Page 47 - 1957-09
P. 47
u
PROLETAR! DIN TOATE ŢARII.E UNIŢI-VAL preţedinîelul Consiliu! de Mi
Republici Populare fisirâe
adresat şefilor d e g u v ern
ai A lb a n ie i, B u lg ariei, Greciei,
Anul IX. Nr. 857 Marţi 17 septembrie 1957 4 pagini 20 bani . Iu g o slav iei şi T u rciei
P rim a zi de scoală. ^ ^ ™BBnaS8aBMBCTaB5m0gEtt3MB8B După cum s-a comunicat din partea Consiliului de Mi Unde relaţiile dinlre ele îşi pot găsi, după părerea noa
niştri al R. P. Romîne, la data de 10 septembrie, tova stră, un cîmp larg de realizare.
Pe uliţele bălanului oraş de la poa Prin’şcolile oraşului Deva te impresionantă. Ne gîndim în pri Lucrători fruntaşi răşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri
lele cetăţii, in această zi animaţia este mul moment că n-am nimerit bine, a- de la cooperativa al R. P. Romîne, a adresat un mesaj preşedintelui Con Nu pierdem, desigur, din vedere că între unele state
deosebită. In porţi, bătrîmi îşi să lese echipe de fotbal, de volei, şi poi că probabil aici, şcoala va începe siliului de Miniştri al R. P. Albania, Mehmet Shehu, pre din Balcani există probleme în suspensie şi unele liti
rută nepoţeii şi le urează succes, pe chiar se fac provocări... mai tîrziu. Tocmai sîntem gata să fa „ Progresii i4(1 şedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria, Anton gii. Dar acest fapt, după părerea guvernului romîn, nu
trotuare se perindă o jorţotă de ma cem calea întoarsă cind ne iese în Alba-! uda Iugov, preşedintelui Consiliului de Miniştri al Greciei, trebuie să împiedice colaborarea interbalcanică. Avem
me cu odraslele de mină, de profe Mai la o margine, elevii anului IV, cale tovarăşa învăţătoare Ana Ma- Constantin Caramanlis, preşedintelui Republicii Popu convingerea că această colaborare ar crea o atmosferă
sori gătiţi sărbătoreşte, de elevi şi mai privesc parcă îngăduitori peste în ier. Ii spunem încurcătura. Ea ne TANASE LAPADUŞ lare Federative Iugoslavia, losip Broz-Tito, preşedintelui favorabilă relaţiilor de bună vecinătate şi conlucrare paş
gătiţi. In această zi, începe un nou treaga jrămîntare. priveşte zîmbind, apoi ne dezleagă pantofar la secţia tălpult Consiliului de Miniştri al Turciei, Adnan Menderes. nică între toate statele din Balcani, ar încuraja dezvol
an şcolar, începe ca şi altă dată, cu enigmq. tarea relaţiilor economice multilaterale între ele. A-
aceleaşi emoţii şi bucurii, dar totuşi —zisa eram şi noi oare ? — conchi LUCREŢIA NICULAŞ Mă adresez dvs — scrie în mesajul său preşedintele ceasta corespunde în cea mai înaltă măsură intereselor
parcă mai deosebit, mai solemn... de Ion Floca. — Elevii, sînt la clasă, fac cunoş rlchtiiitoare Consiliului de Miniştri a! R. P. Romîne — într-o pro economice ale statelor balcanice, ale dezvoltării indus
tinţă cu primele reguli de care trebuie blemă căreia guvernul şi poporul romîn îi acordă o triei şi agriculturii şi ridicării nivelului de trai al popoa
fa — Ei las , chiar aşa mici şi gălă să ţină seama pe timpul şcolii. mare atenţie, problema îmbunătăţirii şi dezvoltării relaţii relor lo r; ea ar încuraja intensificarea schimburilor co
gioşi, nu cred să fi fost — îşi dă cu lor între ţările balcanice, a întăririi prieteniei între po merciale şi dezvoltarea şi folosirea reciproc avanta
Ne găsim pe strada Simion Bănui- părerea Virgil Resiga. Intrăm şi noi şi tntr-adevăr, îi gă poarele acestor ţări şi convieţuirii lor paşnice. joasă a transporturilor maritime, aeriene şi feroviare.
ţiu. Mai întii,se iveşte un grup de sim pe aceştia, rînduiţi frumos în
eleve, să iot fie prin clasele V-VI. — Sigur că nu, doar tu n-ai fost bănci, ascultînd plini de atenţie ex Guvernul romîn este bucuros să constate că în momen Legăturile ţărilor noastre în domeniul cultural, vizitele
Pentru ele, ziua de azi nu e o nou mic niciodată. Tu aşa te-ai născut... plicaţiile pe care tovarăşul Martin tul de faţă relaţiile Romîniei cu ţările din Balcani se dez reciproce de oameni de artă, schimburile de experien
tate, au mai trăit-o şi-n alţi ani. Cu om serios, — îl ironizează Aurel Sco- Gali le dă in privinţa coitduitei şi voltă în mod pozitiv şi se străduieşte ca ele să devină ţă tehnico-şţiinţifică, de profesori şi studenţi, turismul,
toate acestea, inima le bate parcă mai robeie. comportării pe care trebuie să şi-o în tot mai trainice şi rodnice. pot fi mult lărgite .Se vor putea pune astfel mai bine
ta re; sînt nerăbdătoare să-şi vadă din suşească. în valoare realizările popoarelor noastre în domeniul li
nou şcoala, profesorii, celelalte co Virgil nu se supără, în această zi Mai departe mesajul se ocupă de relaţiile dintre Re teraturii, artei, cercetărilor istorice şi a altor ramuri
lege. nimeni nu se poate supăra. •k publica Populară Romînă şi fiecare dintre ţările din Bal ale ştiinţei.
cani.
In urma lor, la o poartă, apare mai fa Insfîrşit, ne încheiem scurta noas Toate acestea vor duce la o mai mare apropiere şi
Intii un ghiozdan şi-apoi un prichin tră vizată, făciiul un mic popas la Intre Republica Populară Romînă şi Republica Popu cunoaştere între ţările şi popoarele noastre, la creşterea
del băţos. E în mare discuţie cu o La Şcoala medie nr. 1, aceeaşi ani Şcoala medie nr. 2. lară Albania — se arată în textul adresat preşedintelui înţelegerii stimei şi prieteniei reciproce.
bătrinică, probabil bunica tui. maţie, aceeaşi nestăpînită însufleţire. Consiliului de Miniştri al R. P. Albania — s-au stabilit
In clasa I-a, cei care azi au păşit Pe coridorul ce dă înspre curte, relaţii rodnice şi trainice de colaborare şi într-ajutorare Pornind de la aceste considerente, guvernul romîn a
— Doar şi tăticii a fost de acord pentru prima oară pragul şcolii, stau iov. Emil Laslău, proaspăt instalat în socialistă care se întăresc şi de dezvoltă neîncetat. Se ajuns la concluzia că interesele fundamentale ale popoa
să mă lăsaţi să merg singur la şcoa sfioşi în bănci, iar unii încă mai sînt funcţia de director, dă profesorilor ce intensifică schimburile economice, culturale, vizitele re relor balcanice arată necesitatea înfăptuirii unei largi
lă, se împotriveşte el. Doar nu mai pe coridor, încă se mai ţin de poala slau grupaţi în jurul său, ultimele ciproce ale oamenilor de ştiinţă şi cultură, ale reprezen colaborări colective a ţărilor din regiunea balcanică.
sînt în clasa I-a, sini destul de mare mamelor, neîndrăznind să se despar directive legate de sarcinile şi atri- tanţilor organizaţiilor obşteşti.
de-acum nu vreau să mai fiu purtai tă de ele. In cancelaria profesorală, buţiunile ce le revin. Avînd în vedere multiplele căi şi posibilităţi ale cola
de mină... profesorii aşteaptă şi ei nerăbdători Cele două state sînt. strîns unite prin eforturile lor de borării între ţările noastre şi ţinînd seama de importanţa
ora 10. La această oră a fost anun Pe sub castanii mari din curtea şco promovare a păcii şi colaborării Internaţionale. acestei probleme, guvernul romîn consideră necesar ca
Are dreptate, e destul de mare, să ţată deschiderea festivă. Chiar plnă lii, elevii zburdă, exprimindu-şi prin examinarea ei să se facă fără întîrziere, în comun de
tot aibă... un metru. Dar, vorba ceea, şi profesorii par a fi emoţionaţi. A- toate formele bucuria revederii. Diri In textul adresat preşedintelui Consiliului de Miniş către reprezentanţii guvernelor interesate la cel mai înalt
e bărbat, şi bărbăţia nu se măsoară tîţia ani au trăit ziua redeschiderii guiţii, stâ n g clasele pe lingă ei şi în tri al Republicii Populare Bulgaria, se arată că priete nivel.
la înălţime. şcolii, dar de fiecare dată pare că e trebările se ţin una după alia. Au nia dintre poporul romîn şi bulgar are vechi tradi
alta, de fiecare dată aduce parcă ceva să-şi spună atîtea lucruri noi, doar ţii care îşi găsesc o nouă şi puternică strălucire în In acest scop propun întrunirea, încă în cursul anu
Să intrăm ia Şcoala pedagogică, nou. De rîndul acesta le va aduce na s-au văzut din primăvară. lat-o, colaborarea socialistă care uneşte Romînia şi Bulgaria lui 1957, a unei conferinţe a şefilor guvernelor Alba
încă de la poartă, ne întlmpină zâm drept noutate, un... director nou, pe de pildă, pe tovarăşa Elena Frunză, prin legături de prietenie indestructibilă. niei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei, Turciei şi Romîniei
bitor directorul. iov. Bulz. cu „băieţii" săi. Ii întind toţi bu într-una din capitalele ţărilor participante asupra căreia
chete de flori, incit i-ar trebui cîteva Relaţiile politice, economice, culturale dintre Repu s-ar conveni. Am fi bucuroşi să oferim acesfei conferinţe
— Vin copiii, vin tovarăşe direc — E un tovarăş inimos, cu care braţe pentru ca să le poată ţine pe blica Populară Romînă şi Republica Populară Bulgaria, ospitalitatea în capitala Romîniei.
tor ? vom putea face lucruri bune, sînt de toate. Cu acelaşi cald ataşament le care se întăresc şi se lărgesc neîncetat, reprezintă un
părere toţi cei care aduc discuţia des sînt oferite flori şi celorlalţi diriguiţi, factor activ al progresului economic şi cultural al celor După părerea guvernului romîn, conferinţa şefilor de
— Vin mereu. Ba unii, au venit pre el. Asta e şi părerea noastră. tovarăşei Rottman, tovarăşei Bodea, două ţări, un sprijin de nădejde în lupta lor pentru pace guverne ale statelor balcanice ar putea să examineze
chiar cu noaptea-n cap. tovarăşului Barbu, tuturor. şi prietenie între popoare. şi să ia holărîri corespunzătoare în problemele privind
Peste tot, curăţenie şi ordine. Bu întărirea păcii în Balcani, neagresiunea, rezolvarea prin
In curte, peste tot, freamăt şi voie chete de flori în toate sălile de clasă, fa Sînt încredinţat — se subliniază în textul adresat pre mijloace paşnice a oricărei probleme litigioase, dezvolta
bună. Se leagă prietenii noi, se în prin geamuri şi pe coridoare. Sînt şedintelui Consiliului de Miniştri al Greciei — că îm rea relaţiilor economice, culturale, a contactelor perso
tăresc cele vechi, sînt povestite pe atît de multe, incit iţi vine a crede, Aşa a început noul an şcolar în părtăşiţi satisfacţia mea pentru cursul pe care l-au nale între conducătorii ţărilor din sud-estul Europei,
ripeţiile şi Intimplările verii. Cei mai că însăşi şcoala a înflorit. luat în ultima vreme relaţiile dintre Romînia şi Grecia. schimbul de delegaţii, vizite reciproce, extinderea con
mici se joacă, cei mai mari discută, Deva, şi aşa cum a început aici, aşa tactelor între reprezentanţii opiniei publice ş. a. m. d.
pun la cale fel şt fel de planuri; cum fa a început peste tot, la toate şcolile Avînd la bază prietenia şl sentimentele de simpatie
se vor aşeza în bănci, în ce fel o reciprocă dintre popoarele noastre, legate prin vechi .tra Statele balcanice ar putea conveni la această confe
să se ajute la învăţătură, se slabi- Iată-ne la Şcoala, elementară ma din regiune — cu bucurie, emoţie, şi diţii de colaborare şi numeroase interese comune, rela rinţă să se abţină în relaţiile lor de la orice act de agre
ghiară. Deschidem uşa, pregătiţi să ţiile romîno-greceşti se dezvoltă şi se consolidează cu re siune, ceea ce ar constitui o garanţie a securităţii ia fron
ne întimpine acelaşi cloCot de veselie entuziasm. peziciune. tierele lor comune şi ar crea un climat de încredere re
şi neastîmpăr. Dar, rămînem oarecum ciprocă.
descumpăniţi. Pe coridoare e o liniş V. AFLOARE1 Pe tărîm economic apar tot mai variate domenii în
care cerinţele economiei ţărilor noastre se p,ot satisface Pentru ea această colaborare între statele balcanice
V' Munco de calitate - răsplata buna în mod reciproc avantajos. Cu multă căldură sînt pri să aibă un caracter trainic, guvernul romîn propune în
miţi solii artei şi culturii uneia din ţări pe teritoriul făptuirea unei înţelegeri colective a statelor din Bal
La secţia construcţii metalice fost depăşit cu 14,70 la sută, că pe toţi. In general insă. cîşti- celeilalte. cani în vederea asigurării păcii în această regiune, pen
u Combinatului siderurgic din normele de producţie s-au înde- tru prosperitatea şi progresul popoarelor balcanice. înţe
plinit în medie în proporţie de gurile s-au îmbunătăţit şi oa Nu încape îndoială că orice acţiune tinzînd spre lărgi legerea balcanică trebuie să se bazeze pe deplina ega
Hunedoara, a luat sfîrşit o lună menii 4îs- m...u. clţ'umiţi. Şi mulţumi rea şi întărirea relaţiilor de colaborare dintre ţările noa litate în drepturi între statele participante, pe respectul
de experimentare a salarizării 122 la sută, că nu există nici rea aceasta, ai văzut s-a răs- stre se va bucura de aprobarea şi sprijinul puternic al reciproc al suveranităţii,, pe neamestecul în treburile in
îmbunătăţite. Rezultatele dint ambelor noastre popoare. terne.
îmbucurătoare. Muncitorii sînt o echipă care să lucreze sub ffînt asupra producţiei...
mulţumiţi pentru că au primit Nu puteam să-l reţin prea NICOLAE CHERMAN Un important factor îl reprezintă pentru poporul şi Măsurile propuse corespund întrutotul Cartei Organi
salarii mai mari. iar munca s-a normă... ţugherist (ştănţuitor piese de talpă) ^ guvernul romîn, progresul continuu al relaţiilor priete zaţiei Naţiunilor Unite, al cărei scop este menţinerea
intensificat. Ca să aflu amă Tov. Diaconu mi-a spus apoi mult clin producţie, aşa că am neşti dintre Republica Populară Romînă şi Republica păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea relaţiilor
nunte în legătură cu acest fapt, dat să plec. Dar Diaconu^ m-a Populară Federativă Iugoslavia, se spune în textul adre prieteneşti între popoare, înfăptuirea colaborării interna
m-am adresat tov. Ion Diaconii. că principalele lucrări executate mai reţinut o clipă, spunîndu- sat preşedintelui Republicii Populare Federative Iugo ţionale prin rezolvarea problemelor internaţionale cu
slavia. caracter economic, social, cultural şi umanitar şi contri
— Bucuros, îţi pun la dis în luna august au fo s t: indivi m i: buie la înfăptuirea acestor înalte principii.
poziţie tot ce vrei. Hai la col dualizarea furnalului nr. 3, re- Să fii sigur că şi ¦în septem Continiiînd vechile tradiţii ale prieteniei dintre poporul
ţul roşu... paletarea rotorului de la fabrica romîn şi popoarele Iugoslaviei, colaborarea rcmîno-iu- Aş dori, de asemenea să subliniez că înţelegerea ţări
de aglomerare, confecţionarea brie o să facem tredbă bună. goslavă se întăreşte şi se dezvoltă azi pe baza de ne lor balcanice nu este menită să devină o grupare opusă
Ne-am aşezat la o masă. Dia- clintit a comunităţii ţelurilor noastre socialiste. ailor state din afara ei şi nici o piedică în calea dezvol
conu, un om scund, negricios cubilourilor nr. 2 şi 3 de la tur GH. P. tării prieteniei acestor state cu celelalte state , care nu
la faţă, dar iute la treabă, prie nătorie, repararea oalelor şi va- Declaraţiile comune ale guvernelor romîn şi iugoslav
ten mai vechi de-al meu, m-a goneţilor din hala de turnare a -A T M R E de la Bucureşti şi Brioni au stabilit un program larg fac parte din înţelegerea regională a ţărilor balcanice.
îndemnat: oţelăriei Siemens Martin, con şi concret de activitate pentru adîncirea şi lărgirea con
fecţionarea de şine curbe pentru teri, a !avut loc la Comitetul cipiatele întreprinderi din regiu tinuă a relaţiilor rodnice dintre Republica Populară Ro înfăptuirea în cadrul regiunii balcanice a unei cola
— Ei, acum întreabâ-mă şi căile ferate uzinale,şi altele. De- regional de partid o consfătuire nea noastră. mînă şi R. P. F. Iugoslavia.
sigur n-a uitat să-mi vorbească organizată de Editura de Stat borări rodnice între state cu diferite orînduiri sociale, ar
eu îţi voi răspunde. şi despre muncitorii care s-au pentru literatură politică unde In discuţiile purtate partici Cele două guverne traduc cu perseverenţă în viaţă
Şi l-am întrebat despre sala s-a pus în discuţie proiectul panţii la consfătuire au venit cu acest program în interesul ambelor noastre popoare şi putea contribui într-o măsură însemnată la organizarea
evidenţiat: planului de apariţie pe anul propuneri pentru îmbogăţirea al păcii generale. unei colaborări similare pe plan general—european şi la
rii, producţie, fruntaşi, calitate — Echipa lui Heintz Gott- 1958 a editurii. proiectului de plan, complecta-
rea lui cu noi !apariţii, reeditarea In ceea ce priveşte relaţiile directe dintre Turcia şi crearea unui sistem de securitate general—europeană.
şi cîte altele. Mi-a răspuns la schling şi-a depăşit norma cu La !această consfătuire au unor publicaţii precum şi pen Roinînia — se spune în textul adresat preşedintelui Con
toate întrebările simplu, mo 30 la sută. Au muncii bine şi luat parte peste 80 de activişti tru îmbunătăţirea calităţii ma Nu mă îndoiesc că veţi fi de acord cu mine, că în
dest. Aşa am aflat că salariul echipele conduse de Gheorghe de partid, directori ai cabinete terialelor editate. De asemenea siliului de Miniştri al Turciei — consider că în interesul
mediu tarifar a crescut de la Furca, Gheorghe Jurca. Ion Pa- lor de partid, propagandişti, lu s-au făcut propuneri privind a- situaţia actuală a relaţiilor internaţionale, sarcina prin
644 lei în luna iunie, la 685 lei poi, loati Voinea, echipele de crători din domeniul muncii cu pariţia la timp a materialelor popoarelor noastre, prin bunăvoinţa reciprocă putem asi
în iulie şi 711 lei în august. sudori electrici şi autogeni. cartea, ingineri, tehnicieni şi necesare pentru învăţământul de cipală a guvernelor tuturor ţărilor, mari şi mici, este
Am aflat că în prima lună de fruntaşi în producţie din prin- partid şi politic U.T.M., precum gura o largă dezvoltare a lor în domeniul politic, eco
experimentare a noii salarizări, Şi după muncă şi răsplată, a şi pentru difuzarea lor în con- aceea de a contribui, fiecare în parte şi prin eforturi co
producţia pe întreaga secţie a continuat tov. Diaconu, zîmbind. nomic şl cultural pe baza respectului şi avantajelor re
crescut cu 5,03 la sută faţă de Ion Papoi, a primit un salariu mune, la crearea unei atmosfere de înţelegere, încredere
luna precedentă, adică planul a ele 1.216 lei, Nicolae Moise 980 ciproce. •
lei. Dumitru Ştcfanidis 816 lei, şi cooperare între toate statele.
iar eu 1.214 lei. Nu-i ţin minte Tratatul de prietenie, neagresiune .arbitraj şi conci
Popoarele noastre, la fel cu toate popoarele lumii, do
liere încheiat la Ankara în 1933 între Romînia şi Tur resc pacea, doresc să se pună capăt încordării în reia -
cia, proclamă că între ţările şi popoarele noastre „este ţiile internaţionale, ceea ce ar permite uşurarea poveri
şi va fi pace inviolabilă şi prietenie sinceră“. De aproa înarmărilor ce apasă greu pe umerii lor şi folosirea
pe un sfert de veac de cînd a fost semnat acest tra mai largă a resurselor lor materiale pentru dezvoltarea
9 diţiuni bune. tat nici una din Părţi nu s-a văzut nevoită să recurgă economiei naţionale şi ridicarea bunei stări a oamenilor.
9 R. B. Este neîndoielnic că înfăptuirea unei înţelegeri a state
copt ţ la clauzele sale de conciliere şi arbitraj, ceea ce consti lor din Balcani bazată, aşa cum s-a arătat mai sus,
»
¦ tuie o dovadă că între ţările noastre nu există nici un pe deplina egalitate în drepturi a tuturor participanţilor,
¦ Odihna oamenilor diferend care să împiedice dezvoltarea bunelor relaţii din pe respectul reciproc al suveranităţii şi pe neamestecul
strugurii '¦ muncii din agricultură
Bogale recolte de ¦ tre ele. în treburile interne, va aduce o contribuţie de seamă
struguri se stân g
din 1T Sînt convins că orice acţiune tinzînd spre lărgirea şi la menţinerea şi consolidarea păcii în lume, Ia promo
varea destinderii în relaţiile internaţionale.
viile Gostat Petreşti ca j Odată ou terminarea lucrări întărirea relaţiilor dintre ţările noastre va fi primită cu
şi din celelalte vii ale ţ lor !agricole de vară tot mai îmi exprim convingerea că rezultatele conferinţei vor
gospodăriilor agricole . mulţi oameni ai muncii din agri- căldură atît de poporul romîn cit şi de poporul turc.
de slat din regiune. j oultură şi silvicultură merg să arăta utilitatea şi vor contribui la dezvoltarea întîlnirilor
se odihnească în staţiunile bal- In continuare mesajul adresat şefilor de guvern ai
Bucuria pe care o ţ şi vizitelor reciproce între conducătorii şi oamenii de stat
prilejuieşte culesul vii- î neo-elimaterioe. Pînă !acum, prin ţărilor balcanice are următorul conţinut:
lor, se poale vedea şi j Guvernul romîn îşi exprimă totodată ferma convingere ai ţărilor balcanice, la stabilirea înţelegerii reciproce, la
pe faţa lucrătorilor din i> grija Sindicatului muncitorilor
că instaurarea unor relaţii de colaborare paşnică multi lărgirea colaborării şi prieteniei dintre popoarele aces
tor ţări.
laterală între toate ţările din regiunea balcanică cores
Guvernul romîn îşi exprimă speranţa că guvernele sta
echipa condusă de mai- ţ din !agricultură şi silvicultură punde intereselor fundamentale ale popoarelor din aceas
şirul video! Francisc ţ au fost trimişi da odihnă aproa telor balcanice vor examina cu atenţie propunerile sale
pe 13.500 de •muncitori din u- tă regiune pentru asigurarea păcii, securităţii, progre
Krisboi de la G.A.S. ^ nităţiie agricole şi silvice ale şi vor participa la o asemenea conferinţă.
statului.
Petreşti. » sului lor economic şi cultural, precum şi intereselor păcii In încheiere, preşedintele Consiliului de Miniştri al
Pentru prima oară în acest
In medalion : C orne-1 în întreaga lume. • Republicii Populare Romîne, tovarăşul Chivu Stoica, sub
liniază că guvernul romîn consideră importantă contri
lia Popa şi Frida¦Pfaff, $ Popoarele acestor ţări, profund interesate în păstrarea
buţia pe care fiecare din guvernele ţărilor cărora li se
aleg cu grijă cei mai ¦ şi consolidarea păcii, resimt de multă vretne necesitatea
adresează mesajul poate s-o aducă la cauza colaborării
frumoşi struguri care !an, numeroşi muncitori din gos unor astfel de relaţii şi sînt convins că vor îmbrăţişa cu
vor fi scoşi pe piaţa o- ; podăriile agricole de stat, şi prieteniei între popoarele din Balcani şi aşteaptă cu
nilului Sebeş. S.M.T.-uri şi unităţi silvice şi-au căldură efortul:le îndreptate spre dezvoltarea lor.
ihteres observaţiile şi propunerile lor în legătură cu orga
petrecut concediul de odihnă în De-a lungul deceniilor, între popoarele balcanice s-au
închegai legături de prietenie, s-a întărit conştiinţa inte nizarea conferinţei şi cu problemele care ar trebui să fie
staţiuni pitoreşti din U.R.S.S., reselor lor comune ,şi năzuinţa .lor spre o mai strînsă şi puse în discuţie. Fără îndoială, guvernul romîn va acor
R. D. Germană, R. P. Ungară, mai îndeaproape colaborare. i-ri da o atenţie deosebită părerilor şi propunerilor pe care
R. P. Bulgaria, R. P. D. Co In stadiul actual al dezvoltării economice şi cultu fiecare din aceste guverne consideră necesar să le
a e -a••«••»•••• reeană şi R: P. Mongolă. rale a ţărilor balcanice, poşi*;UtăJUe de a întări şi ex- facă în această problemă vitală.
