Page 44 - 1957-09
P. 44
Pag. ,2r DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 856
tK U tnem rmu „ ,m T W
Se pot spune acum şi lucruri bune
despre G. A. C. din Pianu de Sus
In anul 1956, gospodăria co 35.000 lei. Din vînzarea brîn- tă cu tărie şi pe bază de argu
lectivă din Pianu de Sus şi or zei de la oi, s-a realizat un ve mente convingătoare de către
ganele care au sarcina de a o
îndruma şi sprijini au fost cri nit de 15.000 lei. organizaţia de bază, sfatul popu
ticate în mai multe articole pu Ca urmare a acestor venituri, lar şi de către agronomi.
blicate în ziarul „Drumul socia
colectiviştii au putut împărţi G.A.C. din Pianu de Sus a
lismului“, pentru faptul că fer avansuri băneşti în fiecare tri reuşit să obţină rezultate mult
mele de animale nu se dezvoltă mestru, spre deosebire de anul mai bune faţă de cele din. anii
în această gospodărie, terenul trecut cînd au împărţit o sin trecuţi şi în ce priveşte sporirea
producţiei la hectar. Producţia
VUL T U R 44 nu este îngrăşat cu gunoi de gură dată în tot anul, şi a- medie de grîu la hectar a fost
grajd, iar culturile nu au o jus tunci numai 1,95 lei la zi-mun- mai mare în acest an aproape
tă rotaţie. In urma criticii fă că. In trimestrul I al acestui an, cu 50 la sută, faţă de cea din
cute, lucrurile s-au schimbat. au împărţit 4 lei la zi-muncă, în
Incepîrtd cu astăzi, timp de 5 Timuş este comandantul ex- avionului, se observă că în ea, Ajutată de organele de partid şi trimestrul II au împărţit 3 lei anul trecut, iar cartofi s-au ob
zile, pe ecranul cinematografu cadrilei „Vultur 101“ fi nd iu este montat un aparat minuscul de stat, gospodăria colectivă a la zi-muncă, iar în trimestrul ţinut un vagon şi jumătate la
hectar, datorită faptului că o
lui „Filimon Sîrbu“ din Deva bit şi respectat de superiorii şi de fotografiat. făcut paşi însemnaţi pe calea III, peste 3 lei la zi-muncă. De parte din teren a fost gunoit,
rulează filmul romînesc „Vultur camarazii săi, atît pentru în Drama latentă izbucneşte cu consolidării ei din punct de ve aci se vede cît este de avanta precum şi datorită unei rotaţii
101", producte a studioului ci drăzneala şi caracterul lui de dere organizatoric şi economic. jos ca membrii gospodăriei co mai bune a culturilor.
om integru, cît şi pentru cu violenţă. Andrei îşi dă seama că lective să-şi sporească înconti
nematografic „BUCUREŞTI“, noaşterea desăvîrşită a tainelor şi-a distrus fericirea căminului şi Ferma de oi a fost mărită de nuu numărul de animate. Posi Pentru a asigura o recoltă
în regia lui Andrei Călăraşu, zborului. că a fost tîrît de ‘Laura într-o la 180 capete, cîte erau în anul
după scenariul semnat de Nico-
trecut, la peste 300 capete. Nu bilităţi în această direcţie sînt sporită la grîu în anul viitor,
lae Tăutu. Intr-un exerciţ'u de lansare, acţiune compromiţătoare.
Cu această producţie, filmul paraşuta unui camarad nu şe Filmul este trepidant, are mo mărul bovinelor a crescut în a- destule în G.A.C. din Pianu de colectiviştii au pregătit o mare
deschide. Prin manevre dibace, cantitate de gunoi pentru a-1
artistic romînesc se îmbogăţeşte aviatorul Timuş îl salvează, Sea mente palpitante într-o perfectă cest an de la 6 capete, la 28, Sus, dar ele nu sînt încă folo duce pe o parte din terenul unde Fapte
simţitor, constituind un pas cu ra, sărbătorind evenimentul, in progresie dramatică ce se des iar a porcilor a ajuns la 22 ca site nici pe departe. In cadrul vor însămînţa această cereală.
rajos pe linia cuceririi prestan- vită şi pe vecina sa de aparta făşoară în secvenţe laconice şi pete, din care 5 sînt scroafe de gospodăriei, mai dăinuie şi a- O altă parte din teren, în care îmbucurătoare
ţei romîneşti în cinematografie. captivante. producţie. Odată cu sporirea nu cum părerea dăunătoare că va vor însămînţa grîu, nu va fi gu-
ment, pe pianista Laura Săn- mărului de animale, au crescut cile de producţie nu ar fi renta noită, datorită faptului c-a fost aDeşi n-au trecut decît doar
In acest film oamenii sînt dulescu care vine însoţită de un Este Laura spioană ? Nu dez simţitor şi veniturile băneşti ale bile. Aceasta este o părere gre cultivată cu trifoi şi borceag. cîteva săptămâni de cînd con
prezentaţi realist, desfăşurînd un chiul său — Pîrvu. legăm noi ţesătura situaţiilor colectivei. Numai prin vînzarea şită şi ea aduce mult rău gos Acest teren — în suprafaţă de ducerea Sfatului popular comu
joc lipsit de artificii. Omul este dramatice, spectatorul va afla to unui număr de 6 tăuraşi de ra podăriei colective şi colectiviş 17 ha — a şi fost pregătit pen nal din Vălişoara a fost schim
om, cu frămîntările avînturile Bucuria veselă a serii, se tul urmărind imaginile de pe să s-a realizat un venit de tilor. De aceea trebu'e combătu- tru a fi însămînţat cu grîu. bată, totuşi rezultatele muncii
şi stările de declin ce-1 carac curmă brusc. Dănuţ, fiul lui An ecran. acesteia au şi început să se
terizează aevea. El nu mai este drei, cade şi-şi fracturează bra Colectiviştii pun totuşi o can vadă.
produs sintetic în laboratorul ţul. Este internat în spital pen URTICARIA titate prea mică de gunoi de grajd
creaţiei actoriceşti sau regizo tru cîteva luni de zile unde îl pe teren, din cauză că nu au De curînd a fost deschisă ba
rale. însoţeşte şi mama iui, soţia Iui Urtiearja simplă, întîlnită la co- nează adevărate hărţi geografice. E- Tratamentul mai mult. Dacă ar spori numă ia populară care nu mai func
Andrei. pil, este o afecţiune cutanată de ori- lementele urticariene sînt de culoare rul animalelor în raport cu con ţionase de trei ani şi s-au fă
Stările dramaticului proces de gină alergică şi este produsul intro- roşiatică la margini, iar în centru Aceasta constă în primul rînd din diţiile ce există, ar avea desi cut reparaţii la localul sfatului
conştiinţă ce are Ioc în inima Timuş rămîne singur. Treptat administrarea unui purgativ (cel mai gur şi gunoi mai mult şi, prin popular. Cea mai însemnată
tînărului aviator Andrei Timuş, între el şi vecina lui se naşte ducerii în organism a unor hetero- palide. bun este oleul de ricin), după care urmare, şi-ar asigura o produc realizare este însă înfiinţarea
sînt conturate, analizate şi sub un sentiment gingaş de simpa prot,ei•ne. Bo oal,a est,e m„ ai• f.recventa va- bolnavul este pus la un regim hi- ţie de cereale mai mare la hec întovărăşirii zootehnice din sa
liniate reuşit. Zbuciumul sufle tie care se transformă apoi în Pruriţul este constant şvi determi- dro-zaharat, apoi făinos-vegetarjan. tar. tul Săliştioara, a cărei inaugu
tesc reiese din acţiune, din ma dragoste. ra, probabil datorită faptului că aii- nă scărpinatul, după care apar noi Vom căuta să găsim factorul etiolo rare se va face în curînd.
nifestări pline de intensitate şi lezjunj urlicariene. Ceea ce este ca gic declanşant, alimentar, medica
nu din explicaţii prelungite şi Din dragoste pentru ea, pen mentos, ceea ce este foarte greu de EUGENIA POPA
greoaie create de dialoguri in tru Laura, Andrei zboară peste meritele se descompun sub acţiunea racteristic erupţiei urticariene este
terminabile. un teren interzis, purtînd în a- căldurii în substanţe de tipul hista- determinat. In caz de incertitudine a corespondentă
In primele secvenţe ale filmu mjnei. Alergenele care produc în pri- iLJBsnUnnftj originii alergice este foarte bine să Primul bilanţ al concursului
lui, vocea crainicului (de data de inovaţii
asta însăşi regizorul), ne pre mul rînd urticaria sînt cele alimen
zintă cadrul în care se va des tare (în special ouă, peşte, cîmaţi, faptul că elementele dispar după cî- In seara zilei de 13 septembrie a.c. Trifu de la P.T.T.R., şi altele.
făşura acţiunea, în timp ce e-
cranul ilustrează prezentarea. vion o machetă micuţă dăruită brînză,* plante leguminoase, ceapă, teva ore pentru a reapărea după in- se elimine din alimentaţie factorii a- s-a ţinut, Ia Consiliul sindical local Pentru faptul că Ia întreprinderea
Aşa ajungem să cunoaştem de Laura. ciuperci, căpşuni, fragi), apoi cele tervale variabile. mintiţi la cauzele ce produc urtica- Deva, şedinţa de analiză a primei e- „1 Mai“, datorită interesului conduce
.
viaţa fericită a familiei aviato întors din zbor, pentru încăl
medicamentoase, şj serurile eterogem. O formă specială de urticarie este n a - Precum 5' produsele de cofetărie. tape — 1 iunie—23 august — a con rii şi a cabinetului tehnic, s-au înre
rului Timuş, în care Dănuţ, co carea zonei nepermise, i se ia Urticaria rareori, ' este produsă de reprezentată prin edemul lui Quincke. ""Tratamentul medicamentos constă cursului de inovaţii iniţiat în cinstea ?!strat şi aplicat cele mai multe ino
viermi intestinali, de penele din per- Aceasta este o formă de urticarie ca din antihistaminice de sinteză, lupo- celei de a 40-a aniversări a Marii vaţii şi raţionalizări în număr de 12
pilul, joacă un rol serios în ar brevetul de zbor şi, la verificarea nă. De asemenea, pot produce urti- racterizată printr-un edem alb sau sulfit de sodiu 2 0 % intravenos, calciu, Revoluţii Socialiste din Octombrie. La acestuia i s-a înmînat Drapelul de ca
şedinţă au participat, directori, ingi binet tehnic fruntaş, pe oraşul Deva
monia . dintre cei doi soţi. amuletei atîrnate de parbrizul
CARNET JUDICIAR carie iritaţiile externe, ca înţepătura roşietic, fugace ce se localizează mai vitamina C în doze mari, novocaină neri, şefi de cabinete tehnice şi ino De asemenea, s-au acordat diplome de
de insecte (albina, viespe), contactul aIes îa pleoape, buze, organe geni- i. v. Local se recomandă loţiuni sla vatori fruntaşi din întreprinderile ora onoare cabinetelor tehnice de la
cu urzica, iar la unii chiar şi sim- tale şi uneori pe mucoase (guşă, la- be cu acid acetic, mixturi camforate şului Deva. P.T.T.R. şi T.R.C.L.
sau mentolate. Bilanţul acestei prime etape a scos Analiza făcută cu acest prilej a a-
Huligan condamnat fapte a fost trimis în faţa Tri plul contact cu lîna. ringe). In aceste cazuri din urmă
bunalului popular raional Orăş- In urticaria cronică, unde nu pu în evidenţă o înviorare serioasă a rătat şi lipsa de preocupare pentru
In ziua de 15 august, pe cînd tie, care i-a condamnat ia 2 Primul semn al urticariei este pru- evoluţia este mai îngrijorătoare, tem depista alergenul alimentar care mişcării de inovaţii în multe între dezvoltarea mişcării de inovaţii la
se afla în postul de circulaţie ani închisoare corecţi onală. provoacă urticaria, şe face desenzibi- prinderi. Astfel, în perioada 1 iunie— unele întreprinderi. Aşa de pildă, la
de pe şoseaua naţională din 0- ritul, (adică mîncărimea), după care După evoluţie distingem o formă 31 august, cabinetele tehnice au înre întreprinderea de gospodărire a ora
răştie, plutonierul de miliţie Io- Speculant pedepsit gistrat un număr de 52 de inovaţii şi şului (I.G.O.), Autobaza I.R.T.A., Fa
sif T'ibori, a oprit un camion ou apar la cîteva minute leziunile urti- de urticarie acută, petele urticariene se raţionalizări din care s-au şi aplicat brica de teracotă, Fabrica de brichete
mai mulţi călători. In acest ca De mai mult timp, individul 31. Printre acestea se remarcă: dis furajere şi Gostranscoop, în acest an
mion se afla şi individul Ion Gheorghe Marian din satul Bo- cariene specifice, formate din plăci rezorb după cîteva ore şi reapar Uzarea organismului, care este nespe- pozitivul de fixare a vagonetului de nu s-a făcut nici o propunere de ino
Cobzarii, oare stătea în picioa bîlna, comuna Foit, raionul 0- şasiu a tov. inginer Simion Vlad de vaţii. Desigur că, conducerile şi ca
re. La invitaţia plutonierului de răştie, se ocupa' cu tăierea de albe sau roşietice (care dispar repe- peste 2-3 zile sub formă de puseuri cifica şi se face cupeptoma, anto- la întreprinderea „Bampotoc“, care a- binetele tehnice de aici vor trebui să-şi
miliţie de a se da jos din ca vitei şi vînzare de carne, fără de) asemănătoare cu leziunile produ- succesive. Urticaria subacută are erup- hemoterapie, hemoterapie, calciu, re- duce economii anuale de p este'108.000 revizuiască atitudinea de nepăsare
mion, pentru a i se dresa acte a avea autorizaţie. se de urzică. Erupţia urticariană este ţia niai atenuată şi evoluează în puse- ticulină. Se mai recomandă vitamina lei, ridicînd simţitor productivitatea faţă de această importantă problemă
de contra venire a regulilor de asimetrică şi plăcile urticariene sînt uri timp de 1-2 luni. Urticaria cronică, K, antihistaminice de sinteză, his- muncii, maşina de randelat scoici a to şi, luînd exemplul cabinetelor tehnice
Pentru delictul de speculă, in catifelate la pipăit, de dimensiuni durează ani de zile, are elemente mult tamină intradermic. De asemenea, varăşului B. Miiller şi B. Breitigan de fruntaşe, să se prezinte la analiza ce
circulaţie, individul Ion Cobza- culpatul a fost trimis în faţa variabile de la mărimea unei gămă- mai atenuate şi mai reduse ca nu poate da rezultate favorabile medica- la întreprinderea de industrie locală lei de-a doua etape a concursului, cu
Tribunalului popular raional 0- lii de ac pînă la mărimea unui pod măr, şi este foarte rebelă la trata- ţia sedativă a scoarţei cerebrale. „l Mai“, cele ale tov. A. Tolgyi Gh. realizări frumoase.
ru i-a adresat acestuia cuvinte răştie, care l-a condamnat la 3 de palmă. Cîteodată urticaria dese- ment.
Dr. M. CODREA
murdare şi injurii. Pentru aceste ani închisoare corectională.
cooooocx^ccax«^ "ooooooo COOOOOOOGQQGOOCOÍX
despre pămînt, colectiv ori înto A întins pe tăpşanul cuptorului — Dumneata de unde eşti, La amiază nu-mi aduc aminte
vărăşire, Moş Precup nu uita un petic de pinză ce-i servea
să ne amintească despre sfa drept batistă şi, punînd deasu baciule ? să-l fi văzut în sala de mese...
turile prietenului său Iacob, cu pra bulgărele de pămînt, a prins
care, ne spunea el, „am împăr a-l pipăi curios între degete. Ba — Din Crîng!... a răspuns o-
ţit amarul războiului din ’916".
t-a şi mirosit pînă la urmă. mul.
La Prunduri e întovărăşire a- „Al naibii — a murmurat el
gricolă. Pe drumul vieţii noi nu miroase nici a benzină şi Moş Precup a tresărit ca îm A u mai trecut cîteva zile. In
porniseră partea cea mai mare nici a motorină". Atunci mai tot acest timp bătrînul de
lui spitalicesc, şi în felul nervos a prundenilor. Moş Precup nu că şi-ar fi călcat moşul pe ini puns cu acul. De unde pînă a-
vieţi ce-a răsărit pe plaiurile în care făcea acest lucru, se pu se îngrămădise însă, mai ales mă, mai ales că aducînd vorba pe tunci noi îl crezusem că doar venise tăcut şi gînditor. Cînd
A ndrei Precup nu-i aşa de ţării noastre pentru toţi orop tea ghici cum Moş Precup îşi în că atunci cînd fusese cu ceva departe în casă, baba nu se îm me, numai ce-l văzurăm scoţîn- aduceam ca din întîmplare vor
băttin cum s-ar putea cre gropa în acest gest tot necazul treburi pe la Crîng, se abătuse potrivise. Dăduse doar din u-
siţii de ieri. anilor amarei sale tinereţi. şi pe la prietenul său Iacob şi m eri: du-şt capul de sub pătură şi în- ba despre „socializare", nu se
de. In toamnă, împlineşte 62 la un ţoi de rachiu, acesta îl mai lua în discuţii. Era stăpînit
de ani. Faptul că toţi ceilalţi — E alta viaţa de-acum, măi & — Fă cum crezi tu, că doar trebînd curios:
pacienţi din salonul nr. 4 erau nepoatei (Noi cei care-l ascul A ndrei Precup trăise ca atî- dăscălise: eşti bărbat şi ştii să judeci mai
mult mai tineri decît el, ne-a tam cu atenţie ştiam că ni se bine detit mine cum să aşezăm — De unde-ai zis că eşti, din parcă de nerăbdare. Şi, ca ni
făcut să-l poreclim „Moş", iar adresează tuturor). Acum ai ţia alţii de seama lui, ros — Măi Andrei, te ştiu şi mă lucrurile — zise ea.
apoi, am început cu toţii a-i spu unde cîştiga un ban şi te poţi de griji şi de nevoi. Apoi, scă ştii. Eu nu-ţi dau poveţe, că Crîng ? ciodată, aşa s-a înseninat la
ne fam iliar: „Moş Precup". De folosi de el, căci, slavă domnu pase şi el la bine, cum obişnu doar ai mustaţa şi părul albit, Şi fără îndoială că ar fi fă
loc, era din Prunduri, un sătu lui, în prăvălii şi la piaţă gă ieşte să ne spună adesea. U dar în tovărăşie eu zic să nu cut-o, dacă, vorbele prietenului — Da, din Crîng, confirmă chip atunci tind doctorul venit
leţ de oameni harnici şi price seşti tot ce-ţi trebuie, plăcea să vorbească despre vre te scrii. Tu, fă cum vrei şi cum său Iacob nu i-ar fi stăruit încă în vizită i-a spus :
puţi în meşteşugul plugăriei. murile noi de azi. Domol şi cu îi crede, dar în ce mă priveşte, în minte: „„.tu fă ce vrei şi iarăşi noul venit.
Cu ochii minţii, revedeam o vorbă sfătoasă, îţi trecea în eu, şi-atunci cînd oi muri, tot cum crezi, dar eu şi-atunci tind
La prima vedere, Andrei Pre parcă vremurile apuse doar cu revistă realizările şi transformă voi muri tot individual mor". — Aşa, atunci îl cunoşti pe — Dumneata, Andrei Pre
cup îţi lasă impresia unui om 13 ani în urmă, vremuri pe rile' ce au loc la sa te : căminele individual mor. Ştia el Iacob. ce ştia. că doar
închis, ursuz şi cred că toţi cei care, deşi tineri, le apucasem culturale şi şcolile ce se con nu degeaba în '916 ajunsese Iacob Teşa? Ii de o etate cu cup, să te pregăteşti. Mîine
lalţi pacienţi cu care formam totuşi şi noi, cei care îl ascul struiesc, feciorii cu „nădragi Lui Andrei i-au intrat în cap de-l puseseră la „cănţălaria re-
„familia" salonului nostru de tam pe băttin cum vorbeşte. largi, domneşti", cu pantofi şi vorbele prietenului său şi se ţi ghimentului". mine. pleci. Boala pe care-ai avut-o,
spital, cînd l-au văzut prima cămăşi de mătase, fetele cu fus nea cu sfinţenie de ele. De cînd
dată, au tras aceeaşi concluzie — Veneam sîmbăta acasă, te şi cu ciorapi, de parcă nici se vorbiră ei aşa, a trecut mai Aşa a rămas Andrei Precup — Cum să nu-l cunosc ? s-a rezolvat cu bine.
ca şi m ine: e un om rău. In după o săptămînă de trudă. nu i-ar avea pe picior. „Cine-ar bine de un an şi de-atunci, da- în afara tovărăşiei, şi ori de cîte
scurtă vreme ne-am convins în Pentru • duminică n-aveam altă zice că ăştia-s feciorii salului c-ar fi să vorbim fără minciu ori i-aduci vorba de „sociali Doar mi-e vecin, şi-apoi altul cu „.Cînd mi-a întins mina pen
să de contrariu. Dincolo de faţa cămaşă mai bună şi m-aş fi dus şi nu domnişorii de la oraş ?" nă, Moş Precup a mai tras el zare", el clatină din cap în semn
aspră şi privirea severă a „mo şi eu la joc, că de, eram doar se mira Moş Precup adeseori. cu coada ochiului la cei care că nu-i de acord cu ea şl îţi numele lui nici nu mai este in tru ca să-şi ia rămas bun, nu
şului" se ascundea un suflet fecior, m-atrăgeau fetele. Tine lucrează în „tovărăşie", A vă aminteşte despre învăţătura şi
btînd şi înţelegător, ce-ntruchi- reţe, ce să-i zici ? Săraca mamă Un singur lucru nu-i plăcea zut carele cu saci ale celor ce-şi poveţele prietenului. Crîng. m-am putut stăpîni şi l-am în
pau în ele caracterul unui om — iertată să fie — mi-o spăla lui Moş Precup. Nu se prea îm uniseră pămîntul, a văzut dumi
bun şi aşezat. In viaţă luptase noaptea pe cea care o pwtasem păca el cu „socializarea". nica la cămin copiii acestora •k — Ce mai face, cum o duce trebat :
cu multe greutăţi. „Sărac m-am peste săptămînă, ca să am şi ..înţoliţi" mai ditai decît cei de
născut şi sărac am să mor", şi-a eu cu ce mă primeni duminică — Colectiv?... Tovărăşie?... la oraş, şi-atunci, tind a venit I ntr-o zi, în patul rămas li cu viaţa ? — îl ispiti mai de — Ei, cum rămîne cu „to
zis Andrei Precup mai bine de dimineaţă. Gîndul încălţărilor Da ce-s mă rog astea ? De ce tractorul să are în perimetrul ber, după plecarea unuia
trei sferturi din viaţa lui. Pro nu-l purtam, pentru că tot ce să nu trăiesc eu aşa cum am „tovarăşilor", Moş Precup s-a parte moşul. vărăşia", Mcş Precup?
feţia lui nu s-a realizat însă. aveam era o pereche de o- apucat, mal ales că-n anii din furişat şi, tind nu l-a văzut ni ce învinsese de-acum boala, a
Nu că prin niscaiva mijloace pinci, croite dinţr-un cauciuc urmă am trăit mai bine ca ni meni. a înşfăcat un bulgăre de fost adus un pacient nou. Era — Hei, el face bine, n-am ce M-a privit, de parcă mă ve
necinstite s-ar fi îmbogăţit în vechi, din roata unui motor, ciodată. Am căpătat şi eu pă- pămînt din brazda răsturnată un bărbat intre două vîrste. Du
anii din urmă. Nu. Faptul că trainice la talpă, dar cu nojiţele mîntul meu, îl lucrez cînd şi pă ce noul sosit îşi luă în pri zice. E preşedintele întovărăşirii dea pentru întîia oară, 'şi a dat
astăzi este şi el un om cu stare, spintecate de curelele cu care le cum vreau, am pîinea mea, tai de tractoare şi a fugit oblu a- mire lucrurile, se întinse la pat.
un om căruia, aşa după cum trăgeam mereu ca să se dea şi măinînc Cînd îmi place, vorba Un vecin de-al meu, tînăr, de din sat, de aproape o jumătate nehotărît din umeri.
obişnuieşte să spună chiar el, după picior. Aşa am trăit!.,. prietenului meu Iacob, care şi casă pentru ca s-o „cerceteze", vreo 16— 17. ani îl întrebă j
pîinea nu i se termină de pe Grijania... de viaţă ca aceea, de an. — De, ştiu eu, să dau mîine
masă niciodată, se datoreşte noii încheia bătrînul, scuipînd prin el... <¦¦¦_
tre dinţi, contrar regulamentu Ori de cîte ori venea vorba — Ce ziseşi???!... o fugă pînă la Cting, să văd
In felul cum pusese întreba ce şi cum.
rea şi-n tonul întrebuinţat, pen Din uşă s-a întors totuşi încă
tru prima dată nu l-am mai odată către noi, şi cu un glas
recunoscut pe Moş Precup. Se sigur de parcă abia atunci s-ar
citea pe întreaga lui figură o fi hotărît definitiv, a continuat:
mirare fără de margini, ameste — De dus m-oi duce eu la
cată cu neîncredere.
Cting, că parcă mi-e dor de
— Am zis că Iacob Teşa e Iacob, dar cererea o scriu şi-o
preşedintele întovărăşirii agrico dau încă din seara asta.
le din sat de aproape o jumă ...l-am ascultat paşii depărtîn-
tate de an, întări cel întrebat du-se pe coridor şi m-am gîndit
răspunsul.
la viaţa grea din anii lui din
Moş Precup a făcut un semn tinereţe, M-am gîndit apoi şi la
cu mina. de parc-ar fi vrut să viaţa lui adevărată pa care de a-
spună: „Naiba mai înţelege ce bia acum, la 62 de ani, o înce
va", şi-apoi trăgîndu-şi pătura pea.
peste cap nu mai vorbi nimic. PETRE FARCAŞIU
