Page 45 - 1957-09
P. 45

Nr. 856                                                                                              VfWmiL SOCIALISMULb,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                         Pag .                 ?

Problemele de producţie                                                                  înlocuiesc metalele                                                             Comemorarea lui Emil                                        Faci, nu fad , plăteşti!
                                                                                                                                                                                 Racoviţă

în atenfia                                                                       Masele plastice capătă în ţara noa­ mică. In viitorul apropiat, conductele              In Iuna noiembrie, se împlb                             Uniunea Compozitorilor din          cam ce fel de daruri ni s-au
                                                                                                                                                                                                                              P.P.R. are şi la Petroşqni un          făcut 91
                                                                                 stră o largă utilizare în domenii din din „durovin“ vor fi folosite şi în con- nesc 10 oni de la moartea ma­                                 inspectorat raional. Dornic să
                                                                                                                                                                                                                              încaseze cît mai multe drepturi           Nevastă-mea, pe măsură ce-i
         de baza                                                                 ce în ce mai variate. Datorită uşurinţei    stfucţii pentru alimentarea cu apă. De      relui savant romîn Emil Raco­                        de autor, cuvenite compozitorj*        puneam aceste întrebări, căscă
                                                                                 de formare, greutăţii specifice reduse şi   asemenea, în curînd vor fi confecţio­       viţă, întemeietorul speologiei. In                                                          gura, holbă nişte ochi a mare
     In adunarea generală a orga­        Desfăşurarea în mai bune con-           rezistenţei la intemperii, ele sînt folo­   nate din „durovin" jgheaburi şi foi de      vederea acestei comemorări, la                       lor, inspectoratul foloseşte me­       nelinişte şi mă luă scu rt:
nizaţiei de bază de la fabrica        dîţiuni a procesului de produc­            site acum la înlocuirea unor metale,        acoperiş, înlocuind astfel tabla zincată    Institutul de Speologie al R. P.                     tode pare pun în mare dilemă,
„Sebeşul“ din Sebeş, ce a avut        ţie, se datoreşte şi făptuiţii că          dovedindu-se în ţjnele cazuri, superioare   folosită astăzi.                            Romîne se fac intense pregătiri.                     mai ales, pe upii din tinerii că­         — Măi omule, nu ţi-s boii a-
loc cu cîtva timp în urmă, s-a        în lumina documentelor Plena­              acestora.                                                                               Printre altele, |a Bucureşti va                      sătoriţi.                              casă, ori te-ai şcPîntit cumva la
analizat care a fost contribuţia      rei C.C. al P.M.R. din decern,                                                            Masele plastice constituie un excelent   avea loc o spsjune ştiinţifică a                                                            păpâţînă... Păi nu-ţi aduci amin­
comuniştilor la îndeplinirea pla­     brie 1956, organizaţia de bază                Printre primele piese din mase plas­     înlocuitor şi pentru metalele folosite la   institutului, în cadrui căreia vor                      Sipt unul din aceia pp pielea       te¦ că de-abia am avut nişte
nului de producţie, Cu acest          a hotărît repartizarea comuniş­            tice realizate în (ara noastră, şi care     fabricarea ambalajelor. Cutiile de medi­    fi prezentate comunicări din                         căruia inspectoratul din Petro­        bănuţi de ne-am cumpărat cîte
prilej ş-a constatat că mobilî-       tilor în sectoarele cheie ale pro­         au înlocuit pe cele din metale neferoase,   camente, de produse cosmetice, realizate                                                         şani a încercat să facă o expe­        cele ? Că doar ştii bine cq pă­
                                                                                                                             recent, reprezintă doar un început- in      toate domeniile speologiei. Vor                      rienţă usturătoare, pentru a           rinţii noştri nu s-au învoit ţa
                                                                                                                                                                                                                              stoarce anumite „drepturi 'bă­         căsătoria noastră şi că am por­
                                                                                                                                                                         fi de asemenea făcute descrieri                      neşti'“.

zînd întregul colectiv de munci­      ducţiei, iar conducerea între­             sînt lagărele de laminor, fplosite în lo­   curînd vor apare recipiente pentru lapte,   de noi peşteri descoperite în ul­                       Lucrurile s-au petrecut în fe­      nit-o în lumea nouă numai OU
tori la lupta pentru creşterea        prinderii a găsit ca bună acea­            cul celor de bronz. Aceste lagăre se        pentru produse alimentare etc.              timii ani de speologii romîni.                       lul următor: Spre sfîrşitul lu­        dragostea. De tămbălău ne ar­
                                      stă propunere şi a pus-o în                prodpc din 1951 şi au o durată de uti­                                                                                                                                              dea nouă atunci ? Cum de-ţi
productivităţii muncii şi reduce­     practică. Tot o măsură luată               lizare de 5— 10 ori mai mare decît cele        Pentru protecţia sănătăţii muncitorilor     O festivitate consacrată ace­                     nii august, primesc de la Inspec­      veni să mă întrebi de lucruri
rea preţului de cost, s-au obţinut    de organizaţia de bază este a-             din bronz.                                  din tipografii, se studiază confecţiona­    luiaşi eveniment va avea loc şi                      toratul raional Petroşani o so­
rezultate frumoase. Astfel, pla­                                                                                             rea literelor de tipar din mase plastice    ia Cluj, oraşul în care Emil Ra-                                                            pe care tu le cunoşti iot atît de
nul de producţie globală pe pri­                                                                                                                                                                                              maţie, prin care mi se pune în         bine ?
                                                                                                                                                                                                                              vedere ca în termen de 5 zile
mele 8 luni a}e acestui an a ceea că a mobilizat pe toţi co­ It) cantităţi mari se vor produce con­ spre a elimina plumbul care este dăur coviţă a întemeiat primul insti­                                                    să achit suma de lei 99, drep­ Scosei somaţia din buzunar.
                                                                                                                                                                                                                              turi de autor, plus 1,50 lei chel­ Fulgerător, o băgai sub nasul
fost realizat în proporţie de J09     muniştii în întrecerea socialis­           ducte din mase plastice folosite în ali­    nător sănătăţii.                            tut speologic din lume. Tot aici                     tuieli de corespondenţă, remi­ nevestit.
la sută, productivitatea muncii       tă. Exemplul comuniştilor a fă­            mentarea cu apă sau instalaţii indus­          Institutul de cercetări chimice, Ice-    va fi dezvelit şi un bust al ma­
a crescut, iar preţul de cost a       cut ca numărul muncitorilor a-             triale. Acum se fabrică conducte din                                                    relui savant, ridicat în faţa fi­                    tere de chitanţă şi imprimate, — Citeşte aci. Ştii şi tu car­
scăzut de la minus 1,64 la sută       flaţi în întrecerea socialistă să          „durovin“ care înlocuiesc pe acelea de      chim, a început o anchetă vastă la          lialei din Cluj a Institutului de
cît era planificat, la minus 3,75                                                                                            toate întreprinderile metalurgice, în ve­                                                        pe motivul că aş fi organizat te. Vezi că spune negru pe qlb:

la sută. In acelaşi timp, s-au crească ou peste 20 la sută, otel inoxidabil, folosite în industria chi­ derea extinderii acestor înlocuitori.                            Speologie.  (Agerpres).                              o petrecere cu muzică (nuntă). nuntă cu muzică şi daruri.
                                                                                                                                                                                                                              In continuare, somaţia mă a- Deci, după ăia de la compozi­
realizat şi economii în valoare faţă de aceeaşi perioadă a a.                                                                                                                                                                 vertizează că neachitarea su­ tori, se zice că am făcut tăm­

de peşte 218.000 lei. S-a des­        nului trecut. Comunişti ca Ma­                                                                                                                                                          melor respective atrage după bălău, nu glumă.
prins însă, că deşi s-au obţinut      ria Henegar de la secţia apre-
rezultate, au fost încă unele lip­    tură, Elena Dorobanţ de la sec-            Ce                    In atenţia conducerii combinatului                                            iarnă?                                   sine închisoare de la 3 luni la           — Vai de păcatele noastre,
suri, mai ales în ce priveşte ca­     ţia kett, Virginia Breazu de la                                                                                                                                                         3 ani. Se mai precizează că so­        omule. De unde or fi scos mi­
litatea produselor şi procentul       secţia lingerie, Maria Chirca de                   facem cu pregătirile de                                                                                                                                                     nunea asta ?
de rebut care era încă destul de                                                                                                                                                                                              maţia a fost trimisă în baza
                                                                                                                                                                                                                              procesului verbal încheiat de             — Păi de unde s-o scoată. Nu
mare, pentru lichidarea cărora da secţia depănat, Letiţia Bian,                                                                                                          încă n-au fost montate. Intr-a­                      Sfatul popular comunal Petri-          vbzi ? Din scriptele sfatului
                                                                                                                                                                         devăr, curios.                                                                              popular.
au fost luate unele măsuri. In        Cornel Sprinjan Şi candidaţi de               Sîntem în luna septembrie.               rea are loc în ziua de 11 sep­                                                                   Id, prin care s-a constatat că
acest scop organizaţia de bază        partid ca Petru Munteanu, Pe­              Azi, mîine, începe oum s-iar zice           tembrie) că, în ziua de 4 a lu­                Oţelăria Siemens Martin, de­                      subsemnatul am făcut o ase­               — Dacă au scos-o din scrip­
(secretar Angela Jiteanu), a în­      tru Săliştean şi mulţi alţii, sînt         toiul toamnei, cu toate ploile,             nii curente, a avut loc la Di­              şi avea scadentă doar o măsură,                      menea petrecere cu muzică              te, apoi să ştie şi alţii că noi
drumat comitetul sindical să or­                                                 cu toate necazurile. Apoi, Iarna.           recţia generală a combinatului              din cele 9, n-a binevoit s-o e-                      (daruri şi bani).
                                                                                 Ce plăcut e Iarna cînd te ştii              o şedinţă în oare s-a dezbătut                                                                   Uluit de conţinutul amenin­ am făcut nuntă numa-n scripte,

ganizeze consfătuiri de produc­ în fruntea întrecerii, depăşind                                                                                                                                                               ţător, speriat de lunile şi a- — Aşa-i muiere. Fraţii de la.

ţie pe secţii, în care să se ana­     lunar planul cu 40-50 la sută.             ou cămara plină, ou magazia modul realizării măsurilor pri­                             exeoute. La secţia laminoare                         nii... ce mi se pregăteau, dau Inspectoratul raional Petroşani
lizeze care sînt cauzele acestei         Cu toate aceste realizări, or­                                                                                                  s-au prevăzut tot 9 măsuri. Exe-
deficienţe. In cadrul consfătui­                                                 de lemne ticsită, cu soba şi hor­ vind pregătirile de iarnă. Deci,                      outată doar una, deşi scadenţau                      fuga acasă la ' nevastă şi, pe se bazează numai pe hlrţoage.
rilor, muncitorii au făcut o sea­     ganizaţia de bază de aci mai                                                                                                       3. La mecanicul şef, din cele 10
mă 'de propuneri menite să ducă       are încă lipsuri. In prea mică             nul bine curăţate.                          situaţiile reflectă starea de lu­           măsuri s-au executat 5. Au fost                      nerăsuflate, încep discuţia.           Faci, nu faci, plăteşti! Că rea­
la înlăturarea lipsurilor. Aşa,       măsură s-a preocupat de spri­                                                                                                      scadente 6.
                                      jinirea şi îndrumarea concretă             Parcă fără să vreau îmi veni cruri de la acea dată.                                                                                          — Tu muiere, ne-am căsăto­ litatea pe teren ,îi alta. şi as-
spre exemplu, s-a propus ca la        a comitetului sindical de între­                                                                                                      Energeticul şef stă cel mai
vopsitorie să fie schimbată vana      prindere în organizarea consfă­            în minte proverbul : bunul gos­ Am început cu secţia furnale                            rău. Din 65 de măsuri, s-au e-                       rit noi în anul 1957 ?                 ta-i o problemă pe care Uniu­
din lemn de brad, în care se          tuirilor de producţie pe secţii şi,                                                                                                xecutat în cadrul celor 28 sca­
vopseau ciorapii, cu o altă vană      mai ales, pe întreprindere, care           podar îşi face iarna !sanie şi va­ vechi. In graficul întocmit de                       dente doar ¦19. Frumoasă pre­                        — Căsătorit bărbate — afir­ nea Compozitorilor trebuie s-o
din tablă de oţel inoxidabil, în-     în unele luni întîrziau să se                                                                                                      ocupare ! La turnătorii, s-a e-
?rucît, în vana de lemn, ciora­                                                  ra căruţă. îmi zboară glodurile secţie la data de 10 iulie /toate                       xecuţat o măsură din 10, şi e-                       mă ea, privindu-mă foarte mi­ lămurească. Şi acum, hai ne*
pii se agăţau de aşchiile de pe                                                                                                                                          rau scadente 7. Căile ferate u-
                                                                                 la toate .acesteia, nu atît pentru secţiile şi sectoarele combinatu­                    zinale au prevăzut în vederea                        rată. vastă, nu mai fii tristă. S-o găsi.
                                                                                                                                                                         iernii executarea a 43 măsuri.
                                                                                 că Iarna bate la uşă, ci pentru lui au întocmit asemenea gra­                           E 'drept că pînă la 4 septembrie                     — Aşa este. In iunie ne-am el careva să facă lumină şi în
                                                                                                                                                                         nu scadenţau decît 4.
                                                                                 că, mai zilele trecute, îmi pică fice în urma unei hotărîri luate                                                                            căsătorit. Dar ia adu-ţi iu bine această încurcătură...
                                                                                                                                                                            Şi !aşa mai departe..
                                                                                 în mină un dosar !ale cărui co- în luna mal — deci încă din                                                                                  aminte, care a fost muzica ce                                              CONSTANTIN IGNAT
                                                                                                                                                                            Făoînd o totaliaare pe între­
                                                                                 perţi tescuiau nemilos un mal­ mai combinatul a fost preocu­                            gul combinat, reiese că, din                         ne-a distrat la nunta noastră şi.                                          oraşul Petrlla                    '
                                                                                                                                                                         cele 227 măsuri propuse, s-au
                                                                                 dăr de grafice.                             pat de pregătirile în vederea               executat doar 45, cea ce repre­
                                                                                                                                                                         zintă 51 la sută faţă de sca­
pereţii acesteia, producîndu-se       ţină sau nu se organizau de                Dosarul ou pricina avea scris iernii) sînt trecute 21 de mă­                            denţe şi ab'ia 20 la sută faţă de                                              ANUNŢ
rupturi. Pusă în aplicare această     loc. Acest lucru a făcut ca une­                                                                                                   total. Ce concluzie se poate
                                      ori să nu se analizeze profund             pe copertă, nespus de îngrijit, suri.                                                   trage din !aceste procente?                             Uniunea Centrală a Cooperative­ Se vor da probe la următoarele
propunere, ia făcut să se în­         lipsurile existente în producţie,                                                                                                                                                       lor de Consum pregăteşte cadre pen­ materii din programa cursului me­
lăture neajunsul din trecut cînd      să se persiste în ele şi să nu             urm ătoarele: Pregătiri pentru In oe constau aceste măsuri?                                Concluzia principală, oare se
se făceau rebuturi peste rebu­                                                   Lamă 1957/1958 — Grafice de In general, constau în revizii,                             desprinde, este totalul dezinte­                     tru unităţile cooperaţiei de consum diu :
turi.                                                                                                                                                                    res al şefilor de secţii şi sec­
                                                                                 exeouţie. Curiozitatea oare mă reparaţii, puneri î-n funcţiune,                         toare faţă de problema pregăti­
                                                                                                                                                                         rilor de iarnş.
                                                                                 încearcă nespus în asemenea completări, adaptări. Enumăr cî-                                                                                 din regiunea Hunedoara prin Şcoala SECŢIA EVIDENŢA CONTABILA
                                                                                                                                                                            Hale neaooperite, geamuri
   O atenţie deosebită a fost da­     se ia la timp măsuri pentru în­            împrejurări, îmi dădu ghes. Fa­ te v a : revizuirea instalaţiei de                      sparte, uşi stricate, ţevi, con­                     tehnică de cooperaţie din oraşul O-    - Matematica — Scris şi oral, limba
tă îmbunătăţirii calităţii produ­     lăturarea lor.                                                                                                                     ducte neizolate, pereţi stricaţi,
selor. In nenumărate rînduri s-a                                                 tală curiozitate. Cine m-;a pus îneălziiiie în ateliere, punerea în                     acoperişuri de hale pline de                         radea str. Nogall nr. 5.               romînă — scris şi oral
constatat că firele de bumbac            Lichidînd şi acest neajuns, or­                                                                                                 pnaf (e vorba în special de tur­
nu corespund întocmai, iar acele      ganizaţia de bază va putea să-şi           să răsfoiesc graficele, cine m-a funcţiune a aparatelor de încăl­                       nătorii şi furnale), instalaţii de                      Şcoala are o durată de şcolari­     SECŢIA MERCEOLOGIE - ma­
de la maşinile de tricotat erau       aducă contribuţia ca, în scurt                                                                                                     încălzire şi apă defecte, toate                      zare de 2 ani şi funcţionează cu spe­
de calitate slabă. La propunerea      timp, muncitorii acestei între­            pus ?                                       zit în hala oalelor, repararea a-
organizaţiei de bază s-au luat        prinderi să obţină rezultate şi                                                                                                    acestea şi multe încă aşteaptă
                                                                                 Acum, faptul fiind împlinit', cdperişului la prăjitoare, curăţa­                                                                             cialităţile evidenţa contabilă şi mer- tematica — scris şi oral — chimia,
                                                                                                                                                                         de luni de zile ca atenţia şefi­
                                                                                 nu-mi rămîne decît să repet cu­ rea prafului de pe acoperişuri,                                                                              ceologie.                              scris şi oral.
                                                                                                                                                                         lor de secţii şi sectoare să se în­
                                                                                 vintele regretatului p o et: „E             completarea geamurilor sparte                                                                    Pentru anul şcolar 1957-1958 se înscrierile se primesc pînă la data
                                                                                 foarte greu s-acoperi ce-ai dez­            ou sticlă armată la hala de tur-            drepte şi asupra lor.
                                                                                 velit odată...“. "                                                                                                                           primesc în anul I al Şcolii tehnice de 17 septembrie a. c., la serviciul

măsuri de înlocuirea acetona cu ¦ mai bune, să dea produse -nu­                                   ? .... „.„..nare etc...                                                                                                     de cooperaţie Oradea absolvenţi ,ai şco­ cadre şi. învăţămînt al Uniunii raio­

altele corespunzătoare şi a bum­      mai de calitate şi la uri preţ cît         Prima filă, primul grafic. Sec­ La date şedinţei (4 septem­                                                                                  lilor de 10 ani în vîrstă de 17-25     nale a cooperativelor de consum sau
bacului de calitate inferioară, cu                                                                                                                                                                                            ani, după trecerea unui examen de      pînă ia data de 19 septembrie a. c.,
altul de mai bună calitate. De mai scăzut.                                       ţia I-a furnale. Adică furnalele brie), din aceste 21 măsuri, e-                                                                             admitere în limita locurilor.          direct la şcoală.
                                                                                 I—IV. Ţin să spun (constata­ rau executate în cadrul oeilor 9,
asemeni, a fost organizată o                V. PITAN

echipă compusă din tovarăşele                                                                                                scadente, doar 5. Secţia furnale                                                                    Absolvenţii şcolilor primesc di­       Actele ce urmează să fie prezen­
                                                                                                                                                                                                                              plome de absolvire şi sînt încadraţi   tate la înscriere sînt următoarele :
Maria Henegar, Maria Tălvescu                                                                                                noi, stă mai bine. Idem, fabrica                                                                 la unităţile cooperaţiei de consum,
                                                                                                                                                                                                                              în funcţie de rezultatele obţinute în     — Diploma de maturitate (in ori­
şi A. Limbeanu, care să remaie­            Consultaţie pe tema salarizării                                                   de aglomerare. La aceste două                                                                                                           gina!)
ze direct în maşină, astfel ca                         îmbunătăţite                                                          sectoare, scadenţele se respectă,
din secţia cotton să nu mai iasă                                                                                             ba chiar măi muflí, ftirniafliştii                                                               timpul şcolarizării.                   — Actul de naştere (în copie le­
decît produse de bilnă calitate.         Acum cîteva zile, Ia colţul roşu al bări şi au făcut propuneri, au fost şi          de la 5 şi 6 au executat o mă­
                                      secţiei construcţii metalice din Corn- tovarăşii Francisc Lupu, Mihai Serepi           sură înainte de termen.                                                                          Se acordă lunar burse elevilor galizată)
  Ţinînd seama şi de faptul că        binatul siderurgic Hunedoara, a avut şi Costaehe Pescarii. Tovarăşul Fran-
problema calificării muncitorilor     loc o consultaţie pe tema salarizării cisc Lupu, de pildă, a propus reexa-                Nu acelaşi luoru se poate                                                                     care îndeplinesc condiţiile legale.       — Certificat de sănătate.
constituie unul dintre principa­      îmbunătăţite. Consultaţia a fost datăx minarea sa, întrucît nu este mulţumit           spune despre Uzina coosochi-                                                                        Examenul de admitere va incepe      — Declaraţie tip de starea materială.
lele mijloace care duc la îmbu­
                                                                                                                                                                                                                              la data de 20 septembrie a. c., ora      — Dovadă de situaţia militară
nătăţirea calităţii, s-au luat mă­    de tovarăşul T. Singureanu de la ser-      cu încadrarea ce i s-a făcut. Totodată      mică, la care, din cele 14 mă­                Lucrările sînt mult intim ate                      8 dimineaţa.                           pentru băieţii de peste 20 ani.
suri ca în scurt timp să fie des­     viciul de organizare a muncii. Mai         el a cerut şi reexaminarea altor sa­        suri (din care 5 eran scadente              şi se impune oa, în cel mal a-
chise cursuri1 de calificare pro­     întîi, el a dat răspunsuri la între­       lariaţi cărora, după părerea sff, li        la data şedinţei), nu s-a tradus            propiat viitor, oonducerea com­                                 LOTO                      ] Ingineri, tehnicieni,
fesională, cu o durată de 4-6         bările puse, lămurind pe fiecare în        s-au dat încadrări mai mari decît ni­       în viaţă decît una. Ceva curios.            binatului să uzeze de toată !au­
luni, în care să fie pregătiţi        parte asupra problemei pe care nu o        velul lor de pregătire profesională.        Repararea şi înlocuirea geamuri­            toritatea sa pentru ca această                       Noi premii în obiecte dis­ 3 Puteţi cunoaşte bogata expe­
un număr de ,200 muncitori            înţelesese. După aceea, a ascultat păre­                                               lor sparte, lucrare eşalonată pe            problemă, problema pregătirilor                      tribuie I. S. Loteria la trage­
                                      rile celor prezenţi şi a notat propune­       Cu această ocazie, tov. Singureanu       3 luni (Iulie, august şi septem­            de iarnă, să fie rezolvată cît                       rea specială Loto Central de           rienţă sovietică, studiind ziare­
pentru secţiile cotton, kett şi       rile care s-au făcut, făgăduind că se      a lămurit şi multe probleme privind         brie) s-a... cam executat. Spun             încă mai este timp,
                                      va strădui să le rezolve conform nor­      acordarea premiilor celor care lucrează     cam executat, deoarece, deşi e-                                                                  vineri 20 !septembrie, Ia care l e şi revistele de specialitate.
circulare, astfel încît cei pregă­    melor legale.                              în regie, probleme în legătură cu in­       xîstă' geamurile neoesare, ele                 E timpul şi cazul!
                                                                                 dicatoarele tarifare, reţelele tarifare de                                                                                                   înafiara premiilor obişnuite Abonamentele la presa sovie-
tiţi în aceste cursuri să poată          Pintre cei care au pus diferite între-  încadrare şi altele.                                                                                                                  A. J.
                                                                                                                                                                                                                              în bani,   participanţii  vor  pri­    'j tică  pe                         1958 se primesc  de          di-
deveni stăpîni pe tainele mese­                                                                                                                                                                                               mi:
riei.

                                                                                                                                                                                                                              — motociclete Pa non ia, ¦jfuzorii de presă din întreprin-

                                                                                                                                                                                                                              — haine de piele pentru jderi şi instituţii, de factorii poş-
                                                                                                                                                                                                                              motociolişti,
Vieţuitoarea cu cea mai               Despre animale şi plante                                                                                                           Acest continent a primit nume­                          — haine de         astrahan şi (tali şi la oficiile poştale.
        lungă coadă                                                                                                                                                      le de Lemuria deoarece numai
                                                                                                                                                                         în acest colt al globului se mai                     alte blănuri,
  In satul japonez CKatio situat                                                                                                                                         pot întîtni lemuriene — nişte
Ia cîţivia kilometri de oraşul iKotd                                                                                                                                     animale ciudate înrudite cu m ai­                    — covoare orientale,
pe insula Sikoku, trăiesc ani­                                                                                                                                           muţele. In prezent din vechiul
malele ou cea mai lungă ooadă.                                                                                                                                           continent Lemuria ,caue s-a scu­                     — televizoare,                                  UNELTE
                                                                                                                                                                         fundat în adînourilie mărilor a-                     — magnetofoane,
   Acestea sînt găini cresoute                                                                                                                                           cum aproximativ 15 milioane
anume pentru cozile lor.                                                                                                     copac. Seminţele încolţesc sub              de ani, a rămas numai ghir­                          — aragazuri cu 3 ochiuri
                                                                                                                             formă ca lăstari lungi şi sub­              landa insulelor Comore între A-
  Acum 270 de ani această rasă        va zeci de centimetri deasupra             nu se întîlnesc atît de des în              ţiri. Tocmai de aceea copacii se            frica şi Madagascar, Madagas­                        şi butelie,
a fost obţinută de ţăranul Red-       inimii. La ginafă distanţa acea­           Uganda. Vînătorii ştiu perfect              numesc vivipari. In timpul re­              carul şi alte cîteva insule. Tim­
zaemon Takeiti. Pe atunci feu­        sta atinge însă 3 metri. Savan­            că viperele stau în permanenţă              fluxului tinerii lăstari se des­            pul parcă s-a oprit pe loc în                        — răoitoare electrice Pin­
dalilor locali le plăcea să fie       ţii s-au interesat încă de mult            de strajă Ungă pizonii. De a-               prind de pe planta mamă, se                 această parte a globului. Lemu­
înconjuraţi de o suită strălucită.    timp de oirculaţia sîngefui la             ceea ei aşează în mod special               înfig in mii, formează repede               ria s-a scufundat, dar fauna ei                      guin,
Oamenii din suită îşi împodo­         ginafă. Cnm poate inima să                 tufe de pizonia prin pădure fo-             rădăcini şi încep o viaţă de sine           s-a păstrat pe insulele Comore,
beau suliţele cu pene lungi de        pompeze sîngele la 3 metri ?               losindu-le drept capcane pentru             stătătoare.                                 oare !au devenit un fel de mu­                       — maşini de cusnt,
pasăre. Creşterea găinilor cu         Cercetările efectuate au dovedit           vipere.                                                                                 zeu natural. Fauna şi flora a-
cozi lungi a devenit o tradiţie       ca mima giratei e o pompa mi­                                                             Fluxul care se ridică îi poate           cestor insule sînt neobişnuit de                     — maşini de spălat rufe,
a satului Kat.io, care s-a tran­      nunată. Ea eîntăreşte !aproxima­               O pădure vivipară                       deplasa. Dacă tinerii lăstari —             bogate şi originale.
smis din generaţie în generaţie.      tiv 12 kilograme, iar grosimea                                                         rihizofore nu cad în mit, ci în                                                                    — ceasornice de aur                                                      3«94ft**cî<v»Tftpite-ik d-3
                                      pereţilor ei atinge 8 centimetri.             Pe ţărmul strîmtorii Taivan,             mare, ei pot pluti fără a-şi pier­             Aici locuiesc animale curioa­                     Schaffhauisen.                                                                        p<?«ţfu VtfuygŢ
   Lungimea cea mai mare este         Presiunea la girafă e de două              în dreptul satului Liaodun, in a-           de deloc capacitatea de a creşte,           se care de mult au dispărui în
atinsă de coada găinilor (Lin         ori !mai mare decît la om.                 propiere de oraşul Siamîn (A-               timp de peste două luni. Rizofo-            alte loouri, ca de pildă : lemu-                     — servicii de masă Ro­
rasa violet-deschis, oare deţine                                                 tnoy) din valurile înspumate se             rele pot călători mult pe mare              rieni, broaşte ţestoase uriaşe,
„recordul“ —- 7,30 m. Dar, în               Capcana viperei                      văd vîrfurile unor copaci. Cînd             pentru a se fixa la mari depăr­             şopîirie enorme, iar în apele lito­                  senthal etc., etc.                              A
orioe caz, în satul Katio sînt                                                   în timpul refluxului valurile se            tări, unde vor fi aruncate de               ralului se pot întîtni peşti ciu­                      Pentru ia evita aglomera­
multe găini a căror coadă depă­          Viperele din regiunile de pă­           retrag, pădurea pare a creşte               flux.                                       daţi oare au apărut cu multe
şeşte 3 metri.                        dure din răsăritul Ugandei se              sub ochii celui ce priveşte.                                                            milioane de !ani în urmă. Tinerii                    ţia de la unităţile de vînza-                                  ci
                                      hrănesc mai ales cu păsări, pe                                                            Pădurea „roşie” din dreptul              savanţi italieni Starnis Nievo,                      re, cumpăraţi-vă chiar astăzi                   oe VÎNTARE tA TOATE
   Creşterea acestor găini şi în­     care le prind cu ajutorul plan­               Această pădure duce o viaţă              satului Liaodun a fost descope­             Fahnicio Palombelli, Carto Pro-                      biletele Loto Central.
grijirea lor cere multă muncă         telor de pizonia. Planta are niş­          dublă: pe pămînt şi sub apă.                rită recent de savanţi.                     !a şi Franco Prosperi, oare în                                                                       COOPERATIVELE
şi timp. Cînd coada creşte în         te fructe lipicioase care căzind           Ea este alcătuită din arbori de                                                         1953 !au făcut o călătorie în a-
aşa măsură, încît începe a se         pe aripile şi coada păsării i le           mangrovo. Scoarţa acestora este                Preţioasa pădure „roşie” din             ceastă parte a lumii, nu numai                                             IM. «IM» II II '¦ ¦ II I III III II»>1I I I " II.«W                   1^'
tîrî pe pămînt, puiul este stră­      imobilizează. Atunci pasărea               de culoare brună, iar lemnul, din           dreptul satului Liaodun, se gă­             că au adunat colecţii exlraor­
mutat într-o ouşcă separată           zbătîndu-se îşi pierde puterile            cauza conţinutului mare de ta-              seşte în prezent sub protecţia              dinare care înzestrează Muzeul                       jh.áéiM c                      pim ple h w M i m m ă i /z t
„Tomehako“ — o ladă lungă             şi cade la pămînt.                         nin, este roşu ca sîngele, de a-            statului. Botanişlii chinezi stu­           Zoologic al Universităţii din Ro­
cu o stinghie în curmeziş unde                                                   ceea aceşti copaci se numesc                diază problema înmulţirii pe                ma, dar au adus multe dovezi                         ,J n fVu!aceste se oNin reşultoîe. mat bune. $eeconomisesc braţe Nemyncă,
acesta este ţinut tot timpul. Pen­       încolăcită ca un inel, vipera           „roşii”.                                    scară largă şi folosirii indus­                                                                  ^Se lucrează /n a i u ş o r t m a i repede ş / /a adiadm e precisă.
tru ca nu cumva să se încurce         pîndeşle timp de săptămîni vâ­                                                         triale a pădurilor de mangrove.             care întăresc punctul de vedere
coada lui, ea este legată ou o        natul, ascuntindu-se printre                  La baza trunchiului rădăci­                                                                                                                  Cu. fikmlie.p ’lOâtBd. dedă. üc/oCé'/é?. 1zz. timps, A&coBfcn
sfoară şi atîrnată de perete.         frunzele uscate sau în buruie­             nile copacului care apar dea­                          Lemuria                          că Madagascarul a fost unit
                                      nile din apropiem pizoniei. Zoo­           supra pămîntului se împletesc                                                                                                                 c/jg ¦pL/uunS- ApxÂJPdţtQ cu, 400-500 Kjr. Tractate,
        Inima girafei                 logii care au studiat viata vipe­          îrtr-un fel de coşuri grosolane.               Cîndva insula Madagascar                 GÎndva ou Africa printr-un fel
                                      relor din Africa au fost uimiţi            De pe crengi atîrnă lăstari de              era unită cu litoralul african
   Capul omului s,e află la cîţii-    de faptul că vînătorii locali pu­          culoare roşu-deschis. Aceştia s\înl         printr-un istm care în ee pri­              de pod continental.
                                      teau să prindă repede şi în ma­            plante tinere — rihizofore. Fruc­           veşte dimensiunile nu era mai
                                      re număr aceşti şerpi, deşi ele            tele copacilor după ce se coc,              mic decît un întreg continent.
                                                                                 nu cad, ci râmlîn să atîrne pe

                                                                                 i i t.
   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50