liere de tîmplărie, rotărie şi mari. In acest scop, au şi fost
Pe negîndile, aseară, trecînd pe ei în fiecare zi. Am căutat să sur la U.R.C.C. Haţeg, planul de pro- fierărie şi alte ramuri. nut o producţie de lapte dublă,
o stradă din O.M., în faţa unui bloc, prindem atmosfera oraşului, măreţia ducţie este lege şi trebuie deci res- şi august (acum sintem ta juma- faţă de întreaga producţie de confecţionate 30.000 cărămizi.
am reîntîlnit cablurile, reflectoarele, giganticilor monştri de oţel şi omul — peciat. Noi, cei de la l.F.E.T. Lupeni, Animalele aduc colectivişti l-apte obţinută în tot cursul anu Dar cu tonte acestea, construc
aparatele şi oamenii. Intre ei, şi vechea omul care Ie-a dat viaţă şi care le ne străduim nu numai să realizăm, iaie.a lunii septembrie), conform lor însemnate venituri băneşti
mea cunoştinţă din tren — Constan struneşte. ci şi să depăşim pianul. Aceasta cu în fieoare an. in aces! an s-a
tin Ionescu. contractului, trebuia să ne livraţi 70 realizat, de exemplu, peste lui 1956, de la aceleaşi vaci. ţia a fost amînată pentru anul
120.000 lei numai din vînzarea
Am făcut cunoştinţă tot atunci în tone de fui. Piuă acum riu tun pri de animale, iar din vînzarea Important este şi faptul că chel viitor. Se vede că organizaţia
faţa blocului, cu regizorul Herman produselor de origină animală tuielile de întreţinere nu nu cres de bază nu a ajutat pe c acti
Rabinovici care este şi autorul sce Filmul 11 vom termina prin oc mii nimic. I — lapte, lînă, brînză — s-a ob
tombrie şi prin noiembrie o să ne ţinut peste 50.000 lei.
puteţi judeca munca pe care-o de aţii mai mult, cu cil ne aflăm in- Necazul in această chestiune por- cut proporţional cu producţia, vişti să înţeleagă că amînînd
Veniturile băneşti realizate, ci, dimpotrivă, au scăzut faţă construirea grajdului, amină
ir-un puternic sector minier pe care-l neşle de la faptul că noi- nu mai dau posibilitatea ca membrii de ce'.e din anul trecut. Acest dezvoltarea avutului obştesc al
gospodăriei colective să împartă, exemplu ne confirmă că-n gospodăriei.
punem. deservim cu lemnul de mină necesar, avem cu ce întreţine animalele, fiind pe lîngă produse, şi însemnate
C. S. Putem să ne mindrim astăzi cu toţii nevoiţi să scoatem din producţie a- sume de bani. Despre creşterea
sistematică a nivelului de via
oooooooc OOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC că alunei cînd n-am fost împiedicaţi proape toate atelajele. Siniem In si- ţă ai colectiviştilor, s-ar putea G.A.C. Ungurei sini posibilităţii Trebuie arătat că gospodăria
de anumiţi factori, ne-am realizat tuaţia de a nu ne realiza planul de spune multe. Acesta diferă de
cei din trecut foarte mult. Des de a se ridica şi mai mult pro colectivă din Ungurei este în-
pre acest lucru vorbeşte de alt
fel faptul că lună de lună nume ductivitatea animalelor existen . drumată şi ajutată într-o mă
roase familii de ţărani indivi
planul, ba l-am şi depăşii. Numai producţie. Lemnul pe care trebuie să-l te. sură insuficientă de către ingi
vedeţi că mai sini şi aceşti... „!ac- dăm minerilor pentru ca aceştia să Sînt ş3 alte posibilităţi nerii şi tehnicienii secţiei agri
cole raionale, pen-trn a executa
Cu rttva timp in urmă, zia care o alcătuiesc şi-au văzut li t o n T o c m a i despre un asemenea trimită industriei patriei noastre
rul ,,Drumul socialismului" a niştiţi de treburi, fără a-şi mai construcţiile necesare şi pentru
publicat un material despre bri bate capul cu pregătirea de pro „factor“ ne-am gindit să vă scriem cărbune, nu l-am livrat. Cauza v-am Suprafaţa to-tală a gospodă a spori numărul de animale.
gada artistică de agitaţie a că grame artistice. Ce şi-au z is : riei colective este mai mare de Aceştia vin rar pe la această
minului cultural din comuna ,,Am fost lăudaţi? Am fost. In aceste rinduri. arătat-o, tun este cazul să vă mai 500 ha. Din acestea, 68 ha gospodărie, iar atunci cînd vin,
Băiţa. in acest material, era Prin urmare, putem sta. In de
arătată munca vrednică pe care finitiv, o laudă nu se pierde Esie vorba de modul în care înţe- arătăm ce înseamnă aceasta pe in-
membrii brigăzii au desfăşura aşa uşor. Poate să ne ţină şi
t-o, precum şi rezultatele fru ea, acolo, vreo cîteva luni. După legeţi să vă achitaţi de sarcinile şi ireaga economie naţională. Dacă in- sî-nt fîneţe naturale, iar peste stau cei mult 2—3 ore, timp
moase ce au fost obţinute de aceea vom mai vedea... şi-apoi.
către ei. In acelaşi timp, au fost avem şi-un motiv : responsabi obligaţiile voastre. Ş tiţi prea bine că cercaţi să vă guidiţi puţin, veţi ve- 100 ha se cultivă în fiecare an în care întreabă pe cine î-ntîl-
relatate unele metode folosite lul e în concediu...".
de brigadă In munca sa, toc intre întreprinderea noastră şi dea urmările unui fapt simplu în cu diferite pianle furajere ca : nesc : „Ce mai e nou ?“, sau
mai pentru ca din experienţa Ne pare rău că trebuie să-i
ei buna, să poată învăţa şi alte deziluzionăm şl uite, am făcut U.R.C.C. Haţeg există încheiat şi formă, care porneşte tocmai de la duali se înscriu în colectivă. trifoi, lucerna, borceag. sfee'ă se mulţumesc să dea cîteva in
formaţiuni artistice de acest gen. ca laudele să ţină mai puţin de- Numai în luna august a.c s-an furajeră etc. Incepînd din anul dicaţii verbale insuficiente. In-
cît probabil scontaseră ei. Dar. semnat, un contract ce poartă — dacă v o i: nerespectarea obligaţiunilor con- înscris 24 de familii trec-ut, colectiviştii însilozează ginerii şi tehnicienii agronomi,
Din păcate însă. i-a mulţu avem şi noi un m otiv; dacă res cantităţi însemnate de furaje. In în frunte cu tov. Arcadie Lef
mit prea mult, atît de mult, în- ponsabilul a fost în concediu, I vă mai amintiţi — nr 34. Mai muli iractuaie. De unde provenea
ă t de atunci şi pînă astăzi nu au fost în schimb prezenţi to chiar, contractul a fost completat, Credem că in urma acestor rin-
au mai făcut nimic. A sosit ziua varăşi c a : Bădăuţă Daticiu şi neîncrederea ? 1956, au însilozat 60 tone po ter, şeful secţiei, trebuie să-şi
de 12 august, zi de sărbătoare alţii ca ei. care nufeau să facă | pentru orice neînţelegeri ce s-ar putea duri, veţi simţi şi voi ce înseamnă
a minerilor, apoi ziua de 23 Au o treabă tot atît de bună ca şi
gust. dar acest lucru nu a im responsabilul. | ivi, cu un proces verbal de divergea- respectarea unui contract şi că in Cu toate că fermele de ani rumb. Animalele fiind hrănite schimbe acest sistem de mun
presionat cu nimic brigada ar male aduc colectiviştilor veni în iarnă cu nutreţ însilozat, s-au că. Ei .sînt obligaţi să ajute
tistică de agitaţie din Băiţa. Cei IOVAN P. IUE j fă. Prin aceste acte vă obligaţi să cel mai scurt timp vom primi finul, turi mari, venituri care sporesc îngrăşat, iar producţia de lapte ooncre-t consiliile de conducere
corespondent I ne livraţi 183 tone fin pînă la 31 atit de necesar bunei desfăşurări a simţitor valoarea zilei-muncă, a sporit simţitor. Datorită con ale gospodăriilor colective, pen
decembrie 1957, eşalonat pc luni, in- procesului de producţie. Răminem in
totuşi a existat, şi-nlr-o oare sistenţei oe o are silozul, s-a tru a analiza posibilităţile reale
ţ ccpind cu iulie. aşteptarea rezultatelor hotăririi pe care măsură există şi în pre putui face şi economie la furaje. de dezvoltare şi pentru a execu
zent, tendinţa greşită de a se S-a constatat, de pildă, că în ta fără înlîrziere construcţiile
Ne credeam atunci oameni serioşi, care credem că o veţi lua. merge pe linia reducerii numă anii cînd nu s-a însilozat, fu de care au nevoie.
rului de animale şi nu a spo rajele s-au terminat pe la sfîr-
{ care dacă ne angajăm inir-o proble- Întreg colectivul de muncă ririi lui, în raport cu posibili T. .MARINESCU
mă o şi rezolvăm. Din păcate am al I.E.E.l. Lupeni
io)oooooocooo<xxxxxîot&pppa0oâ0îx>coo^^ Q P d o o c k ^ x x îQ tk % x fo o ^ ^ oc^ooo^odoooodc
Recent, a avut loc la Petro în producţie, ingineri şi tehni rea teoretică în şcolile existen aceştia se pot enumera tinerii
şani plenara Comitetului raio cieni, pentru depistarea tuturor
nal U.T.M. Petroşani. La ple oauzelor oare mai frînează în te pe lîngă fiecare exploatare Moise Peter, Gheorghe Cro-itoru,
nară au luat parte membrii u- că bunul mers al brigăzilor de
nor brigăzi de tineret fruntaşe tineri mineri, precum şi activi minieră. în prezent ia şcolile din Vasile Sidorov, Gheorghe Ivăş-
din exploatările Văii Jiului, in tatea posturilor U.T.M. de con
gineri şi tehnicieni, precum şi trol. S-a scos la iveală că, o Valea Jiului se califică mineri şi can, Gheorghe Mladin, Vasiie
tovarăşul Ion Cîrcei — seore- piedică serioasă o constituie fap
tar al Comitetului Centrai al ajuiori mineri la cursuri cu du Apostol şi mulţi alţii, cu oare
U.T.M., tovarăşul Iosif Ledrer tul că numai unele schimburi
— secretar al Comitetului ra sînt declarate !ale tineretului. rata 1 an, 987 tineri muncitori. Valea Jiului se mîndreşte. Mulţi
ional de partid Petroşani, aoti- Pentru remediere, s-au luat mă
vişti de partid şi U.T.M. şi re suri. şi brigăzile, în totalitatea Faptul că majoritatea brigăzilor tineri au fost trimişi să repre
prezentanţi ai comitetelor de celor 3 schimburi, au fost de
întreprindere din exploatările clarate brigăzi de tineret. Prin de tineret îşi îndeplinesc şi de zinte patria noastră la Festiva
Văii Jiului. Tovarăşul Tnaian această concentrare s-au înche
Costea. din partea Comitetului gat şi mai mult schimburile, îm- păşesc regulat planul de pro lul de la Moscova. Printre a-
raional U.T.M., a prezentat bunătăţindu-se asistenţa tehnică
raportul : „Gu privire la munca şi organizarea locurilor de mun fesional, un roi de mare impor goş, de la mina Petriia, au li plan aie exploatărilor miniere. ducţie cu 20—45 la sută, se da- ceştia au fost Emeric Gsiki, A-
de îndrumare a brigăzilor de că ale brigăzilor de tineret. De tanţă au conferinţele tehnice or chidat multe lipsuri, devenind Calificarea tinerilor din bri Iexandru Furo, Gheorghe Bur
tineret şi a posturilor U.T.M. asemenea, şefii brigăzilor au ganizate cu membrii brigăzilor o brigadă fruntaşă în îndepli loreşte fără îndoială şi creşterii cin şi -mulţi alţii.
de control pentru ridicarea fost aleşi dintre cei mai buni de tinerel, în loaie exploatările nirea planului în mod ritmic. găzi constituie un punct încă continue a calificării membri
productivităţii muncii şi redu utemişti, membri şi candidaţi de carbonifere din Valea Jiului, La fel s-a îmbunătăţit munca destul de slab. Calificarea In cinstea celei de a 40-a -a-
cerea preţului de cost al pro partid fruntaşi în producţie, buni precum şi consfătuirile de pro şi în brigăzile conduse de De membrilor brigăzilor nu este lor brigăzilor. Creşterea nive niversărî a Marii Revoluţii So
ducţiei din industria carboni cunoscători ai mineritului. La ziderat Ciungan, de la Aninoa încă la înălţimea cerută de in lului cunoştinţelor teoretice şi cialiste din Octombrie, tineretul
feră a Văii Jiului“. mina Aninoasa, s-a asigurat ducţie Intr-o astfel de consfă sa, Constantin Corcodei, de ia troducerea continuă de noi uti practice ale minerilor a făcut po Văii Jiului, în special cel care
prin aceste !măsuri ca, în com tuire, tineretul de la mina Lu Petriia, Octavian Iancu, de la laje în lucru, precum şi de fo sibilă încredinţarea patronării lucrează la sectoarele electro
Raportul arată faptele ponenţa brigăzilor să fie între peni a lansat o chemare către mina Vulcan şi altele. losirea de metode de muncă cu de către tineret -a unor sectoare mecanice de la exploatări, a
bune şi rele 85—90 la sută tineri. Prin în ce!elaLa colective penteu extra mare productivitate. Pentru re ale minelor noastre, sectoare primit, cu însufleţire şi entu
tocmirea de planuri de lucru, Un aport însemnat în mobili medierea acestui neajuns, azi se care obţin rezultate bune în pro ziasm, valoroasa iniţiativă a ti
Forme superioare de organi în concordanţă cu specificul lo gerea a 23.000 tone cărbune zarea tineretului în producţie au pune un accent deosebit de mare ducţie. Aşa este cazul sectoru nerilor mecanici de la mina Lo
zare şi îndrumare a elanului curilor de muncă, s-a ridicat peste pian pe toată Valea Jiu adunările generale ale organi pe ridicarea calificării mineri lui I de tineret de la mina Pe nea, care au chemat la întrece
şi muncii creatoare a tinerilor mult producţia. De exemplu, bri lui în cinstea Festivalului de la zaţiilor U.T.M. de sectoare, în lor şi a tinerilor mineri, în spe triia, condus de inginerul Ştefan re pentru a da producţiei o se
mineri — brigăzile de tineret, gada de tineret, condusă de tov. Moscova. Angajamentul a fost cadrul cărora se analizează pe cia!. O mare atenţie se acordă Negri, care lună de lună îşi de rie întreagă de utilaje miniere
au repurtat, de la înfiinţarea David, de ia sectorul I al minei îndeplinit şi depăşit. Pentru a riodic situaţia existentă în a- calificării tinerilor nou veniţi la păşeşte planul cu 1.000—1.300 reparate prin resurse locale sau
lor, frumoase succese pe fron Aninoasa, a reuşit să extragă ajuta la sporirea producţiei, ba tajele brigăzilor de tineret şi mină. tone cărbune, oazul sectorului recondiţionate. Colectivul sec
tul luptei pentru sporirea pro cu 3.000 tone peste planul tri multe brigăzi de tineret, care se cântă a se înlătura greutăţile IV de l-a Vulcan, sectorului II torului mecanic de la Petriia a
ducţiei de cărbune. In lumina mestrului II. lucrau la pregătiri, au cerut să ivite. In aceste adunări s-au luat Urmînd indioaţiile organiza de la Aninoasa şi sectorului I şi răspuns chemării, luîndu-şi
documentelor Congresului al treacă în cărbune. Aşa este ca hotărîri concrete pentru întări ţiilor U.T.M., sub continua în al minei Uricani. angajamente frumoase.
II-lea al P.M.R. şi a celui de Tot cu ajutorul brigăzilor zul brigăzilor conduse de Ion rea vieţii de organizaţie şi pen drumare a organelor de partid,
raid-anchetă, s-au depistat mul Fila şi Panait Bogoş de la mina tru sprijinirea brigăzilor răma Aplicarea sistemului îmbună
al II-lea Congres a-1 U.T.M., te defecţiuni mecanice. La bri Petriia, de Gheorghe Burcin de se sub plan. Aşa se procedează
comitetele U.T.M. din exploa gada lui Niculae Dinescu, de la ia mina Lonea, de Alexandru în mod obişnuit la sectoarele multe brigăzi de tineret au luai tăţit de salarizare şi normare a Se trece la discuţii
tările miniere au anabzat în Furo de la Lupeni şi altele. III şi IV ale minei Vulcan, sec între membrii lor pe noii anga dat un nou avînt mun
şedinţe plenare felul cum s-a mina Petriia, o cauză pentru ne torul I al minei Aninoasa şi
reuşit mobilizarea tineretului rea Uzarea sarcinilor de plan In munca brigăzilor de tine sectorul I de tineret al minei jaţi, spre -a-i califica l-a locul cii brigăzilor şi sectoare In cadrul discuţiilor purtate
organizat şi neorganizat, la era lipsa de aer comprimat la ret, un sprijin real au adus şi Uricani.
lupta pentru continua creştere convorbirile organizate sub în de muncă. Brigada lui Gheor- lor de tineret, făcînd po pe marginea raportului, minerul
a producţiei. In aceste plena presiune suficientă. Raidul-an- drumarea organizaţiilor de par In prezent, în minele Văii
re s-au stabilit brigăzi raid- chetă, prin sezisarea acestui nea tid, între tineri şi minerii vârst Jiului lucrează 235 brigăzi de ghe Neagu, de la mina Petriia. sibilă creşterea salariului mediu Emeric Gsiki, de la Vulcan, a
anchetă, alcătuite din fruntaşi juns, a adus o mare înlesnire nici, cu experienţă bogată. tineret care, prin munca lor en
muncii brigăzii respective. tuziastă, aduc un aport preţios a calificat pînă de curînd 12 ti pînă la 1.148 lei pe cap de mun chemat la întrecere toate brigă
Schimburile de experienţă, or la îndeplinirea sarcinilor de
Pentru ridicarea nivelului pro ganizate cu mai mult simţ de neri în meseria de mineri şi a- citor. La mina Vulcan, o mare zile de tineret din Valea Jiului
răspundere de către comitetele
jntori mineri. La fel, în briga parte dintre tinerii muncitori şi le-a invitat să le împărtă
U.T.M. de la explouiări, au a-
dus un real aport la îmbunătă da Iui Simion Petric, de ia mi cîştigă între 1.200—1.567 lei, şească din experienţa brigăzii
ţirea activităţii brigăzilor minie
na Lonea, s-au calificat 10 ti iar la mina Petriia peste 500 de sale, care luorează cu metoda cu
re de tineret. In urma unui a-
semenea schimb de experienţă neri. Trebuie remarcat exemplu! iineri din brigăzile miniere scoi camere suprapuse. El s-a anga
cu brigada iui C >!ie Neagu,
membrii brigăzii lui Panait Bo brigăzii lui Vaier Liciu, de la lunar între 1.200—2.400 iei. jat să extnagă pînă ia 7 Noiem
Aninoasa, care a reuşit să ca Pentru meritele deosebite obţi brie, 2.000 tone cărbune peste
lifice şi să educe, în acelaşi nute în îndeplinirea sarcinilor plan. De asemenea, inginerul
timp. 6 tineri oare erau purtaţi de plan, mulţi tineri cum sînt Aurel Sabău, şeful seotarului
la diferite locuri de muncă fiind Simion Petric de la Lonea, şi III de tineret de la Vuloan, s-a
socotiţi chiulangii. Brigada a fă ion David, de la Aninoasa au angajat în numele colectivului
cut din aceştia buni muncitori primit ordine şi medalii ale mun său, să recupereze minusul de
Paralel cu acţiunea de califica cii. In exploatările noastre, pes plan pe oare încă îl au şi să
re la locul de muncă, se duce te 1 400 de lin mi poartă insig
o luptă intensă pentru califica na de mineri fruntaşi. Printre extragă cu 500 tone mai mult
