Page 43 - 1957-09

PROLETARI DIN TOATE ŢARII E. UNIŢI-VA I
ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI ALSFAÎUtUI POPULAU RE6I0HAL
Anul IX. Nr. 856
Pot fi obţinute
mai bune rezultate
la însiiozări ?
O întrebare firească, atunci
cînd se constată situaţia însilo-
zărilor pe raion ! Se ridică a-
ceastă întrebare, mai ales avînd
în vedere cantităţile de furaje
care trebuie însilozate de către
sfaturile populare, întovărăşiri­
le agricole şi cele zootehnice şi
de către ţăranii' cu gospodării
individuale din raionul Sebeş.
Din cele 1.400 tone furaje
planificate pentru însilozare, în
gospQdăriile agricole colective,
au fost realizate 245 tone. In
G.A.C. Apoldu de Jos, au fost
însilozate 10 tone. La gospodă­
ria din Miercurea, din 187 tone
planificate s-au realizat 80. Re­
zultate asemănătoare au fost
obţinute şi la G.A.C. din Daia,
Ungurei, Apoldu de Sus. Cu
oarecare rezervă, putem spune
că totuşi s-a realizat ceva.
Cu totul prea puţin s-a însi- JOOOQOOOOOOOOOOOOOGOOOQOOGQOOOQCOOOOOOOQQO JOO0OOOO.5OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOCOCXXX3OOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOCOOOCOOC3OOGOOOOOOOO
lozat însă în întovărăşiri şi în
sectorul individual. Secţia agri­
colă raională Sebeş nu posedă
nici măcar o cifră în privinţa
realizărilor la săparea gropilor-
siloz, însiiozări etc. Din ce cau­ în Hunedoara a Ansamblului de cîn-
ză ? Tov. inginer şef Lefter, de
la secţia agricolă, ne relata că:
„Oamenii nu vor să facă însi- cinematografului „I. C. Frirnu“ din rale cu Străinătatea, a repurtat, peste slovac.
lozări ! Motivul : In sat n-are Hunedoara. Despre măiestria artistică lot pe unde a trecut pînă acum, un
cine da exemplu de urmat. N-nre a prietenilor noştri cehoslovaci, se vor­ binemeritat succes.
cine îndruma oamenii asupra
modului de a însiloza etc....“
Dar ce fac oare tovarăşii teh­
nicieni agronomi ? De ce nu
îndrumă ţăranii muncitori pen­
tru a însiloza cît mai multe fu­
raje ?
Ţinînd seama de faptul că în
întreg maionul Sebeş trebuie
însilozate 23.447 tone furaje, şi
că pînă acum prea puţin a fost
însilozat, organele secţiei agri­
cole raionale Sebeş sînt obli­
gate să ia cele mai potrivite
măsuri pentru grăbirea însilo-
zărilor. Faptul că „unii nu vor
să însilozeze“, nu dă dreptul
tovarăşilor din conducerea sec­
ţiei agricole raionale să nu ia
nici p măsură pentru îmbunătă­
ţirea situaţiei în acest domeniu.
Considerăm că, în rapert cu
posibilităţile economice ale ra­
ionului, pot fi însilozate mari
cantităţi de furaje. Tovarăşii de
la secţia agricolă raională, nu
sînt de aceeaşi părere ?
Simpozion asupra
film u lui , , Vultur 101 a
Astăzi dimineaţă, în oraşul
Deva, direcţiunea cinematografu­
lui „Filimon Sîrbu" şi C.O.
A.V.S.A.P. regional Hunedoara,
organizează un simpozion asu­
pra noii producţii a Studioului
cinematografic „Bucureşti", fil­
mul „Vultur 101" realizat după
scenariul lui Nicolae Tăutu.
Simpozionul are loc în sala
cinematografului, la orele 11.
l'n ’strada Karl Marx nr. 8 din Deva, depăşind ca înălţime clădirile în­
vecinate, se înalţă un bloc compus din 6 apartamente. Stadiul avansat al
lucrărilor (o arată şi clişeul) asigură terminarea Iui în curînd.
Clişeul înfăţişează un aspect al blocului.
Duminica 15 septembrie 1957
Vesti din
Un bilanţ rodmc
Cînd s-a făcut bilanţul reali­
zărilor obţinute pe luna august
de către muncitorii de la O.C.L.
Alimentara din Hunedoara s-a
văzut că planul a fost îndepli­
nit şi chiar depăşit.
Ca magazine fruntaşe au fost
declarate magazinul 23 din Ghe­
ţar, cu o realizare a planului
de 117 la sută, magazinul 22
din Hunedoara cu 122 la sută
şi magazinul din Călan cu 151,3
la sută.
Pentru felul în care au muncit
au fost evidenţiaţi tovarăşii lo-
sif Ciuci, de la magazinul nr.
2, care şi-a îndeplinit plani’! cu
112,1 la sută, Petru Ungurean,
cu 105,6 la sută şi Ana Fonte,
cu 136,5 la sntă.
G in ie c e si d a n su ri slo v a c e
Afişul simplu care anunţa sosirea
tece şi dansuri slovace, a atras nume­
roşi spectatori în grădina de vară a
bise mult timp în Hunedoara. Pe front,
urmărind hoardele fasciste, mulţi hu-
nedoreni au luptat prin Cehoslovacia
şi au cunoscut pe harnicii locuitori
de aici. întorşi acasă, ei au povestit
şi altora ce-au văzut şi, de aceea, nu-i
de mirare că, în seara spectacolului,
sala a fost plină.
Ca şi la Hunedoara, Ansamblul de
început de an
Invăţînd din experienţa pozi­
tivă şi din lipsurile manifestate
în anii şcolari anteriori, din
dorinţa ca unităţile de învăţă-
mînt din oraşul Deva să obţină
rezultate şi mai bune în activi­
tatea lor, Secţia de învăţămînt
şi cultură a Sfatului popular
orăşenesc a întocmit din timp
un plan de acţiune în vederea
deschiderii cu succes a noului
an şcolar, plan ce a fost ana­
lizat şi în sesiunea sfatului
popular şi apoi pus în aplicare.
Urmărind realizările obiecti­
velor cuprinse în planul de ac­
ţiune, şcolile din oraş s-au pre­
gătit intens pentru a crea cele
mai bune condiţii desfăşurării
prooesului de învăţămînt.
Incepînd de la zugrăvitol
claselor, reparatul mobilierului,
îmbogăţirea bibliotecilor, labo­
ratoarelor şi atelierelor şcolare
şi pînă la curăţitul curţilor şi
terenurilor sportive, totul a fost
pus la punct în aşteptarea ele­
vilor.
Prin Librăria Noastră s-au
pus din timp la dispoziţia ele-
XV. 7 ^ au îndrăgit meseria de miner
INFORMAŢIE
comerţul socialist
S-a deschis un nou
magazin
Intr-o adunare cetăţenească,
muncitorii de pe şantierul Blu-
ming au făcut propunerea ca să
se deschidă şi pentru ei un ma­
gazin alimentar. Şi propunerea
a fost îndeplinită. Nu de mult,
s-a deschis noua unitate ali­
mentară de la Bluming, care-i
aprovizionată cu tot felid de
produse necesare ca : zahăr, u-
lei, preparate de carne, pîine,
paste făinoase etc.
O problemă rezolvată
Nu de mult, printre locuiiorii
Oraşului Muncitoresc din Hu­
nedoara s-a răspîndit o veste
b u n ă ; aprovizionarea cu lapte
se va face la domiciliu. Iacă în­
că o problemă rezolvată pentru
cîntece şi dansuri slovace din Republi­
ca Cehoslovacă, în turneul organizat
prin ţara noastră în colaborare cu In­
stitutul Romîn pentru Relaţiile Cultu­
De la început, de cînd s-a ridicat
cortina pentru primul punct al pro­
gramului şi pînă cînd s-a lăsat ultima
dată, îneîntarea admirativă a specta­
torilor nu s-a potolit.
Deşi textele cîntecelor prezentate în
limba cehă, nu au fost înţelese de spec­
tatori, aceştia au aplaudat cu însufle­
ţire. Frumosul nu are nevoie de dic-
vilor manualeile şcolare, rechizi­
tele şi cărţile necesare pentru
lectura particulară. Magazinul
de con-fecţiii, a asigurat la rîndul
său uniformele şcolare.
Cadrele didactice s-au pregă­
tit pentru predarea în mai bune
dondiţiumi a materiilor. Pro­
gramele analitice au fost stu­
diate de învăţători şi profesori,
atît individual cît şi cu ocazia
consfătuirii cadrelor didactice.
Planificările s-au terminat.
Diriguiţii au făcut elevilor vi­
zite ila' domiciliu. Deputaţii sfa­
tului popular şi cadrele didacti­
ce, au vizitat părinţii elevilor,
spre a-i determina să-şi trimită
copiii la şcoală, pentru ca să
se poată realiza integral învă-
ţămîntul general obligatoriu pen­
tru clasele I-VII.
Prima zi de şcoală este pre­
gătită temeinic, pentru ca să se
poată desfăşura sărbătoreşte.
TiTANIA PONTA
profesoară
FRAŢII MARIAN
Cînd am ajuns la lieţ, ceaţa se des­
trăma dezvăluind privirilor conturu­
rile domoale ale dealurilor. Era frig.
Portarul, incotoşmănit aproape ca de
iarnă, îşi freca miinile înroşite. In
curlea minei, o locomotivă electrică
fluiera strident. Ci/iva oameni mane­
vrau „goalele". încolo, pustiu.
Colonia, depărlaiă de mină ca la o
svîrlitură bună de piatră, se trezea
la viaţă. Pe drum, citeva gospodine
cu coşurile pe braţ, grăbite, discutau
despre un oarecare Jeiucă de la Apro­
zar. Coşurile caselor 'fumegau, înşu-
rubînd cu greu în aerul umed şi rece,
„şerpi" negri, subţiri. Minerii, abia
ieşiţi din şuiul de noapte, aşteptau
mimarea, E greu „şuiul“ de noapte,
e cel mai greu.
L-am cunoscut pe Marian
Nu-l cunoşteam. Ştiam doar că lu­
crează la mina Jicţ, că-i şef de bri­
gadă, că mai are doi fraţi şi o soră,
iot mineri, şi atît. .Trec de poarta de
lemn dată larg în lături, urc panta
drumului, şi întreb un -ţine care mă
privea curios: •’
— Mă ţică, ştii iu , unde siă Ma­
rian?! ....
Copilul întinse m in a . şi-mi arătă o
casă, ca toate celelalte, pe partea
dreaptă a drumului. Deschid poarta
şi intru în curie. Nimeni. ’ Bat la uşă. prin ’47, Doininic prin. ’48. Ba nu,
O voce de fe/neie mă pofteşte să in­ prin ’49. Apoi o oepuţ Maria. Da ea aici soraf Ş_-p 'd u ş -la c o n te d . Ea, arăt...
4 pagini 20 bani
gospodine. Acum, zilnic se tran­
sportă Ia domiciliu, în condiţii
igienice, peste 1.000 litri de
lapte.
La secţia de uniforme
şcolare
La magazinul de confecţii în
rate din Hunedoara, s-a deschis
o nouă secţie, secţia de unifor­
me şcolare. In fiecare zi sosesc
aici zeci de părinţi, însoţiţi de
copiii lor, care fac diferite cum­
părături. Printre micii cumpă­
rători, fete şi băieţi, mulţi sînt
din cei care peste citeva zile
vor păşi pentru prima oară pra­
gul şcolii.
Pînă acum, la secţia de unifor­
me şcolare s-au vîndut 20 de
costumaşe — uniforme pentru
băieţi, 20 de rochiţe şi tot atitea
şorţuleţe pentru fete.
ţionar I Soliştii şi orchestra au adus
cu ei odată cu melodica cîntecelor lor
in izul interesant al tonalităţii, aerul
proaspăt folcloristic al poporului ceho­
Formaţia coregrafică a dovedit o
înaltă tehnică şi o deosebită măiestrie.
Dansurile populare şi dansurile cu te­
mă au impresionat spectatorii atît prin-
tr-o perfectă execuţie, cît şi prin mi­
nunatul desen scenic.
Vigoarea, spontaneitatea şi uşurinţa
cu care au fost executate figurile grele
şi măiestrit prelucrate, au făcut ca fie­
care punct din program să fie aco­
perit cu ropote de aplauze.
Ce a plăcut mai mult din program,
e greu de stabilit. Bucăţile muzicale
atacate cu virtuozitate de orchestră şi
de soliştii 'instrumentali, au uimit. Fi­
neţea, gingăşia şi delicateţa interpre­
tării „Variaţiei pentru ţambal“, „Li­
rismul vieţii păstoreşti", „Variaţii pe
Karika“, au fost adevărate perle mu­
zicale.
Solistul vocal Pavel Gabor, laureat
al Festivalului Mondial de la Varşo­
via, a cucerit sala cu cîntecele slovace
pe care le-a interpretat. Rechemat la
rampă pentru cîntecul romînesc “Pa­
vele, Pavele“, a interpretat un alt cîn-
tec romînesc „Ntt-ţl mai. trec pe la
portiţă“. Entuziasmul spectatorilor a
fost nemărginit.
Dintre piesele coregrafice interpretate,
e greu de stabilit pe cea mai reuşită.
La fel de mult au plăcut ş i : „Alege­
rea feciorandrilor“, „Cînd doi se cear­
tă“, „Prelucrarea lemnului“, „Dansul
din Kysuca", ca şi cele două dansuri
romîneşti.
Odată cu sfîrşitul programului dat
de ansamblu, spectatorii au izbucnit în-
tr-o caldă manifestaţie de prietenie
pentru artiştii care reprezentau solia
iubită a ţării prietene.
tru. In casă, cald. Pe plita încinsă,
intr-o tigaie, sfiriiau citeva bucăţi de
slănină, răspîndind un miros apeti­
sant. Sim t că mă ia cu foame.
Facem cunoştinţă. II cheamă şi A-
drian. E un om înlre două vîrste, po­
trivit de statură, bine Legat şi foarte
comunicativ. Pe soţie, o cheamă Maria.
Mi se oferă un scaun. Şed. Discuţia
se înfiripă greu.
— Nevaslă, odă ţuica aia!
Aşa l-am cunoscut pe minerul Ma­
rian.
Nu 4 - Sîntem 5
— De băut nu prea beau. Doar aşa
ca omul, pentru poftă de mîncare. Şi
apoi, puţină ţuică la casa omului nu
strică. Poţi şti cine dă pesie tine ?
Omul făcea scuza proverbialei ospi­
talităţi romîneşti.
— Io, de loc îs de prin părţile Clu­
jului. Din Mogoş dacă ai auzii de
el. Aici, în Valea Jiului, am venit...
cînd am venii nevastă 9 — să ¦fi iot
fost prin ’39. : M-or pus vagonetar.
Âştialalţi, fraţii, or venit măi tîrziu.
. — De toţi, sînteţi 4 aici, nu ?
— Nu '4 , sîntem 5, c-o mai venit
şi Aurel. Cînd o venit Aurel nevas­
tă? / Da, da, de mai bine- de un an.
Cum s-ar zice, ne-arn mulat aici ta
lie ţ cu toată !amilia. După cum ţi-am
spus, io am venit primit. Ion o '-.venii
MUNCITOR!
FRUNTAŞI
DE LA FABRICA
„ARDELEANA*
ALBA IUL1A
| Tînăra candidată de partid A n a |
; Sugaciu este una dintre muncitoarele j
» fruntaşe. Ne-o dovedeşte faptul că, J
f lună de lună, îşi depăşeşte planul ţ
1 cu 120 la sută la croit feţe pentru t
t încălţăminte.
¦:
î de muncă reuşind să facă paşi
Îl
*1
îl
t• De doi ani de zile, tov. Francisc|
¦ Matyaş îşi meţine titlul de frun-ţ
* taş în producţie. Pe lingă faptul că |
obţine însemnate depăşiri de plan,*
î el obţine şi o seamă de economii.*
f Numai pe luna iulie, a realizat o »
.¦
ţ economie de 2.292 lei.
La secţia finisaj lucrează şi to-*
T varăşa Maria Mea, fruntaşă în pro-t
t duefie. Ahmcind organizat şi cu pri- i
ţ cepere, lunar, ea îşi depăşeşte nor-*
ma cu 182 la sută. *0- •>*
*
f •»<¦*
nu-i mineriţă. Ii numa’ craţeristă.
Mai am lin frate, Victor. El îi aca­
să, la Mogoş. Abia o gătat cu cătă-
nia. înainte o fost şi el miner .Mi-o
scris că mai siă acasă o lună-două
— vrea să se însoare — şi apoi o
veni şi el aici. II cheamă cărbunele
de bună seamă.
Da hai omule, ce te tot uiţi la pă­
hăruţ ăla. li ţuică de-a noastră, de
la Abrud. Curată. Gata-s jumările
Mario ?¦ Adă şi nişte părădăici. No,
hai să trăieşti.
Închin. Poţi oare rezista invita­
ţiei 9
Minerul Marian zîmbeşte
— Io îs cel mai bătrîn — mul­
ţam de mîncare, nevastă. De toţi, am
fost 8. Cinci băieţi şi irei fete. Bă-
irlnu o fost şi el miner, da de mult
de iot. Iniîi la Btezoiu, apoi la Ani-
noasa. Cu ce-o ’moştenit el, cu ce-o
adus mama zestre, s-o adunat din ri­
sipiţiiri, ca la un hectar şi' ceva. A-
proape două iugăre, cu casă cu tot.
Nu ne-o putut ţine pe toţi. Eram cel
mai m.are, voi fi avut ş i’ eu acolo
vreo 18 ani. — mi-am luat înţr-o bună
zi straiţa după cap şi am. venit în
Valea Jiului. Ţaţa m-o irimis. Să mai
uşureze casa de o gură. Vai de zi­
lele mele, cîte am pătimit. Aici la
lieţ, nu se ştia de craţer, de sector
mecanizat, de electrificare. încărcăm
cu un ortac 50—60 de cărucioare pe
zi... Cînd ieşeam¦din şut nu ne mai
Simţeam şalele. Lopăta, itrnăcopul,
rîzna — asia era mecanizarea.
Dădu din nună a lehamite.
— Ş i azi... ?
— Apoi azi, ÎL altfel. ¦Păcat că nu-i rului l-am primii.• Asia am vrut să-ţi minerii din Valea Jiului.
In ziua de 13 septembrie a. c. s-au făcut propuneri ,şi s-au dat
a avut Ioc la Comitetul regional sugestii corespunzătoare pentru
de partid o consfătuire la care îmbunătăţirea continuă a muncii
au participat secretarii comitete­ de partid în toate sectoarele de
lor raionale şi orăşeneşti de par­ activitate, întărirea permanentă
tid şi alţi activişti din aparatul a rolului de conducător al orga­
comitetului regional P.M.R.
nizaţiilor de partid la fiecare loc
La consfătuire s-au prezentat
scurte informări şi s-au discutat de muncă.
unele probleme cu privire la în­
rA?
In aceeaşi zi, la sediul Sfatu­
tărirea compoziţiei sociale a par­ lui popular al regiunii Hunedoa­
tidului prin primirea de noi can­ ra, a avut loc o şedinţă a Comi­
didaţi şi membri de partid, ale­ tetului Executiv al Sfatului popu­
gerea noilor organe ale organi­ lar regional la care au partici­
zaţiilor locale de partid, deschide­ pat şi preşedinţii Comitetelor e-
rea anului şcolar din sistemul în- xecutive ale Sfaturilor populare
văţămîntului de partid şi alte raionale şi orăşeneşti de subor­
probleme în legătură cu normele donare regională, conducerea U-
vieţii interne de partid. tiiunii Regionale a Cooperaţiei de
O atenţie deosebită s-a acor­ Consum şi preşedinţii unităţilor
dat discutării măsurilor luate de raionale ale cooperaţiei de con
organizaţiile de partid în vede­ sum, şefii secţiilor valorificări şi
rea aplicării hotărîrii Biroului şefii secţiilor agricole de la sfa
Comitetului regional P.M.R. Hu­ tarile populare raionale, şefii - a
nedoara cu privire Ia intensifica­ genţiilor raionale „Recolta" etc
rea ritmului de cooperativizare a
agriculturii în regiunea noastră. In cadrul şedinţei s-au discu
tat unele măsuri ce trebuie luate
In legătură cu această proble­ pentru îmbunătăţirea muncii de
* mă, s-a apreciat că, unele comi­ contractări şl achiziţii, aprovizio­
tete raionale de partid şi mai cu narea de iarnă a maselor de mun­
seamă cei de la Sebeş, s-a stră­ citori din regiunea noastră, pre­
duit să găsească metode eficace gătirile necesare pentru campa­
nia de toamnă şi alte probleme
însemnaţi pe drumul cooperati­ privind îmbunătăţirea activităţii
vizării agriculturii. de învăţămînt şi cultură, munca
organizatorică, financiară etc.
In cuvîntul lor, toţi tovarăşii
primisecretari s-au angajat, în iz,
numele birourilor comitetelor ra­ Atît participanţii la consfătui­
ionale de partid, să găsească şi rea ce a avut loc la Comitetul
să aplice cele mai bune metode regional de partid cît şi partici­
panţii la şedinţa ce a avut loc
de muncă pentru a realiza şi Ia Sfatul popular regional au as­
chiar depăşi sarcinile trasate de cultat o documentată conferin­
cel de-a! doilea Congres al ţă, cu privire la unele probleme
P.M.R. cu privire la transforma­
rea socialistă a agriculturii. ale situaţiei internaţionale, ex­
In discuţiile purtate, şi con­ pusă de tovarăşul Radian, lec­
cluziile trase din consfătuire, tor al C.C. al P.M.R.
Aspecte din monea A. i. L 11. S
in raionul Senei
In cinstea celei de-a 40-a a- ce au fost mult apreciate de cei
niversări a Marii Revoluţii So­ peste /.200 de participanţi. .
cialiste din Octombrie, Consiliul Cu această ocazie s-a prelu­
raional A.R.L.U.S. a întreprins crat în faţa participanţilor tema
diferite acţiuni legate de aceas­ „Importanţa internaţională a
tă temă. Marii Revoluţii. Socialiste din
Octombrie".
In ziua de S septembrie în
pădurea Pojere, la locul denu­ Pentru reuşita acestei mani­
festări, Consiliul raional ARLUS
mit Cîmpul Mare, au petrecut a fost ajutat de Sfatul popular
împreună plutaşii de pe rîul al comunei Săsciori, precum şi
Sebeş şi ţăranii muncitori din de organizaţia U.T.M. din a-
comunele Căpîlna, Laz etc. ceastă comună.
La această manifestare şi-a La sfîrşitul lunii, în comuna
dat concursul corul din Săs- Gîrbova este planificată o zi de
odihnă colectivă.
ciori format din 90 de per­
soane, -condus de tov. Opincar V. M1HU
Danii, care a executat cîntece
corespondent
aoooooocy OQoooooooooooooooepoooooooooooooooooeooooooooooooooooooooooooooooooooooc
Pregătiri de şcoală
O.C.L. industrial Deva a deschis de curînd un magazin special, cu unifor­
me şcolare, plătibile Integral sau în rate.
IN CLIŞEU: Eleva Iuliana Elges.din cl. Vl-a a şcolii maghiare, din
oraşul Deva, încercîndu-şi noua uniformă.
ţi-am mai spus, îi craţerisiă. Muncă Ceva despre bani
mai uşoară. Ş i Dominic îi in conced. şi un viitor inginer
Sora să-ţi spună cum îi azi. Ea n-a
apucai rîzna, da o ştie. Da, da, s-o Pe o măsuţă, intr-un colţ al came­
gătat cu rîzna, cu tîrnăcopu... rei alături de o vază cu flori ce
începuseră să se ofilească, trona un
. .Minerul Marian zîmbea. Un zim- aparat de radio. îm i surprinse privi­
bet luminos, cald, ca soarele ce îm­ rea întrebătoare şi cu reproş parcă
prăştia ceaţa tîrzie a dimineţii. în glas, mă apostrofă:
Marian vrea sâ-mi — Da ce, credeai că noi minerii
arate ceva sîntem fiecine 9 la spune-mi cit iei
pe lună?
— S-or schimbat mult vremurile,
mult de iot. Uile, A urel— Abia o I i ' răspund.
împlinit un an de cînd o venit ta — Apoi,' ie tai. Pe mine, de cînd
mină şi deja-i ajutor miner. Ion, cu salarizarea asta nouă, nu m-o gă­
frate-meu, îi şef de schimb, el îl în­ sit lună in care să aduc nevestii mai
vaţă mineriţii. Şi Dominic îi şef de puţin de 3.000. de lei.
schimb. Io (omul îşi găsea cu greu — Şi ce faci cu aiiţia bani?
cuvintele) îs şef de brigadă. •— Auzi colo. Cum adică ce fac cu
banii ? Da i-a stai, chiar, ce fac io cu
Modestie. banii 9
Stătu puţin pe gînduri, apoi con­
— Cum s-ar spupe, frontul de lu­ tinuă :
cru îi a! nostru, al, familiei. Maria, — Ceva iot am făcut. Am o casă,
sora, lucrează la sectorul IV. Noi ridicată şi acoperită, la Abrud, la so­
âştialalţi,. la sectorul III. Da, da, crii. Ştii, pentru băirîneţe. Apoi, bum
s-or schimbat vremurile, Ia ¦hai cu ce fac cu banii? Mine bine, mă îm ­
mine să-ţi arăt ceva. brac bine, trăiesc omeneşte cum s-ar
zice. De la mine din casă nu lipseşte
Mă prinse de mină. Am inirat in stana. Fără ea nu faci nimic în mină.
încăperea din faţă.
Şi-apoi, copilu ăsta, Ion. Acu ii în
— 11 vezi? vacanţă, la mama. O fost premiant.
Dacă o învăţa tot aşa, l-6i da la şco­
Pe peretele dinspre stradă, între fe­ lile cele mari. Inginer vreau să-l fac.
restre, era 'u n steag triunghiular, -roşu. Dacă l-o ajuta capu.
Purpură şi aur. Cu aur parcă scria
pe fondul purpuriu: „Grupă frunta­ Hai şi-om mai închina un păhăruţ.
şă în întrecerea socialistă pe . exploa­ ik
tare“.' Cu veneraţie aproape, î! des­
prinse de la' locul' l u i' şi mi-l arătă. Se făcuse iîrziu. Omul m-a con­
dus în stradă, unde ne-am despărţit
. — Grupa noastră, grupa 503, noi de parcă ne cunoşteam de cînd lumea.
l-am cîştigai. Noi, noi minerii, noi In drum spre Lopea, fără să vreau,
dăm piine industriei. De Ziua mine­ mă pomenii zicîn d : minunaţi oameni,
. ’• T • . . b A. JURCA