Page 46 - 1957-09
P. 46
Pag. 4 DRUMUL 'SOCIALISMULl77 N t 856
Opinia publică mondialăînfierează discutarea
aşa zisei „ppableme aapre“ la 0. H. O.
Comentariile presei ungare
BUDAPESTA 14 Corespon ciale a Adunării Generale. său ziarul „Nepakarat“ scrie că
Plenara conducerii Discriminarea rasială c In lloare dentul Agerpres anunţă : Presa Minciunile raportului comi sprijinul bat 'de poporul ungar
In franţa ungară comsaoră un spaţiu larg siei celor cinci nu pot sta în pi declaraţiei guvernamentale con
Uniunii sindicatelor libere germane dezbaterilor din Adunarea Ge cioare. Interesul scăzut mani stituie un răspuns puternic,
P A R IS 14 (Agerpres). — Săptă- tronul, că dacă te găseşte aici te nerală a O.N.U. oare .a însoris demn, bat calomniilor proferate
BERLIN 14 (Agerpres). — sarcinile ce stau în faţa orga rmnalul francez „France Observatei^ “ aruncă pur şi simplu afară". la cererea americană problema festat faţă de dezbaterile în pro de raportul „Comisiei celor
ADN lanunţiă : In cadrul plena nizaţiilor sindicale în domeniul publică scrisoarea adresată redacţiei ungiară pe ordinea de zi a se blema ungară este recunoscut cinci“ şi la oampania dezlănţui
rei conducerii Uniunii slndioa- desfăşurării întrecerii socialis de studentul tunisian Mohammed Gue- Am plecai, se spune în continuare siunii sale speciale. Făcînd un chiar şi în presa occidentală. tă împotriva Ungariei.
teior libere germane, care se te în cinstea celei de-a 40-a a- rissa, care înfăţişează ruşinosul act în scrisoarea pe care studentul a a- bilanţ al primelor 3 zile de dez
desfăşoară la Berlin, a fost !as niversări a Marii Revoluţii So de discriminare rasială a! cărui o- dresat-o revistei „France Observa bateri, „Nepsaabadsag“ subli Intr-o corespondenţă din New In relatările de la sesiunea
cultat raportul lui H. Wiarnne, cialiate din Octombrie, oare va bieci a fost el in oraşul Slrass- teur". Această discriminare, a cărei niază că discutarea „problemei York, „Nepszabadsag“ relatea Adunării Generale ia O.N.U. a
preşdintele Uniunii sindicalelor trebui să ducă la noi succese bourg. „Reîntors in Franţa, după ce victimă am fost, m-a îndurerat pro ungare“ a dovedit că această fost publicată şi cuvîntarea re
libere germane, consacrat inten în construirea socialismului la am participat la Festivalul Tineretu fund. Mă gindeam, depărtindu-mă. de problemă este menţinută doar ză că transfugii Ana Rethly şi prezentantului R. P. Romîne,
sificării aotivltăţii politice a sin o şi miai mare întărire a prie lui de la Moscova — se spune în acest restaurant francez, la primirea artificial pe ordinea de zi, iar Bela (Kinaly oare au sperat să fo M. Magheru. Presa a subliniat
dicatelor. Au urmat apoi dezba teniei au Uniunea Sovietică. scrisoarea studentului tunisian — şi călduroasă făcută delegaţiei noastre speranţele celor ce mizau pe iaceie pasagii din cuvîntarea re
teri pe marginea raportului. oprindu-mă in Strassbourg pentru cî- peste tot la Festival, în Uniunea So umflarea problemei ungare s-au losească tribuna O.N.U., nu au prezentantului romîn oare au a-
In hotărîre se subliniază că ieva ceasuri, am intrat, puţin înainte vietică, şi în Cehoslovacia. Aş fi vrut spulberat. In Occident, subli putut să-şi realizeze scopul. Co rătat că contrarevoluţia din Un
Participanţii la plenară au a- în lupta pentru renaşterea na de. ora prînzuiui, într-unul din restau să văd pe patronul restaurantului, niază ziarul, s-a scris neaştep respondenţa scoate în evidenţă garia a creat primejdia unui
probat în unanimitate o .hotă- ţională a Germaniei, în faţa U- rantele din centrul oraşului. Abia in să-i spun că această discriminare ra tat; de puţin despre dezbaterile atitudinea neutră a ţărilor a- focar de război în Europa şi a
rîre în care se menţionează ne niunil sindicatelor libere germa trat, o clrelncriţă m-a şi poftit să pă sială pe care o aplică nu face decît „sesiunii speciale consacrată Un siatice şi afrioane cărora li s-a primejduit relaţiile romîno-un-
cesitatea ridicării rolului sindi răsesc sala restaurantului. Surprins, să dăuneze relaţiilor franco-nord- gariei“, în centrul atenţiei co alăturat şi Suedia, cu toate că gare.
ne stă sarcina de a acţiona cu m-am adresai casieriţei, cerîndu-i lă africane, şi aş fi vrut să-i amintesc puterile occidentale iau depus e-
catelor în educaţia politică a muriri. Aceasta m-a măsurat, tntre- că aceşti nord-africani, care sînt „cli mentatorilor occidentali fiind forturi serioase pentru atrage Protestul sindicatelor
oamenilor muncii. şi mal mare energie pentru u- bîndu-mă care este ţara mea de ori enţi nepoftiţi" penirU el, au participai alte evenimente internaţionale. rea de partea lor a delegaţiei libere germane
gină. Afltnd că sînt tunisian, mi-a la eliberarea oraşului Strassbourg de Ziarul „Nepsaabadsag“ arată suedeze.
Conducerea Uniunii sindica nitatea clasei muncitoare ger s p u s: „N-avem dreptul să te ser sub dominaţia nazistă. că opinia publică mondială a BERLIN 14 (Agerpres). —
telor libere germane a trasat vim, accesul in restaurantul nostru ajuns la concluzia că probierna Ziarele ungare comentează de
mane şi a sindicatelor ei. este interzis nord-africaniior. Aşa că „Mai are nevoie de comentarii a- ungară nu poate fi considerata asemenea declaraţia guverna ADN anunţă : Conducerea Uniu
pleacă repede înainte de a veni pa- ceaslă poveste simplă şi tristă ?“ — ca o problemă, iar la ora ac mentală a R. P. Ungare prezen
Noi eoirnspiatapi BmpcrWwa se întreabă revista „France Observa tuală fapte incontestabile dove tată Adunării Generale speciale nii sindicatelor libere germane a
teur“. desc consolidarea situaţiei poli a O.N.U. Referindu-se la , ecoul
DAMASC 14 (Agerpres). — acţiune comună împotriva Si tice şi economice a Ungariei, internaţional al declaraţiei, zia adresat Adunării Generale a
TASS anunţă : După cum rela riei întreprinsă de trupele israe- Muncitorii străini din Franţa ceea ce dă un răspuns catego rul „Magyiar Nemzet“ scrie:
tează ziarul „As Sarha“, cercu liene, iordaniene şi !irakiene. Is greu iovi ţi de recentele măsuri ric organizatorilor sesiunii spe- „Membrii O.N.U. pot fi siguri O.N.U. o telegramă în care în
rile legate de palatul regal din raelului i se rezervă rolul de
Irak, în frunte cu prinţul moş organizator al unei provocări că poporul ungar va veghea cu numele celor 5.700.000 de mem
tenitor, Abdul lllah .pregătesc armate la frontiera siriană. „A- vigilenţă pentru ca R. P. Un
un nou complot împotriva Si ¦poi — scrie corespondentul — bri ai sindicatelor din R. D. Ger
riei. Abdul lllah, informează se proiectează invazia în Siria gară să-şi îndeplinească sarci-
ziarul, reorutează agenţi plătiţi a armatei iordaniene sub pre niie în oadrui O.N.U. La rîndul mană protestează cu hotărîre îm
care vor fi strecuraţi pe terito textul realizării acordului egvp-
riul Siriei cu misiunea de a a- teano-isiiriano-iordanian cu pri O problemă créala în mod artificial
ru.nca în aer conductele petroli vire la acţiuni comune pentru
fere ce trec prin teritoriul Si apărarea împotriva agresiunii de devalorizare a francului BUDAPESTA 14 (Agerpres). o problemă creată în mod arti potriva discutării la O.N.U. a
riei. Aceasta trebuie să ser îsraeliene .Sub pretextul acope — Ziarul „Nepsabodsag“ a pu ficial. Delegaţii occidentali nu falsului raport al „comitetului
vească ca motiv pentru interven ririi flancului răsăritean a! Ior PARIS 14 (Agerpres). — Ziarele rora le trimit lunar o sumă de bani blicat un articol redacţional în fac decît să repete conţinutul ra celor cinci“.
ţia armată a Irakului în trebu daniei ,în Siria urmează să pa franceze relatează că muncitorii străini din salariile lor. legătură cu sesiunea specială a portului „comitetului celor cinci“.
rile interne ale Siriei, sub pre truleze trupe din Irak. care lucrează în Franţa au fost greu Adunării Generale a O.N.U. că In interesul menţinerii păcii
textul apărării conductelor pe loviţi de recentele măsuri de devalo Situaţia a ajuns atlt de grea pentru reia i-a fost impusă discutarea încercarea Washingtonului de şi respectării suveranităţii Re
trolifere. Corespondentul arată că po rizare a francului, adoptate de guvernul aceşti muncitori, care făceau mari sa aşa numhei „probleme ungare“. a pune „problema ungară“ în
trivit planului american, în mo de la Paris. După cutn se ştie prin crificii spre a-şi putea ajuta familiile Ziarul scrie că organizatorii centrul atenţiei opiniei publice publicii Populare Ungare condu
Ziarul „As Sarha“ anunţă de mentul cînd Israelul va ataca aceste măsuri, valoarea francului a rămase în patrie, îneît, după cum a- new-yorkezi ai discuţiilor, care mondiale cu ajutorul presei bur cerea U.S.L.G. cere scoaterea
asemenea că în ultima săptă- Siria, „în Siria se va da lovi scăzut destul de apreciabil faţă de rată ziarul, mulţi dintre ei se gîndesc au încercat să creeze din „pro gheze occidentale suferă un eşec. „problemei ungare“ de pe ordi
mînă a sosit în Irak pe bordul tura de stat, şi va veni la putere cursul celorlalte monete vest-europene, să părăsească Franţa. Peste 15.000 de Acesta, scrie ziarul, este indiciul nea de zi a Adunării Generale.
unor avioane americane, o mare un guvern reacţionar oare în astfel îneît muncitorii străini care tri muncilor! italieni — arată „Le Monde" blema ungară“ o problemă in cel mai caracteristic al eşecului Discutarea acestei „probleme“
cantitate de armament american, primul rînd, va apela la Sta mit bani ţn ţările lor spre a-şi între — se gîndesc să părăsească bazinul ternaţională, sînt într-o vădită de organizatorilor din Washington este calificată ca un amestec
printre care piese de artilerie şi tele. . Uniitg..,caţîfldu-[e să. aplice ţine familiile constată acum că va Moselle, lucru care provoacă o serioasă rută după .3 zile de lucrări a se al discuţiilor la O.N.U. grosolan în treburile interne ale
muniţii pentru unităţile de „doctrina Eisenhower“. loarea banilor lor este simţitor scăzută nelinişte printre marii industriaşi şi siunii Adunării Generale a Ungariei.
tancuri. proprietari de mine din această re O.N.U. Majoritatea delegaţiilor Cauza acestui eşec, arată în
Ziarul „Le Monde" stăruieşte în giune, care îşi văd serios ameninţate occidentale îşi dau seama în pre continuare ziarul, constă în a- Conducerea U.S.L.G. se pro
deosebi asupra cazului celor cîtorva interesele . zent că „problema ungară“ este ceea că o . „problemă ungară“ nunţă cu hotărîre împotriva in
nici nu există. Inutilitatea acestei tenţiilor provocatoare legate de
zeci de mii de muncitori italieni şi discutarea „problemei ungare“ la
discuţii este demonstrată în mod O.N.U.
vest-germani care au fost aduşi să LA LONDRA: O conferinţă secretă a experţilor grăitor de faptele care ilustrează
lucreze ia minele de cărbune din ba situaţia din Ungaria.
zinul Moselle, în virtutea acordurilor - —....... militari vest-germani şi englezi
de „importare a braţelor de muncă“. Indignarea prietenilor O.N. IJ.
Marea majoritate., a acestor muncitori BONN 14 (Agerpres). — Du a cărui sarcină este de a cons
îşi ajută familiile rămase în patrie că pă cum anunţă buletinul de Pre trui armş rachetă cu o rază de
să „Wehr informationen“, în pre acţiune de 1500 km de a o ex din U. E. S. S.
zent se desfăşoară la Londra o perimenta şi fabrica şi de a pune
CAIRO 14 (Agerpres). — Declaraţia partidului conferinţă secretă a experţilor această armă !a dispoziţia for MOSCOVA 14 (Agerpres). — păcii şi colaborării între popoare
militari vest-germani şi englezi ţelor armate ale statelor parti TASS anunţă : Asociaţia priete şi încalcă normele şi principiile
TASS anunţă : Potrivit afirma socialist din Japonia la care participă şi generalul cipante la N.A.T.O. nilor O.N.U. din U.R.S.S. şi-a fundamentale ale dreptului inter
ţiei corespondentului din Da Speidel, comandantul trupelor te exprimat indignarea profundă naţional.
restre ale N.A.T.O. în'zona cen După cum rezultă din ştire, faţă de raportul comitetului spe
masc al ziarului „Al Ahbar“, TOKIO 14 (Agerpres). — ţîe se spune că sub comitetul co trală a Europei. Conferinţa are guvernul R. F. Germane a şi a- cial al O.N.U. — faimosul „co In scrisoare se arată că, stră-
autorităţile siriene „au aflat des După cum anunţă ziarul „To misiei O.N.U. pentru .dezarmare drept scop formarea unui aşa zis nunţat că este gata să aloce a- mitet al celor cinci" — în aşa duindu-se să scoată din cauză
pre noul complot american îm kio Times“ partidul socialist din grup de lucru anglo-vest-german cestui grup anglo-vest-german numita „problemă ungară". pe inspiratorii şi organizatorii de
potriva Siriei“. nu ia aj<uns la o hotărîre de co suma de 200 milioane mărci. peste hotare ai rebeliunii fascis
Japonia a dat publicităţii o de mun acord în această proble Intr-o scrisoare semnată de te, autorii raportului trec pur şi
Corespondentul .relatează că claraţie în problema interzice mă, nerealizînd astfel speran acad. A. V. Topciev, preşedin simplu sub tăcere sute şi mii de
noul plan american prevede o rii armei nucleare. In declara - ţele popoarelor lumii. Arătînd tele conducerii centrale a Aso Fapte care atestă în mod incon
că problema interzicerii armei ciaţiei, şi de V. G. Poieakov, se testabil rolul hotărîtor pe care
«XXXXKXXXXXXXXXXKS^XÎOaOGCCOOOOC^XXXXXîôiiOCCOOCCCOî nucleare trebuie rezolvată sepa A T.O. şi poliii c h lui Adenauer cretar responsabil, adresată cen l-a avut reacţiunea străină în
trului de informaţii ai O.N.U. organizarea rebeliunii.
Scurte ştiri rat de problema dezarmării ge BONN 14 (Agerpres). — Du generos de cercurile monopolis din Moscova, se spune că Aso
nerale, partidul socialist decla pă cum reiese din relatările bu te, dispune de fonduri uriaşe ciaţia atrage atenţia asupra ca Ţinînd seama de acest fapt,
ră că în legătură ou aceasta, letinului de presă vest german pentru propaganda electorală — racterului nelegal al activităţii se spune în continuare în scri
ar fi de dorit ca Adunarea Ge „Deutsche Informationen“ în pe- de aproximativ 120 milioane „comitetului celor cinci" a că soare, Asociaţia sovietică a prie
rioda campaniei electorale aloca mărci (fondurile primite pe linia rui înfiinţare încalcă în mod fă tenilor O.N.U. condamnă cu ho
nerală a O.N.U.: ţiile din aşa zisul fond de in N.A.T.O. nu intră în această ţiş punctul 7 al articolului 2 al tărîre activitatea autorilor aces
sumă). Această sumă este de Cariei O.N.U. care interzice a- tui raport la fel ca întreaga ac
MOSCOVA : La 13 septembrie o delegaţie a Adunării Naţionale 1. — Să obţină adoptarea de formaţii al N.A.T.O. se folosesc zeci de ori mai mare decît fon mestecul în treburile interne ale tivitate a comitetului nelegal al
a sosit la Moscova, în drum spre a Republicii Cehoslovace va ple către S.U.A., Anglia şi Uniunea durile pe care le poate pune la statelor suverane — membre ale O.N.U. pentru problema ungară
R. P. Chineză, delegaţia parla ca la 27 septembrie în R. P. Bul Sovietică a unei rezoluţii cu pri în Germania occidentală pentru dispoziţie pentru lupta electorală Organizaţiei Naţiunilor Unite. ca fiind îndreptată spre submi
mentară a R. P. F. Iugoslavia, garia. vire lia încetarea imediată a ex cel mai. mare partid de opoziţie Activitatea acestui comitet creat narea cauzei păcii, colaborării in
condusă de P. Stamboiiqi, pre perienţelor cu arma nucleară şi sprijinirea partidului lui Ade din R.F.G. — partidul social- în mod ilegal este în contradic ternaţionale şi înţelegerii recipro
şedintele Scupşcinei Populare Fe Delegaţia parlamentară ceho să-şi asume răspunderea pentru nauer. Buletinul arată că în a- democrat. ţie vădită cu ţelurile şi sarcinile ce pe baza principiilor şi ţeluri
derative. slovacă va fi condusă de Anezka traducerea în viaţă a acestei re O.N.U. îndreptate spre realizarea lor Organizaţiei Naţiunilor U-
Hudinova Spurna, vicepreşedinte zoluţii. cest scop Ministerul Apărării al nite.
PEKIN : La 12 septembrie cea al Adunării Naţionale a R. Ce
de a 5-a sesiune a Comisiei hoslovace. 2. — Să înfiinţeze un comitet R.F.G. a alocat din aceste fon
mixte cehoslovaco-chineză pentru
colaborare tehnico-ştiinţifică a ALGER : In regiunea Oran a special în scopul interzicerii i- duri suma de 8 milioane mărci.
semnat la Pekin protocolul de avut loc o nouă luptă între tru mediate a producţiei, folosirii
colaborare între cele două ţări. pele franceze şi patrioţii alge şi stocării de arme nucleare etc. Astfel, s-au putut edita într-un
rieni. Au fost ucişi 25 luptători
NEW YORK: Reprezentantul algerieni. Partidul socialist oere ca de tiraj suplimentar afişe propagan
Organizaţiei Frontul Naţional de legaţia japoneză la Adunarea
eliberare din Algeria, Moham- In cursul unei operaţii între Generală a O.N.U. să susţină distice ale Uniunii creştin-demo- MI A A
med Yazid, a declarat reprezen prinse la Setif au fost arestaţi în problema interzicerii armei crate împotriva cererii opiniei
tanţilor presei că poziţia acestei aproape 100 de patrioţi algerieni. nucleare punctul de vedere ex
organizaţii în problema Algeriei Toate casele din acest oraş au pus mai sus. publice vest-germane ca R. F. LUNI 16 şi M ARŢI 17 SEPT. 1957
va fi expusă de către delegaţiile fost percheziţionate. Germană să se retragă din
N.A.T.O. SPECTACOLE m îneşii: 17,19 Introducerea şi dansul uşoară; 11,30 Din muzica popoarelor;
CINEMATOGRAFICE
După cum s-a anunţat în pre tinerelor fete din baletul „Gayaneh“ 13.05 Concert de estradă; 15,05 Pro
să, partidul lui Adenauer, plătit DEVA: Vultur 101 : Dragoste de
vară (matineu) : Primul eşalon (ci de Haciaturian; 17,30 Concert pentru gram pentru iubitorii muzicii populare
nema grădina de vară) ; ALBA IU-
L IA : Cronica amanţilor săraci; cop ii: Viaţa de şcoală în creaţia com romîneşti; 16,10 Muzică uşoară sovie
APOLDU DE S U S : Cadrilul: BARU
MARE : Matrozul Cijik : BRAD : Ei pozitorilor ; 18,30 Muzică uşoară; 19,45 tică ; 17,30 „Un tăciune şi-un căr
iubesc viaţa: HAŢEG: Parada lui
Tunisiei şi Marocului la apro Charlot; 1LIA : Bigam ul; LONEA : Aîuzică populară romînească: 19,55 bune“ — „Toiagul fermecat“ de Ion
Călătorie misterioasă ; ORĂŞTIE : Dra
piata sesiune a Adunării Gene goste de mamă : PETROŞANI: Noap „Noapte bună, copii“ : „Un negrişor C rişan; 18,30 Să învăţăm limba ru
te de carnaval; SEBEŞ : Cinema 'de
rale O.N.U. altă dată : TEIUŞ : Sinha Moca ; dorea să vadă marea“ — poveste scri să cîntînd: „Moscova mea“ de Duna-
ZLATNA : Muntele bătut de v în t:
Frontul Naţional de Eliberare SIMERIA: Cîndva la Paris. să de copiii şcolii elementare din Es- evsk i: 18,50 Jocuri populare romî-
din Algeria, a spus Yazid, con SELECŢIUNI DIN tourmel — Franţa; 20,00 Muzică nes.ti; 19,10 Muzică uşoară de Noru
PROGRAMUL DE RADIO
sideră că politica Franţei în Al La Heiiungkianj. populară romînească ; 20,30 Muzică Dcmetriad şi Emanuel lon escu ; 19,55
geria are grave repercursiuni în se consluieşte prima uşoară de compozitori romîni; 21,20 „Noapte bună, copii“ : Două fabule
Maroc şi Tunisia. In consecinţă, uzină de maşini gre Cîntece şi jocuri populare rom îneşli: de Krîlov; 20,10 Program de muzică
organizaţia este de părere că le din R. P. Chi 22,30 Muzică distractivă. populară; 20,45 Concert din operetele
este necesar mai mult ca ori- neză. In momentul Programul I I : 14,03 Tineri solişti lui Kalm an; 21,30 „Părinţi şi copii“ !
cînd să-şi coordoneze acţiunea de faţă sînt gata de muzică populară romînească ; 15,00 23,22 Concert de noapte.
sa pe pian internaţional cu cea construite 16 clă
a guvernelor Marocului şi Tu diri. Cînd întreaga Muzică din operete; 15,40 Muzică Programul I I : 14,03 Muzică uşoa-
nisiei. uzină va fi termi
nată, se va putea populară romînească executată la flu r r ă ; 14,40 Cîntă Damian Luca; 15,15
T U N IS: Subsecretariatul de construi laminoare,
stat pentru informaţii al Tuni furnale etc. ier: 16,20 Muzică uşoară: 17,30 Pro Muzică uşoară; 15,45 Muzică popu
siei a publicat un comunicat în
care se arată că grănicerii tu- IN CLIŞEU : Pe LUNI 16 SEPTEMBRIE 1957: gram de melodii populare; 18,55 Sfa lară romînească interpretată la Vi
nisieni au reperat mai multe şantierul noii uzine
cîmpuri de mine aşezate de tru care va ocupa Programul I : 5,10 Jocuri populare tul medicului: Alimentaţia în bolile oară de Fănică Ştefănescu-Romîneşti:
pele franceze la frontiera alge- 37.000 de metri pă romîneşti: 6,15 Melodii populare ro- endocrine ; 19,00 Concert ¦de estradă 18.05 Răsună cîntecul şi jocul pe în
riano-tunisiană şi că prin explo- traţi. m îneşti: 7,03 Muzică distractivă in „Cu barca pe Dunăre“ ; 21,05 Teatru tinsul patriei; 18,55 Sfatul m edicului:
terpretată de fanfară ; 7,30 Muzică la microfon : „Căsuţa de la marginea Tuşea convulsivă ; 19,00 Cîntece popu
populară romînească; 7,50 Muzică u- oraşului“ de A. Arbuzov; 22,32 Mu lare ale negrilor ; 20,05 Muzică dis
şoară: 8,20 Din cîntecele şi dansu zică instrumentală ; 22,50 Jocuri popu tractivă’; 21,05 Concert simfonic; 22,30
rile popoarelor; 11,03 Prelucrări dc lare romîneşti; 23,15 Concert de Muzică distractivă: 23,15 Muzică de
folclor ale compozitorilor noştri ; 12,10 noapte. cameră.
darea acestor mine au fost grav Concert dc prîuz ; 13,05 Muzică popu MARŢI 17 SEPTEMBRIE 1957: BULETINE DE ŞTIRI:
răniţi 4 tunisieni. lară romînească : 14,00 Tango-uri con Programul 1 : 5)10 Muzică uşoară: 5,00; 6,00: 7,00; 11,00;' 13,00;
PRAGA: Răspunzînd la invi certante : 15.45 Două piese dc con 6,15 Muzică populară romînească; 7,07 15,00; 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52
taţia Biroului Adunării Naţionale cert de Rnineau ; 16,30 Sfaturi gos Concert de dimineaţă; 8,30 M uzică: (programul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00 j
a Republicii Populare Bulgaria podăreşti ; 16,40 • M elodii. populare. rb- 9,301 „Roza vînturilor“ ; 11,03 Muzică 20,00; 21,00; 23,00 (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului şir, 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr.236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.
