Page 49 - 1957-09

Nr. 857
M ijloacelor de agitaţie să li Ultimul control — şi ghetele sînt gata La baza de recepţie Un nou efort pesitra apărarea păcii
se acorde atenţia cuvenită
Iâ intrarea şi ieşirea din şut, la
exploatarea carboniferă Petrila, există
o mare forfotă. Personalui, care a
terminat cele 8 ore de tnuncă, se în­
dreaptă spre casă la fatnilii. Se poate
citi pe feţele multora mulţumirea pen­
tru munca depusă, pentru rezultatele
obţinute în abataje, în ateliere sau
alte locuri de munca. Cei care ur­
mează să intre în schimbul următor
se îndreaptă cu paşi grăbiţi spre locu­
rile de muncă.
în fata oanoului
inovatordor şi...
Înainte de a relata cite ceva des­
pre panoul "espectiv, trebuie arătat
că activitatea cabinetului tehnic de la
întreprindere este nesatisfăcătoare.
Faptul că, de la începutul anului şi
pină in prezent, au fost numai 37 pro­
puneri de inovaţii dintre care deabia
7 au fost aplicate, 14 sînt în stu­
diu, iar restul respinse, sau nerezol­
vate, este destul de edificator. Acest
cabinet tehnic nu manifestă aproape
nici un fel de grijă pentru stimula­
rea mişcării de inovaţii, nu este ope­
rativ în rezolvarea propunerilor, nu
are iniţiativă şi deci. nici contribuţie
concretă la progresul tehnic. Aici nu
se desfăşoară nici un fel de propa­
gandă tehnică ; realizările tehnicii mi­
niere din ţara noastră, din Uniunea
Sovietică şi din alte ţări prietene, nu
sînt popularizate şi — probabil — nu
sînt cunoscute nici de responsabila
cabinetului.
Să vedem cum se ocupă de popu­
larizarea inovatorilor.
Pe panoul despre care aminteam e-
xistă — ce-i drept — fotografiile u-
nor inovatori. Se pot vedea figurile
inovatorilor: Gheorghe Butuza, Emil
Borodi, Ioan Gaiţă ele. Dacă vrei în­
să să afli cîtc ceva despre activita­
tea lor, acest lucru îl afli greu, a-
proape cu neputinţă. Să luăm un sin­
gur caz. Sub fotografia inovatorului
Ion Gaiţă, de pildă, există următorul
tex t: „A realizat o serie de inovaţii
valoroase întreprinderii noastre“. Ce
fel de inovaţii, cît or fi ele de va­
loroase, ce economii se realizează prin
punerea lor în aplicare, toate acestea
nu le poţi cunoaşte deoarece nu re­
zultă de nicăieri. Cabinetul tehnic, pro­ pare înfăţişează un frumos apus de
babil, păstrează în secret totul.
...în fata panoului
fruntaşilor
Pe acest panou se pot vedea fi­
guri de fruntaşi în producţie cum
s în t: Cili. Croitoru, Anotn ¦Legrand,
Traian Ignat, Alexandru Naghi etc.
Din textul existent sub fotografiile
lor însă, nu rezultă de ce sînt frun­
taşi, ce realizări au, ce merite au.
Fotografia lui Iuliu Haidu predo­
mină. Despre el se spune că este e-
rou al muncii socialiste şi nimic mai
mult. Nu era nici un ’•ău dacă s-ar
fi arătat cîteva din meritele sale, cum
se ocupă el de oamenii pe care-i con­
duce, depăşirile de plan ce le reali­
zează etc.
Sub fotografia lui Peter Moise, e-
xistă un text din care rezultă că a
depăşit planul însă nu se arată în
ce procentaj. Există apoi figurile altor
fruntaşi despre oare se spune că au
dat tot mai mult cărbune, că sînt
organizatori iscusiţi şi alte formulări
generale din care nu rezultă ceea ce
au făcut pentru a deveni fruntaşi.
OCXJOOOOOOOOJXXXXJOOOOOOOOOCXXÎOCOOCXXXXXXXXKXJOOOOCXXXXX) XXXXXXXXXXXXXXXJOOQQOQCCZ3'SO(XX>DeXXXXXXX300CO(X}OOOC«X}OOOOOOOOOOOOOC30CXXX>w 3 0 * 3 OOCOOOCOOQOOOCCGOOOCOQOO’ TCCOOCOOOOOOOOOOOOOOOO
STATUL SOVIETIC -
S TIT BL 1 D IE N 1 0 B $1 f i l i l í
Veacuri de-a rîndul oamenii
cei mai buni din lume au visat
la o viaţă liberă. In secolul al
XX-lea aceste visuri au devenit
realitate. In 1917 Marea Revo­
luţie Socialista din Octombrie a
statornicit pe a şasea parte a
globului pămîntesc statul sovie­
tic al muncitorilor şi ţăranilor.
V. I. Lenin a fost inspiratorul şi
organizatorul acestei noi forme a
puterii. El a văzut primul în so­
viete uriaşa lor forţă şi vitalita­
te, rolul lor primordial în făuri­
rea societăţii socialiste.
Sovietele, scria Lente, „aceas­
ta este o putere la care poate
participa oricine, o putere care
fiace totul în văzul maselor, oare
este accesibilă maselor, care e-
mană direct de la mase, care este
organul direct şi nemijlocit al
masei poporului şi al voinţei ei“
(V. I. Lenin, opere, voi. 10 pag.
232 ediţie Eslp).
Pentru prima oară în istorie a
fost creată o societate în care
întregul pămînt şi subsolul, fa­
bricile şi uzinele, mijloacele de
comunicaţii şi băncile, şcolile şi
teatrele, spitalele şi sanatoriile
nu constituie o proprietate parti­
culară, ci o proprietate socialistă
de stat, adică un bun al întregu­
lui popor.
Uniunea Sovietică nu cunoaşte 83.000 de colhozuri, aproximate. c ov:etică au dreptul la odihnă. In Uniunea Republicilor Sovie- stituţie şi o legislaţie proprie majre gravitate împotriva omeni mitate.
Oare aceasta se poate
numi operativitate?
In curtea Exploatării carbonifere
Petrila, mai există un panou pe care
stă scris frumos: „Cinste colectivului
de muncitori, maiştri, ingineri şi func­
ţionari care s-au evidenţiat in între-
cerea socialistă pe luna... iulie'.
După cîte am putut Vedea, în luna
iulie, au existat cîteva colective care
s-au evidenţiat în întrecerea socialista.
Am rămas insa nedumerit şi m-am
întrebat cum e posibil ca, deşi la data
de 13 septembrie şi chiar la data ac­
tuală, nu se cunosc colectivele de
muncitori, ingineri şi tehnicieni care
s-au evidenţiat în întrecerea socialistă
pe luna august. Am meditat puţin
asupra „operativităţii“ de care dă do­
vadă în această privinţă comitetul de
întreprindere de la mină şi m-am gîn-
dit să stau de vorbă cu ¦ tovarăşul
preşedinte al comitetului. N-am putut
face acest lucru deoarece nu l-am în-
tîlnit.
„Număr festiv“
Aşa scrie pe gazeta de perete „Căr­
bunele păcii“, organ al organizaţiei
de partid şi sindicat de la mina Pe­
trila. Şi tot aşa scrie şi pe gazeta
de perete a organizaţiei U.T.M. şi
Comitetul de întreprindere de Ia pre-
paraţie.
La ambele gazete de perete, în ziua
de 13 septembrie existau articole ce
purtau data de 18 august 2 0 şi 22
august. Se vedea clar că ediţiile res­
pective au fost închinate zilei de 23
August. Dar, de la sărbătorirea aces­
tei măreţe zile, a trecut un oarecare
timp — peste 3 săptămîni. Colectivele
de redacţie ale gazeteleor de perete
respective aveau destule posibilităţi
de a schimba ediţiile. De ce nu au
făcut acest lucru ? Comitetul de par­
tid şi comitetul de întreprindere de
aici nu au nimic de spus?
O vitrină A. R. L. U. S.
...se poate vedea în incinta acele-
eaşi întreprinderi. In această vitrină
sînt expuse decupări din reviste şi
alte publicaţii, reprezentînd aspecte
şi realizări din diferite ţări. O decu­
soare pe litoralul Mării de Azov, alta
un peisaj minunat reprezentînd cursul
unui rîu printre dealuri, alta reprezintă
pe un indian cîntînd dintr-un instru­
ment al său preferat, alături de el
este reprezentat un preşedinte de col­
hoz din R.S.S. Letonă şi alte aspecte.
In vitrină însă nu există nici o
fotografie, nici o ilustraţie care să re­
prezinte viaţa şi realizările din dome­
niul muncii miniere.
Oare de ce atîta lipsă de orientare ?
Organele de partid şi organizaţiile de
masă de la această exploatare nu soco­
tesc că ar fi nimerit ca, întrucît, aici
pulsează viaţa de minier, în vitrina
A.R.L.U.S. să fie expuse decupări, fo­
tografii etc, care să reprezinte —
printre altele — viaţa şi realizările
din domeniul muncii şi tehnicii mi­
niere din U.R.S.S. şi alte ţări din
lagărul socialist ?
Comitetul de partid de la exploata­
rea carboniferă Petrila, trebuie să
gîndească serios asupra neajunsurilor
ce există aici. Activiştii săi, care îşi
desfăşoară activitatea exclusiv la în­
treprindere, au posibilităţi mari de a
controla şi lua măsuri de lichidarea
lipsurilor. Ar fi bine să nu aştepte
prea mult, deoarece, din afară nu
merge nimeni să Ie substituie munca.
anarhia producţiei, crize şi şo­
maj. Economia naţională a URSS
este planificată. Planurile de stat
de dezvoltare a economiei naţio­
nale se întocmesc pe un an şi pe
perioade întregi de cinci ani.
In prezent poporul sovietic
luptă pentru îndeplinirea celui
de-al şaselea plan cincinal. Ur­
mătoarele fapte ilustrează ritmul
înalt de dezvoltare a economiei
URSS : în 1957 volumul produc­
ţiei industriale în Uniunea So­
vietică a crescut de peste 30 de
ori în comparaţie cu perioada
prerevoluţionară.
In 1960 — ultimul an al celui
de-al şaselea cincinal — produc­
ţia de oţel va atinge 68.300.000
tone şi va depăşi de peste 16 ori
nivelul anului 1913. Extracţia de
cărbune va totaliza 593.000.000
tone — de 20 de ori mai mult
decît în vechea Rus:e. Producţia
de energie electrică va fi mărită
la 320 miliarde kwh, ceea ce va
însemna de 168 de ori nivelul a-
nului 1913.
Pe baza puternicii industrii so
cialiste te URSS a fost creat?
marea agricultură cu un înalt ni­
vel de mecanizare. In locul celor
25.000.000 de gospodării ţără­
neşti individuale mici şi foarte
mici, în URSS există în prezen
D iro m jl SOCIALISMULUI
*¦
Preocuparea de seamă a muncitorilor de la fabrica de
pantofi „Ardeleana" din Alba Iulia este de a da ă t mai mul­
te perechi de ghete de bună calitate.
/A/ C LIŞE U : toe. Ion Mandroşca, controlor C.C.T., face
controlul de calitate. Alături, tov. Marin Opreau, ambalatoare,
care îşi depăşeşte norma în medie cu 111 la sută.
Mai mult interes pentru valorificarea
bogăţiilor regiunii noastre
Printre nenumăratele bogăţii
ale regiunii Hunedoara se nu­
mără şi iapa de Boholt, ou un
conţinut bogat de săruri mine­
rale, indicată pentru anumite
boli digestive .pretabilă în a-
oeliaşi timp şi pentru consum a-
limentar. Este printre puţinele
ape minerale, care amestecate
fiind cu vin, nu schimbă cu­
loarea acestuia.
Debitul izvorului este mare.
In cazul unei exploatări raţio­
nale, s-ar putea obţine zilnic a-
proximativ, peste 10.000 litri
apă în sticle. Aceasta ar în­
semna în primul rînd satisface­
rea cerinţelor de consum popu­
lar şi terapeutic, iar pe de altă
parte, s-ar obţine un venit co­
mercial destul de apreciabil.
Posibilitatea însă e departe
de realitate. Întreprinderea- „1
Mai“ Deva, care administrează
această sursă, nu se gândeşte
să transforme posibilitatea în
realitate, deşi are la îndemînă
toate condiţiile materiale nece­
sare. Spre' exemplu, în prezent,
se lucrează în două schimburi,
cu o producţie de aproximativ
5.000 litri la zi. Mină de lucru
în acest sat se găseşte din fe­
ricire peste necesar. Oare nu
s-ar putea organiza munca pe
trei schimburi, aşa cum a fost
organizată în anii trecuţii ?
In prezent, din oele 6 guri de
apă, se folosesc numai trei. De
ce ? Pentru că jumătate din de­
bitul de apă minerală, este fo­
losit pentru !spălatul sticlelor,
iar spălatul, se !face inIr-o sin­
gură vană şi în aceeaşi apă
murdară. In acelaşi timp, în- j întovărăşirilor au fost depuse
9.000 staţiuni de maşini şi trac­
toare şi 5.100 sovhozuri. Numai
în ultimii trei ani în URSS s-au
valorificat 35.500.000 hectare de
terenuri virgine şi înţelenile. Se
prevede ca la sfîrşilul celui de-al caz de boală şi de pierderea ca­
şaselea ctecinal producţia glo­
bală de cereale in ţară să crea­
scă la 11 miliarde puduri. A fosl
trasată sarcina ca în următorii
2—3 ani să se ajungă din urmă
şi să se întreacă SUA în ceea ce
priveşte producţia de lapte şi Fiecare cetăţean al URSS are
carne pe cap de locuitor.
In URSS a fost desfiinţată ex­
ploatarea omului de către om.
Societatea se compune din oa­
meni ai muncii de la oraşe şi pretutindeni a învăţămînlului
sate, egali în drepturi, liberi de mediu general. In şcolile de toate
orice opresiune.
In Ţara Sovietică munca con­
stituie o datorie şi o chestiune
de onoare pentru fiecare cetă­
ţean apt pentru muncă, după for­
mula „cine nu munceşte nu mă-
nîncă“.
Guvernul sovietic nu numai
că garantează dreptul cetăţenilor
a muncă, ci înfăptuieşte acţiuni
le mare amploare pe linia meca-
îizării muncii, aplicării tehnicii
noderne în producţie, ceea ce u-
urează în cel mai înalt grad
uimea oamenilor sovietici.
Oamenii muncii din Uniunea mocratismului sovietic.
Mi
tr-o altă cameră, stau nefolosi-
le alte 4 vane mari, de ciment,
construite în scopul spălatului
de sticle.
In această situaţie, debitul de
apă este folosit mai puţin de
50 la sută. Pentru folosirea com­
plectă a acestuia, întreprinderea
., 1 Mai“, ou foarte puţine chel­
tuieli, iar putea aplica urmă­
toarea soluţie :
Instalaţia de ţevi există şi co­ camioane.
respunde pentru o oapacilate
de exploatare dublă. Vanele ne­
cesare spălatului, sînt. Ar urma
să se sape lîngă clădire un puţ
din care să fie trasă cu o pom­
pă apa necesară pentru spăla­
tul sticlelor.
In cazul acesta, toată apa
minerală poate fi captată în ţe­
vile din care se umplu sticlele.
S-ar ajunge deci la o exploata­
re raţională a acestei bogăţii.
I.egat de această soluţie, s-ar
mai putea instala în pod un mic
bazin din care să curgă apa,
prin cădere, cu presiune, prin
nişte ţevi subţiri, pentru clătitul stră.
sticlelor după ce ele au fost spă­
late cu peria în vană. S-ar ob­
ţine în felul acesta şi o curăţire
Doua noi întovărăşiri agricole
HAŢEG. — (prin telefon de
la s-ubredacţia noastră volunta­
ră).
Duminică 15 septembrie a. c..
au fosl inaugurate două întovă­
răşiri agricole în comuna Sar-
mizegetnsa. Numărul celor în­
scrişi în aceste întovărăşiri es­
te de 25. In timpul inaugurării
Acest drept este asigurat prin ti-ce Socialiste se înfăptuieşte o Datorită politicii naţionale leni­ rii, iar persoanele vinovate de
stabilirea pentru muncitori şi adevărată democraţie. întreaga niste toate republicile sovietice propagandă de război sînt j de-
funcţionari a zilei de muncă de putere în ţară aparţine oameni­ s-au transformat în ţări înflori­ cate ca criminali de drept co­
opt ore şi prin reducerea ei trep­ lor muncii de la oraşe şi sate. toare, cu o industrie bine dezvol­ mun.
tată într-un viilor apropiat la Ea este exerc tată prin sovietele tată, cu o mare agricultură me­
şapte ore.
Pentru adolescenţi s-a stabilit Clasa muncitoare a URSS, ca ral.
ziua de muncă de şase ore. Toţi
muncitorii şi funcţionarii benefi­
ciază de concedii anuale plătite,
au dreptul la asigurarea mate­
rială la bătrîneţe, precum şi în
pacităţii de muncă. Oamenii
muncii se bucură de asistenţă
medicală gratuită pe contul sta­
tului. La dispoziţia lor se află
o vastă reţea de sanatorii, case
de odihnă etc.
dreptul la învăţămînt. Acest
drept este asigurat prin învăţă-
mîntul general obligatoriu de
şapte ani şi prin introducerea
gradele din URSS învăţăminte!
este gratuit. Este larg răspîn-
dit sistemul burselor de stat. In
1956 numărul persoanelor care
învaţă în URSS în învăţămîntul
de toate gradele a totalizat a-
proximativ 50 milioane.
Măreaţa forţă a orînduirii so­
cialiste şi de stat sovietice rezi­ tica asupririi naţionale şi inega­
dă în faptul că ea asigură creş­
terea neîncetată a bunăstării po­
porului. Grija guvernului sovie­
tic faţă de om, faţă de satisfa­
cerea nevoilor lui creseînde con­
stituie o expresie grăitoare a de­
dim Teiuş
Cît îi ziua de mare, curtea
largă a bazei de recepţie din
Teiuş cunoaşte o mare anima­
ţie. Producătorii agricoli din O-
iejdea, Sîntimbru, Benic, Galda
de jos, Peţelca şi alte sate vin
să-şi predea cantităţile de cerea­
le pe care le-au contractat cu
statul astă-primăvară. Carele în­
cărcate îşi aşteaptă rîndul. Totul
merge la descărcare, „ca pe ban­
dă rulantă“. Datorită bunei or­
ganizări a muncii de către con­
ducerea bazei de recepţie, s-a
reuşit ca zilnic să se depoziteze
peste 2 vagoane de cereale.
A. OTOIU
corespondent
Wietz şi Erfurth
ţ., 1 a l ă j s Z d
eiectrifittnuJui du
telecomunicaţii“
(Traducere din limba germana)
— Editura Tehnică —
Această lucrare cuprinde no­
ţiunile fundamentale de electro­
tehnică şi descrierea la un ni­
vel accesibil a diferitelor apa­
rate, dispozitive şi instalaţii fo­
losite în tehnica comunicaţiilor
(radio, !telefonie, telegrafie, sem­
nalizări etc).
240 pagini Lei 8
igienică a sticlelor oare urmea­
ză să fie umplute.
In urma unui studiu minim
în privinţa introducerii micii
mecanizări, am putea obţine şi
o reducere considerabilă a ope­
raţiunilor de muncă manuală.
In prezent, muncitorii transpor­
tă pe braţe sticlele pline, pe o
!distanţă de aproximativ 20 me­
tri de la gura de exploatare
până la staţia de încărcare în
Acest efort manual, ar putea
fi înlocuit în mod simplu dacă
ar fi montată o linie ferată cu
2—3 vagonete pe această dis­
tanţă. S-ar reduce în acest caz
timpul de !muncă şi tegat de
aceasta s-ar realiza o scădere
a preţului de cost.
Iată cîteva indicaţii de care
conducerea întreprinderii „1
Mai“ ar trebui să ţină seama.
Aplicarea acestora va duce în
mod sigur la o valorificare ra­
ţională ia acestei surse, la o sa­
tisfacere mai completă a cerin­
ţelor de consum privind acest
produs, unic în regiunea noa­
AUREL BULGĂREA
încă două cereri, care aduc în
întovărăşire 2,13 ha. teren a ra ­
bil.
O muncă susţinută pentru în­
fiinţarea acestor întovărăşiri a
desfăşurat-o organizaţia de ba­
ză de partid, şi tovarăşii Si-
rnion Gorni şi Pius Ştefănescu
V1ZANTE MERIAN
corespondent
de deputaţi ai oamenilor muncii. canizată şi un înalt nivel cultu­ ternă guvernul sovietic porneşte
cea mai înaintată clasă, exercită
conducerea de stat a societăţii.
Organele puterii de stat — dc
la sovietul sătesc la Sovietul
Suprem al URSS — sînt alese
pe baza votului universal, egal,
direct şi secret. Femeile sovietice
se bucură de drepturi egale cu
ale bărbaţilor în toate domenii­
le vieţii.
Sovietele au promovat milioa­
ne de oameni la conducerea sta­
tului, economiei, la muncă înde­
plinită în domeniul tehnicii, ştiin­
ţei şi artei. Activitatea creatoare
de sine stătătoare a maselor
populare constituie un izvor ne­
secat al forţei şi puterii statului
sovietic socialist.
URSS este o familie frăţească
a popoarelor libere şi egale în
drepturi, care trăiesc în priete­
nie şi strînsă colaborare.
URSS este formată din 15 re­
publici unionale. Toate acestea
se bucură de drepturi egale. Pu­
terea sovietică a desfiinţat poli­
lităţii între popoare, a tradus în
viaţă dreptul naţiunilor la exis­
tenţa de stat de sine stătătoare.
Republicile sovietice au un teri­
toriu propriu, se bucură de in­
dependenţă naţională, au o con­ considerată crimă de cea mai te, coeziune, organizare şi fer­
Pag. 3
Orientul apropiat şi mijlociu
Popoarele urmăresc cu vigilenţă şi parte a lumii şi-au exprimat în ne-
îngrijorare acţiunile războinice la numărate rînduri dorinţa de a trăi
care se dedau tot mal mult în ultl- libere, unele guverne, încălcînd chiar
mul timp cercurile imperialiste ama- Carta O.N.U., privesc situaţia creată
toare de noi aventuri sîngeroase. aici dintr-un punct de vedere dăună-'
Fie că este vorba de eforturile dis- tor cauzei păcii. Ele se călăuzesc în
perate pe care le fac imperialiştii a- politica lor în primul rînd după con-
mericam pentru a „convinge" tot siderentele obţinerii de avantaje ma-
tnai multe guverne să adere la tai- teriale .exploatării în condiţii avan-
moasa „doctrină Ei.senhower“ (înso- lajoase a bogăţiilor naturale ale sta-
ţite, bineînţeles, de ameninţări şi pre- telor din această parte a lumii. Aşa
siuni economice la adresa acelor gu- după cum arată N. A. Bulganin in
verne care nu vor să-şi ştirbească mesajul său, „amestecul grosolan al
independenţa şi suveranitatea), fie unor puteri în treburile statelor din
că este vorba de acţiunile tipice co- Orientul apropiat şi mijlociu, refuzul
lonialisle care au loc în prezent în lor de a ţine seama de schimbările
.Oman şl Yemen (ca să nu mai vor- istorice care au avut foc, constituie
bim de Algeria, unde de ani do zile principala cauza a primejdioasei în-
au loc lupte sîngeroase) opinia pu- cordări întreţinute în prezent în a-
Mică mondială este neliniştită şi ur- ceasta regiune“,
măreşte cu atenţie încordată evolu- Relevînd tradiţionalele relaţii de
ţia evenimentelor. Cel mai mult bună vecinătate sovieto-turce, N. A.
preocupă insă situaţia din Orientul Bulganin atrage totodată atenţia
apropiat şi mijlociu. Depăşind faza guvernului turc că în agresiunea
„războiului rece" (a presiunilor de pregătită de cercurile imperialiste,
tot felul şi a ameninţărilor), Statele împotriva Siriei, Turciei i se rezervă
Unite au trecut făţiş la organizarea un rol precis. Guvernul sovietic este
unui atac împotriva unui popor dor- cu atît mai îngrijorat, cu cît Turcia
nic de a trăi independent, a unui este vecină cu Uniunea Sovietică,
stat suveran, care are singura „vi- iar conducătorii Turciei sînt, se pa­
nă" că iubeşte mai presus decît o- re, dispuşi să sprijine planurile im-
rice libertatea. perialiste şl războinice puse la oale
ignorind dorinţa de pace a tutu- împotriva Siriei. Ba chiar mai mult.
ror popoarelor lumii, ignorind efor- l-a frontiera turco-slriană au loc io­
turile evidentepe care le fac tot mal tense concentrări de trupe turceşti,
multe guverne pentru rezolvarea pe iar pe de altă parte sosesc ştiri că
cale paşnică a litigiiI or internaţio- în Turcia a început să sosească ar-
nale, ignorind însăşi lecţia istoriei mament americannecesar pentru un
(tristă pentru asemenea aventuri), atac împotriva Siriei.
Statele Unite înarmează febril lor- Un asemenea fapt nu poate fi in-'
dania, Irakul şi alte state din O- diferent guvernului sovietic. De a-
rientul apropiat şi mijlociu pentru ceea. IM. A. Bulganin adresează in
ca acestea să joace rolul ruşinos de modul cel mai prietenesc guvernu-
unelte agresoare împotriva Siriei, lui Turciei apelul, ca în numele men- 1
Faptele sînt evidente şi însăşi co- ţinerii păcii generale, să nu participe'
mentatorii occidentali descriu cu lux la o asemenea acţiune atît de pri-
de amănunte planul tactic şi rolul mejdioasă prin consecinţele ei pen- <
pe care-1 au de îndeplinit statele ve- tru însăşi soarta Turciei. IV. A. Bul-
cine Siriei, care se atlă la remorca ganin arată că, după părerea gu-
imperialiştilor americani. vernului sovietic, acei care calculea-
Situaţia creată în ultimul timp în ză că 0 aventură militară împotriva'
Orientul apropiat şi mijlociu preocu- Siriei va putea fi localizată, calcu-
pă, fără îndoială, toate guvernele lează primejdios. Istoria dovedeşte
care doresc sincer pacea. Prin pe- 0,1 Lapte incontestabile că lucrul a-
ricolul pe care-1 reprezintă pentru cesta practic e greu de reali-
cauza păcii în întreaga lume, aceasiă azt. In consecinţă, sprijinirea de către
situaţie preocupă cu atît mai mult Turcia a agresiunii puse la cale de
guvernul sovietic, guvernul unei imperialişti împotriva Siriei, ar pu­
mari puteri situată în apropierea a- tea să atragă asupra sa doar mari
cestei regiuni. Ca întotdeauna, că- nenorociri, iar poziţiile ei în aceas-
lăuzit de dorinţa sinceră a apărării tă regiune ar fi inevitabil submina- <
şi consolidării păcii, guvernul so- Aceasta fără a mai vorbi d e !
vietic depune toate eforturile pentru soarta poporului turc, care nu d o -s
realizarea dorinţei vitale a omenirii, reşte şi se opune unei asemenea a- j
Un exemplu grăitor in această pri- venturi războinice. j
vinţă e mesajul adresat recent de Iu încheierea mesajului său, IM. A. ^
N. A. Bulganin, preşedintele Consi- Bulganin arată că, în zilele nopaer’- i
ţiului de Miniştri al V .R.S.S. lui Ad- stre, dată fiind tehnica militară
nan Menderes, primul ministru al fecţionată cît şi primejdia transfor­
Turciei.
mării conflictelor militare locale in­
Expunînd motivele care fac ca tr-un mare război, conducătorii gu­
guvernul sovietic să fie îngrijorat de vernelor poartă — datorită acestor
evoluţia situaţiei din Orientul apro-
piat si mijlociu, N. A. Bulganin a- considerente — o mare răspundere
P^tru menţinerea păcii, pentru res-
rată că Uniunea Sovietică nu arc Pectarea slriclă de către state a o-
si nu tinde să aibă în regiunea O- bligatiunilor pe care şi le-au asu-
rtentului apropiat si mijlociu inie- în 'baza Cartei O.N.U., care in-
rese economice deosebite sau alte Urzice statelor să recurgă In forţa
interese în afara năzuinţei de a spri- sau la ameninţarea cu forţa m re- •
jini şi a întări pacea în această re­ laţiile lor internaţionale. )
giune şi a interesului politic ca toa­
te ţările din această parte a lumii Popoarele şi opinia publică din 3
să se poată dezvolta independent şi
întreaga Itiine aiu apreciat întotdeau- c
na eforturile deîpputissee de Uniunea So- /.
dezinteresat, în concordanţă cu pro- victici pentru apărarea cauzei pă­
priite lor interese naţionale. cii. Ea apreciază astăzi cu atît mai
Deşi în Orientul apropiat şi mij­ inull aceste eforturi, deoarece un
lociu s-au petrecut în ultimul timp nou război ar aduce, fără îndoială,'
schimbări esenţiale, unei? state cu- pierderi inimaginabile in vieţi ome­
cerindu-şi independenţa totală sau neşti şi bunuri materiale.
parţială, deşi popoarele din aceasta CONST. MACOVEI
*>
In întreaga sa politică ex­
de la indicaţia leninistă cu pri­
Statul sovietic este un apără­ vire la posibilitatea unei înde­
tor de nădejde al măreţelor cu­ lungate coexistenţe şi a întrece­
ceriri ale oamenilor muncii. Uni­
unea Sovietică dispune de o ar­ rii paşnice a celor două sisteme
mată a muncitorilor şi ţăranilor — socialist şi capitalist. Politica
care păzeşte cuceririle revoluţio­ externă a URSS urmăreşte în­
nare, apără libertatea şi inde­ tărirea legăturilor comerciale şi
pendenţa tuturor popoarelor so­ de afaceri cu toate ţările pe ba­
vietice. Cadrele de comandă ale za avantajelor reciproce.
Armatei Sovietice se recrutează
mn acelaşi mediu ca şi cadrele Actualmente Uniunea Sovieti­
inferioare — din rîndurile mun­ că nu mai este o insulă singu­
ratică, încercuită de ţări capita­
citorilor, ţăranilor şi intelectua­ liste. Socialismul s-a transformat
lilor. Armata Sovietică este edu­ într-un s'stein mondial. Uriaşa
cată în spiritul respectului faţa putere si înaltul prestigiu moral
de toate celelalte popoare. Ea ni: al Uniunii Sovietice, puterea la­
a atacat niciodată vreo ţară. Po­ gărului socialist constituie izvo­
porul sovietic şi armata sa au rul încrederii milioanelor de oa­
recurs la arme numai pentru un meni in menţinerea păcii.
război drept, de eliberare, numa;
pentru apărarea ţării lor împotri­ Lumina paşnică a stelelor
va cotropitorilor străini, pentru
ajutorarea altor popoare în lupta Kremlinului este vizibilă pe în-
lor de eliberare împotriva înro­
bitorilor străini. '.reg pămîntul. Norii întunecaţi
Statul sovietic a fost de la bun care plutesc peste Ocean încear­
început şi este totdeauna pen­ că în zadar să umbrească stră­
tru pace, pentru relaţii paşnici lucirea lor. Sub steagul luptei
cu toate ţările. pentru pace se unesc toţi aceia
cărora le silit scumpe realizările
In 1951 Sovietul Suprem al
ştiinţei, culturii şi civilizaţiei, a-
URSS a adoptat Legea pentru
ceia care apără progresul isto­
apărarea păcii, pe baza căreia
ric continuu, care luptă pentru
drîce propagandă de război este
libertate şi o adevărată democra­
ţie. Soarta păcii intre popoare
depinde de gradul lor de un:ta-