Page 41 - 1957-09

Nr. 855
m u n c a p o l it ic ă in t e n s a ,
SU C C E SE DEO SEBITE
Succesele pe care le-au obţi­
nui în acest an colectiviştii şi
ţăranii întovărăşiţi din comuna
Rapoltu Mare, raionul Hunedoa­
ra, şi buna organizare a retri­
buirii muncii în întovărăşirea a-
gricolă sînt chezăşie a rodnicei
activităţi a organizaţiilor de
partid din comună, respectiv a
comuniştilor din aceste unităţi.
Pentru a imprima în rîndul tu­
turor colectiviştilor şi întovără-
şiţilor linia partidului, membrii
Comitetului comunal de partid
au fost repartizaţi, încă din pri­
măvară, pentru a răspunde de
munca politică în aceste unităţi.
Aşa de pildă, tovarăşului Ioan
Lăscău i s-a încredinţat gospo­
dăria agricolă colectivă, tova­
răşului Inochentie Magda, înto­
vărăşirea agricolă din Rapolt,
iar tovarăşului Ioan Tudor în­
tovărăşirea agricolă din Rapol-
ţel. O muncă politică susţinută
duc şi numeroşi colectivişti şi
întovărăşiţi care fac parte din
activele fără de partid şi din
colectivele de agitatori ale orga­
nizaţiilor de partid din comună.
Munca politică desfăşurată a
dus la aplicarea celor mai bune
metode de lucru, la obţinerea de
rezultate convingătoare şi pentru
ceilalţi ţărani muncitori cu gos­
podării individiale.
Producţia medie de grîu la
hectar la gospodăria agricolă co­
lectivă, cit şi la întovărăşirea a- iar restul producţiei a fost re­
grioolă din Riapolt, a fost în a-
cest an de 2.100 kg faţă de 1.450
kg cît au realizat în medie ţă­
Exemplul comuniştilor
si forţa colectivului
Printre multiplele sarcini de
oare se ocupă 'organizaţia de
bază P.M.R. de la fabrica „Se­
beşul“ din Sebeş, un loc im­
portant îl ocupă problema tran­
sformării socialiste a agricultu­
rii.
Pentru a lămuri pe muncitorii
din întreprindere, posesori de
pămînt, să se înscrie în înto­
vărăşirea agricolă din Sebeş,
care urmează a lua fiinţă, toţi
comuniştii din organizaţia de
bază au dus o muncă politică
susţinută. De această problemă
s-a ocupat însă, în mod special,
un colectiv format din tovarăşii
Angel.a Jiteanu, Cornel Secaş,
Constanţa Lacurezeanu şi Ana
Drăghici, cărora organizaţia de
bază le-a încredinţat această
sarcină.
Iată cum a muncit acest co­
lectiv.După ce au fost temeinic
instruiţi de către biroul organi­
zaţiei de bază, tovarăşii din co­
lectiv şi-au fixat oamenii cu
care să stea de vorbă, pentru a-i
lămuri să păşească cu încrede­
re spre întovărăşire. Odată sta­
bilit acest lucru, s-.a pornit a
se sta de vorbă cu fiecare to­
varăş în parte. La locul de
muncă, în timpul liber, profitînd
cărbune peste prevederile de
plan, tot pe aceeaşi perioadă.
Tehnica avansată — ia
toate locurile de muncă
Plenara a semnalat că, deşi
în munca brigăzilor de tineret
s-au înregistrat rezultate bune,
deşi brigăzile de tineret aduc un
aport . preţios la îndeplinirea
pianului lia cărbune pe întrea­
ga Vale a Jiului, în activitatea
lor se fac simţite unele greutăţi în abataje, sub nivelul posibili­
şi lipsuri, pentru a căror lichi­
dare trebuie depusă o muncă
mai susţinută. Astfel, introdu­
cerea tehnicii avansate în aba­
tajele brigăzilor de tineret nu
este făcută încă la nivelul ce­
rinţelor şi posibilităţilor exis­
tente. Tovarăşul Ştefan Gavri-
lescu, secretarul comitetului de
întreprindere dc la mina Lonea,
arăta, că, în abatajul cameră,
unde lucrează brigada de tine­
ret a lui Glieorghe Burcin, deşi
există mijloace mecanizate dc
transport — cratere — din cau­
za slabei preocupări a conduce­
rii sectorului, se mai foloseşte
roaba la căratul cărbunilor. De
asemenea, tovarăşul Ion Cîreei
— secretar al C.C. al U.T.M. a
arătat că nu se foloseşte din
plin elanul şi dorinţa de cunoa­
ştere a tot ce este nou din par­
tea tineretului. Organizaţiile
U.T.M. de la exploatări şi con­
ducerile tehnice ale minelor nu
duc cu toată perseverenţa mun­
ca de iniţiere a tinerilor mineri
în tainele tehnicii avansate.
Multe brigăzi de tineret lu­
crează după metode bine orga­
nizate, repurtind victorii de sea­
mă. Aşa de pildă, brigada lui
Emerik Csiki de la Vulcan fo­
loseşte metoda de exploatare cu
camere suprapuse, care asigură
ranii muncitori cu gospodării in­
dividuale din comună.
La întovărăşirea agricolă
din Rapolt
Faptul că această întovărăşire
a realizat o producţie medie de
grîu egală cu a gospodăriei co­
lective, întrecînd, în acelaşi timp, puţin, a primit 539 kg grîu pen­
toate celelalte întovărăşiri agri­
cole din raion, se datoreşle a-
plicării pe scară largă a reguli­
lor agrotehnice şi respectării în­
tocmai a statutului de constitui­
re a întovărăşirilor agricole.
îndrumată îndeaproape de că­
tre organizaţia de partid, înto­
vărăşirea agricolă din Rapolt a
muncit pămîntul aproape în ace­
leaşi condiţii ca şi gospodăria
agricolă colectivă. La culturile
de păioase, toate muncile s-au
executat în comun, iar retribui­
rea muncii se face după munca
depusă şi după suprafaţa de te­
ren. De pildă, în acest an, după
terminarea treierişului, întovără-
şiţii au achitat în întregime
plata muncilor S.M.T., uiumul
lia batoză şi au repartizat pen­
tru fondul de bază 2.500 kg
grîu. Pe baza unei evidenţe pre­
cise, ţinută de preşedinte şi se­
cretar, a zilelor de lucru efectua­
te de întovărăşiţi, s-a repartizat
plata muncii efectuate conform
hotărîrii adunării generale: 8
kg grîu pentru ziua de lucru
la plivit, 10 kg la secerat, 15 kg
la încărcat în car şi clădit pe
stog, 45 kg pentru atelaje etc.,
partizat apoi după suprafaţa de
de orice ocazii, tovarăşele Ji-
teanu, Drăghici, Lacurezeanu şi
comunistul Secaş erau întot­
deauna între muncitori. Le vor­
beau acestora despre avantajele
lucrării pămîntului în comun,
le citeau paragrafe din statutul
întovărăşirii agricole, îi îndem­
nau să-şi facă cereri de înscrie­
re în întovărăşire. Şi munca lor
n-a fost zadarnică. Intr-un timp
foarte scurt, un număr de 15
muncitori, care au pămînt, au
făcut cereri de înscriere în în­
tovărăşire. Fără îndoială că la
succesul obţinut a contribuit, pe
lingă munca desfăşurată de to­
varăşii mai sus arătaţi, şi e-
xemplul comuniştilor. Primii ca­
re au prezentat cererile, au fost
comuniştii Maria Postolache, E-
lisabeta Opinoar, Maria Boto-
roagă şi alţii, al căror exemplu
a fost urmat de către membrii
de partid din întreprindere.
In prezent, tovarăşii din a-
acest colectiv, sprijiniţi şi în­
drumaţi de către organizaţia de
bază, îşi desfăşoară în continua­
re munca, hotăriţi să convingă
pe toţi muncitorii din întreprin­
dere, care posedă pămînt, să se
înscrie si ei în întovărăşire.
V. P.
o avansare mai rapidă şi o creş­
tere considerabilă a producţiei
şi productivităţii muncii. Bri­
gadierul Csiki a invitat toate
brigăzile de mineri din Valea
Jiului să vină la el în abataj
pentru schimb de experienţă.
Plenara a mai precizat că,
extinderea mecanismelor, care
uşurează efortul fizic în abataje,
cum sînt perforatoarele electrice
şi susţinerile telescopice pe co­
loană, sînt încă slab introduse
tăţilor existente.
De asemenea, tovarăşul Ro­
man Qpreanu din partea Comite­
tului regional U.T.M. a arătat că
trebuie să fie îmbunătăţită
munca în ţinerea unei evidenţe
clare a rezultatelor obţinute de
brigăzile de tineret, pentru a
se putea interveni mai uşor la
preîntîmpinarea unor greutăţi.
Mai multă grijă faţă
de nevoile tinerilor
Luna august s-a încheiat pen­
tru exploatările Văii Jiului cu
rezultate nu prea strălucite în
producţie. Multe brigăzi de mi­
neri şi de tineret au rămas sub
plan. O cauză a rămînerii în
urmă, este, fără îndoială, şi ca­
lificarea destul de slabă a mem­
brilor brigăzilor noastre. Cu toa­
te că pentru o mai bună ca­
lificare a tinerilor li s-au creat
acestora condiţii deosebit de fa­
vorabile. şi anume, au fost gru­
paţi pe schimburi, şcolile de ca­
lificare sînt dotate cu cadre in­
ginereşti bine pregătite, iar în
cămine asistenţa socială gospo­
dărească s-a îmbunătăţit mult
în ultimul timp, totuşi, frec­
venţa cursanţilor este încă sla­
bă. arăta tov. Gheorghe Bonta,
din partea minei Lupeni. Fuga
DIMMV1 <!nniA!.!SMWW
teren cultivată cu grîu. Ţăranul
întovărăşit Iosif Iancu, care a
prestat mai multe zile de lucru,
a primit 561 kg grîu pentru
munca depusă şi 539 kg pentru
cele 0,44 ha cultivate cu grîu,
în total 1.100 kg. Tot 0,44 ha
a cultivat cu grîu şi Ioan Neam-
ţu, dar, pentru că a muncit mai
tru suprafaţa de teren cultivată
şi numai 85 kg pentru munca
depusă. Beniamin Danciu, care
a cultivat cu grîu 2,20 ha a pri­
mit 3.618 kg. grîu din care 919
kg pentru zilele de lucru pres­
tate şi 2.699 kg pentru supra­
faţa de teren cultivată. Tot pen­
tru aceeaşi suprafaţă de teren
cultivată cu grîu, văduva Silvia
Tiruţă a primit 2.699 kg pentru
teren şi 122 pentru munca de­
pusă.
Pentru a realiza venituri bă­
neşti, întovărăşiţii de la Rapolt
au cultivat în acest an 7 ha cu
tutun, precum şi 5 ha cu legu­
me şi zarzavaturi, dintre care 4
ha sînt contractate cu coopera­
tiva.
Membrii acestei întovărăşiri şi-
au procurat pînă acum, la fon­
dul de bază, ca proprietate ob­
ştească : 1 cositoare mecanică,
1 greblă mecanică, 3 prăşitori,
1 maşină de semănat porumb şi
1 cîntar decimal, iar acum se
pregătesc pentru construirea u-
nei magazii de cereale.
A crescut numărul
întovărăşiţiior
Succesele întovărăşiţiior sînt
ilustrate însăşi prin creşterea nu­
merică a lor. înfiinţată în anul
1952 cu 31 de familii, întovără­
şirea numără acum 91 de fa­
milii cu 150 lia teren. Şi-n a-
ceastă direcţie, exemplu viu
l-au constituit comuniştii. Din
cei 36 membri de partid din
comună, care au pămînt, 34 sînt
colectivişti şi întovărăşiţi.
Exemplul frumos al colectiviş­
tilor şi întovărăşiţiior din Ra­
polt este urmat şi de membrii
întovărăşirii agricole din Rapol-
ţel, înfiinţată anul trecut, care,
de asemeni, execută în comun
toate muncile la culturile de pă­
ioase. iar repartizarea produse­
lor se face după muncă şi su­
prafaţa de teren.
A. ZAHARIA
Se îmbunătăţeşte aprovizionarea
populaţiei eu legume şi fructe
Unităţile comerciale desfac în
pieţe şi centre special amena­
jate cantităţi importante de le­
gume şi fructe. In primele 7
luni din acest an ele au vîndut
cu peste 26.500 tune de legume
şi fructe mai mult decît în pe­
rioada corespunzătoare a anu­
lui trecut. In luna august vo­
lumul vînzărilor acestor produ­
se întrece cu 10.000.000 lei va­
loarea vînzărilor din aceeaşi lu­
nă a anului trecut.
La aprovizionarea populaţiei
aceasta de calificare — dacă
se poate numi aşa — se datoreş­
le, în mare măsură, nereguliari
taţii cu care se ţin uneori cursu­
rile, precum şi faptului că lec­
torii predau de multe ori sec,
fără exemple vii legate de
munca de fiecare zi a tinerilor
din abataje.
O luptă susţinută şi perma­
nentă trebuie dusă pentru înce­
tarea absenţelor nemotivate şi
a fluctuaţiei muncitorilor tineri
şi vîrstnici. Trebuie să se arate
fiecărui om în parte ce înseam­
nă acum o absenţă nemotivală,
cît pierde din cîştigu! său pen
tru o absenţă nemotivată. Tr
bule pus capăt fluctuaţiei mun­
citorilor, mai ales la cei noi an­
gajaţi, printr-o mai mare grijă
pentru cazarea şi alimentaţia lor,
cît şi pentru plasarea lor în lo­
curi de muncă bune şi cores­
punzătoare.
Posturile U.T.M,
de control — mijloc
important pentru
înlăturarea lipsurilor
Folosind simţul dezvoltat ai
tineretului pentru scoaterea ia
iveală a greutăţilor şi lipsurilor
— posturile utemiste de control
sînt un mijloc eficace de înlă­
turare a acestora. Plenara Co­
mitetului raional U.T.M. Petro­
şani a relevat faptul că, din ceie
16 posturi U.T.M. existente azi
in Valea Jiului, unele au o bo­
gată şi rodnică activitate. Pos­
turile U.T.M. de la minele Lu­
peni, Aninoasa, Vulcan şi Pe-
trila aduc, prin activitatea ior,
un preţios ajutor în înlăturarea
unor defecţiuni sau în reeducarea
LA „STATUL MAJOR“
a l în t r e p r in d e r ii
Trebuie să fii un bun matematician
ca să calculezi cifrele de plan ale în­
treprinderii „1 Mai“ din Deva. Din cele
afirmate pînă acum, se poate crede
că cel care scrie aceste rînduri exa­
gerează. Dar nu 1 Ca să colinzi prin
cele aproape 30 de secjii ale întreprin­
derii, să iei cifre, apoi să Ie aduni,
să faci împărţiri pentru a afla pro­
ductivitatea muncii, reducerea preţului
de cost, planul global, nu este un lu­
cru uşor. Aşa că, pentru a găsi toate
aceste calcule, am pornit-o către bi­
roul din strada Plevnei, la „statul
major“ — cum spun în glumă mun­
citorii. Aici ajunge şi se înregistrea­
ză întreaga activitate a oamenilor.
Dar cine-ţi poate da cele mai bune
relaţii ? Desigur că directorul. De a-
ceea l-am rugat pe tov. Eugen Pîrvu,
directorul întreprinderii, să ne infor­
meze asupra întregii activităţi a oa­
menilor. La început, tov. Pîrvu m-a
pus la curent cu unele date statistice,
consemnate în urma unei activităţi
rodnice: coeficientul de rentabilitate a
crescut în semestrul 1 cu 5,44 la sută,
beneficiul planificat a fost depăşit cu
58,9 la sută, producţia industrială a
fost realizată în proporţie de 118,71
la sută, s-a livrat comerţului socialist
peste plan, produse în valoare de
740.000 lei. Aş fi putut să-mi mai no­
tez unele cifre, însă am rugat pe tov.
Pîrvu să vorbească mai mult despre
munca oamenilor din secţii despre fe­
ud cum au fost obţinute asemenea suc­
cese, metodele aplicate.
— Din cifrele de mai sus — mi-a
spus tov. Pîrvu — vă puteţi face o
imagine asupra succeselor obţinute de
muncitorii noştri pînă în momentul de
faţă. In general, majoritatea secţiilor
au contribuit la îndeplinirea şi depă­
şirea planului de producţie, însă cel
mai mare aport l-au adus secţiile ex­
tractivă, chimică (fabrica de nasturi),
poligrafie, tîmplărie etc. Aici, interesul
maiştrilor şi al muncitorilor este cu
mult mai mare. De exemplu, la secţia
extracţie, unde se produce piatră pentru
drumuri, balast şi nisip pentru armare
cu prefabricate în Valea Jiului, cal­
car, au fost luate unele măsuri me-
cu legume şi fructe contribuie
şi producătorii individuali ca­
re anul acesta au încheiat con­
tracte pentru livrarea către stat
a 90.776 tone de legume şi
fructe, reprezentînd o creştere
de peste 53.000 tone faţă de
anul trecut. Pentru aprovizio­
narea de iarnă a populaţiei uni­
tăţile comerţului de stat din în­
treaga ţară vor pune în vînzare
în trimestrul IV cantităţi însem­
nate de cartofi, ceapă, varză,
rădăcinoase etc. (Agerpres).
tinerilor oare au făcut unele
greşeli. Conlucrând activ cu ra­
riiotelevizorul de la mina Ani­
noasa, postul U.T.M. de control
de aici are o activitate bogată,
şi rezultatele obţinute în redu­
cerea absenţelor nemotivate, în
îmbunătăţirea calităţii cărbune­
lui ia mină sînt concludente. Nu
toate posturile de control au o
activitate ia înălţimea sarcinilor
ior. Astfel, arăta tov. Roman O-
prean, la mina Lupent, „postul
U.T.M. de la sectorul IV B nu se
ocupă de aspecte din cadrul sec­
torului, iar postul de la mina
Uricani este ca şi inexistent.
Activitatea posturilor U.T.M. de
control poate fi îmbunătăţită
numiai printr-o muncă mai aten­
tă şi o îndrumare activă din
partea organizaţiilor U.T.M. de
la sectoare. Este necesar ca pos­
turile de control să devină o ar­
mă puternică pentru îndreptarea
greşelilor şi lichidarea tuturor
lipsurilor ce se fac simţite în
producţie.
* — răcitoare electrice Pin­
In concluzie, plenara Comite­
tului raional U.T.M. a adoptat
o hotărâre, în care prevede sar­
cini concrete pentru activiştii
U.T.M., în scopul îmbunătăţirii
muncii în rândurile brigăzilor
de tineret şi pentru reactivarea
posturilor U.T.M. de control.
„Luptînd mai hotărît, mai bine
organizat — spunea tovarăşul
Traian Coslea — tinerii noştri
mineri, cu sprijinul concret al
organelor de partid, de tineret
şi sindicale, vor înscrie noi vic­
torii pe frontul luptei pentru tot
mai mult cărbune“.
GH. DUMITRESCU
nite să ducă la creşterea producţiei.
In primul rînd, s-a introdus mica me­
canizare. Astfel, în carierele de pia­
tră a fost exMn'sâ reţeaua de trans­
port mecanizată, prin linii decauville,
înzestrarea cu concasoare motocompre-
soare etc. In plus, au fost calificaţi o
serie de muncitori, care astăzi dau
un randament sporit. Ei sînt intere­
saţi în a produce cît mai mult, de­
oarece de acest lucru depind şi cîş-
tigurile lor.
Depăşiri însemnate s-au înregistrat
şi la poligrafie unde, în afară de lu­
crările prevăzute în plan, s-au pri­
mit şi realizat o serie de broşuri şi
cărţi printre care şi „Ghidul regiunii
Hunedoara“.
La fabrica de nasturi s-au recondi­
ţionat 6 maşini de format nasturi, ca­
re au dus la mărirea capacităţii aces­
tora şi îmbunătăţirea calităţii produ­
selor. Pot fi evidenţiaţi tovarăşii iosif
Sturek şi Mihai Lacatoş, care au reu­
şit, prin inov-'ţia lor, să Instruiască
nasturii pe ambele părţi.
Organizarea muncii prin sistemul ban­
dă rulantă a dus la o creştere simţi­
toare a producţiei în secţia tîmplă­
rie. La această secţie, pentru a uşura
şi mai mult procesul de producţie, se
va introduce în curînd o maşină de
zencuit, inovaţie a priceputului mais­
tru Gali. Ascensorul, care este în curs
de montare, va transporta mobila de
la parter la etaj.
Aceleaşi lucruri frumoase am putea « din regiunea Hunedoara prin Şcoala Se vor daprobe la următoarele X
spune şi despre celelalte secţii ale în­
treprinderii „! Mai" din Deva. Spre
sfîrşitul discuţiei, tov. Pîrvu, pentru a <»
completa tabloul succeselor şi planu­
rilor de viitor, a adăugat:
— Pină acum avem beneficii de pes­
te 600.000 lei. Cu aceşti bani şi cu ce
vom mai realiza, intenţionăm ca la
sfîrşitul anului să construim un bloc
pentru muncitorii care au avut cele
mai bune rezultate.
Am mulţumit tov. director Eugen
Pîrvu, pentru amabilitatea sa, şi am
plecat, încredinţat fiind că cele au­
i i M i u f s » t e r n szit0e00a0ic0i00sîOnt00d0e0m0n0e0<Î>d<e><><>p^oVp<3‘.u'>l<aA>r<L*iz<B&aU4t>.4><>^*00000timpul şcolarizării.
l*000
00<0<<0000O000<o0007777 M erdéeéc â t meiq a génizFk
o0oo0o0o
0
<0<*-’ Jnchrâ/or vre/ws
0
t Consultaţi catalogul presei sovietice pentru a vă alege zia-
Xrele şi revistele care vă interesează.
% Abonamentele la presa sovietică pe 1958 se primesc de
« difuzorii de presă din întreprin deri şi instituţii, do factorii poş-
t tali şi la oficiile poştale.
O sum rizâ p lă a .
Í fa m ilie i
l l i WMNUTURR^aaba'mfnaap 6
oo*oo<<*oooo*>7
m«oo«¦o?<o<oo¦o¦*io77t fru cte e o m m m r
¦i«oot !jÁ )) A L I M E N T A R E d im R g S fU ftJ E
’ ¦ ¦ » M M ¦ « ( n 5 1 11 ? A i , - 1 ţ ţ : 11 1 ; ; ; t : 1 1 * 1 1 i ; » t » « » « e
P/lor 8
UN M ECI AM ICAL
Intr-un meci de antrenament, echipa Manea şi !van de la Progresul Brad,
Progresul Brad a întrecut Progresul iar de la Progresa1 Zlatna, Dudaş,
Zlatna cu scorul de 7—4 (5— 1). Pen­ Chiuită şi Necesiu. De remarcat pu­
tru Progresul Brad, punctele au /ost terea de luptă şi voinţă a Progresu­
înscrise de Manea (min. 25, 30, 53), lui Zlalna, care, la rezultatul de 5 —1
Man (min. 27), Bairob (min. 38), la pauză, nu s-a descurajat şi a jucat
Keil Otmar (min. 74) şi Podoreanu mai departe, tot aşa de frumos, reu­
(min. 26 autogol). Pentru Progresul şind să reducă din handicap.
Zlatna a înscris Dudaş (min. 36, 60,
70) şi Bîrsan (min, 71). Au jucat bine ION SUSAN
corespondent
C LASAMENTUL
campionatului regional de fotbal, dupi etapa lll-a
1. Recolta Sebeş 3 3 0 0 10 3 = 6 Progresul Zlatna—Energia Vulcan
2. Energia Lonea 3 2 1 0 11 2 = 5 Energia Lonea—Energia Ghelar
3. Progresul Deva 3 2 1 0 8 2=5
4. Energia Ghelar 3 2 1 0 9 4= 5 DE LA SUBCOMISIA REGIO­
5. Energia Călan 3 2 I 0 7 4= 5 NALA DE FOTBAL
6 . Locom. Simen a 3 2 0 1 10 4= 4 In urma analizei desfăşurării
etapei a IlI-a, s-a constatat că
7. Energia Vulcan 3 1 1 1 6 4= 3 din nou o serie de jucători de
fotbal au avut abateri de la re­
8 . Progresul Zlatna 3 1 1 1 6 7 = 3 gulamentul de joc. Pentru aceste
abateri, Subcomisia regională
9. Energia Aninoas; 3 0 2 1 4 6 = 2 de fotbal a hotărît suspendarea
jucătorilor Ion Moldovan de la
10. Locomotiva Teiuş 3 1 0 2 3 6 = 2 Locomotiva Teiuş, Boris Baici
11. Dinamo Orăş3tie! 0 2 5 7 = 2
12. Energia Alba 3 0 0 3 2 12=0
13. Energia 30 dec. 3 0 0 3 1 1 2 = 0
14. Energia 115 Hune 1 3 0 0 3 0 9 = 0
ETAPA A IV-a DIN 15 SEPT. de la Energia 30 decembrie, pe
Energia Alba—Energia 30 decembrie timp de 4 etape, şi a jucătorului
Locomotiva Simeria—Dinamo Orăştie Toth Iosif de la Locomotiva Si-
Energia Călan—Recolta Sebeş meria, pe timp de 2 etape, toţi
Energia 115 Huned.—Locomotiva Teiuş pentru lovirea intenţionată a ad­
Energia Aninoasa—Progresul Deva versarului.
000000 000000000 000000 000000000000 0000000000 <X>0000<»>•? ¦¦¦¦¦
* ANUNŢ :
? *¦
o? Uniunea Centrală a Cooperative-Examenul de admitere
* va începe ¦
o lor de Consum pregăteşte cadre pen- la data de 20 septembrie a. c., ora ¦
«? tru unităţile cooperaţiei de consum 8 dimineaţa.
X
*<*oo*O*V
?o tehnică de cooperaţie din oraşul O- materii din programa cursului me- *
radea str. Nogail nr. 5. dlu: CONTABILA
* şi oral, limba
Şcoala are o durată de şcolari- SECŢIA EVIDENŢA
zare de 2 ani şi funcţionează cu spe­
— Matematica — Scris
cialităţile evidenţa contabilă şi mer- romînă — scris şi oral
ceologie.
? Pentru anul şcolar 1957-1958 se SECŢIA A1ERCEOLOG1E - ma- ¦
o
¦ tematica — scris şi oral — chimia. *
? primesc în anul I al Şcolii tehnice scris si oral.
? ¦*
<*7 de cooperaţie Oradea absolvenţi al şco­
o? lilor de 10 ani în vîrstă de 17-25 înscrierile se primesc pînă la data 0¦
? ani, după trecerea unui examen de de 17 septembrie a. c., la serviciul ¦
<> cadK i învăţămînt al Uniunii ralo-*
o admitere în limita locurilor.
* nale u cooperativelor de consum sau *
o Absolvenţii şcolilor primesc di- pîna (a ?ata cje , g seplemjjrje a Cj X
<>
? plome de absolvire şi sînt încadraţi direct ]a SCoală
o X
oo<o>
ia unităţile cooperaţiei de consum, Ac(e|e ceurmeaza să fje preren. ¦ ¦
în funcţie de rezultatele obţinute în tate la înscriere sînt următoarele:
— Diploma de maturitate (în ori- ¦
Se acordă lunar burse
elevilor ¦
care îndeplinesc condiţiile
legale. — Actul de naştere (în copie le- *
.
galizată) 0X
dz
— Certificat de sănătate. *
— Declaraţie tip de starea materială. ¦
— Dovadă de situaţia
pentru băieţii de peste 20 ani
mi .rrâ.t
$$ Pentru vineri 20 septembrie
a.c., I. S. Loteria organizea­
ză o nouă tragere Loto Cen­
tral cu premii suplimentare
fk Ş , în obieote. La această trage­
re, valoarea la toate ceie 4
categorii de premii în obiec­
te este mult sporită faţă de
tragerile speciale anterioare,
fără ca participanţii să plă­
tească nimic în plus peste
preţul obişnuit al biletelor.
Premiile suplimentare cu­
prind :
— motociclete Panonia,
— haine de piele pentru
motocialişti,
— haine de astrahan şi
alte blănuri,
— covoare orientale,
— televizoare,
— magnetofoane,
—- aragazuri cu 3 ochiuri
şi butelie,
guin,
— maşini de cusut,
— maşini de spălat rufe,
— ceasornice de aur
Schaffhausen.
— servicii de masă Ro-
senthal etc., etc.
Detalii găsiţi în prospectul
oare se distribuie gratuit la
toate unităţile de vînzare a
biletelor Loto Centrai.
1 »**¦¦*<