Page 5 - 1957-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA I MODELATORIILA FA B R IC A DE C IO R A P I Şl T R IC O T A JE |

« „SEBEŞU „boabelor de aur“

— G ata! — se auzi glasul maga­

zionerului care-şi nota ceva în carne­

tul său de evidenţă.

— La încărcare, băieţi 1 îndeamnă

maistrul brutar pe tovarăşii săi. Şi

cîţiva oameni vinjoşi înşfacă tăvile

cu pîinea rumenă, care răspîndeşte

un miros plăcut împrejur, şi le În­

Anul [X. Nr. 845 Marţi 3 Septembrie 1957 4 pagini 20 bani carcă în maşină. Maşina goneşte prin
tot oraşul şi împarte pîinc albă şi
neagră, chifle şi covrigi la chioşcuri.

w Dar pînă a ajuns aici n-a fost toc­
mai uşor. Modelatorii „boabelor dc
SARBATOARE
Sch m hui aur" sînt adevăraţi artişti ai m ese­
riei lor.

11 n e r e t u l U l LA AUREL VLAICU .....:........ ................... . t Curiozitatea m-a îndemnat să vizi­
tez şi eu locul unde dogoarea focu­
Satul a îmbrăcat haină de C.O. A.V.S.A.P. Hunedoara. Cei S-a terminat programul de lucru. înainte de a pleca spre casele lor, j lui imbujorează feţele, să aflu dru­
sărbătoare. Şi la fel au făcut toţi - 14 concurenţi au dat dovadă de membrii brigăzii conduse de Andrei Ttizeş. consultă graficul întrecerii Ei | mul pe care boabele de grîu măci­
nate îl parcurg pînă devin pline, să

Pe cer scinteiază stelele, dar dea- Credeţi că am mai vorbit mult în ( locuitorii, nu numai din satul multă pricepere în confecţiona­ constată cu bucurie că, în dreptul brigăzii lor, săgeata indică o nouă » ascult istorisirile oamenilor care mun­
supra combinatului, cerul nu e nicio- noaptea aceea cu Berta Pavel ? Nu ' Aurel Vlaicu, ci şi din satele rea aeromodelelor. Rezultatele cesc aici. Am vizitat mai întîi sec­
dată senin. Un fum, cînd roşiatic, Atenţia lui era solicitată de cyjpto- } dimprejur, care au ţinut să ia au fost din cele mai satisfăcă­ î depăşire a planului. J ţia de frămîntat. Aici, un malaxor

J

cînd violet, cînd negrit, urcă parcă rul care-i cerca cînd calcar, parte la festivitatea în cinstea toare. Astfel, la planoare, pe ! mecanic frăminla coca. Cu multă
din craterul unui vulcan în erup- cînd fior vechi. El era nu- grijă brigadierul Gheorghe Belingher
ţie. mai ochi. La o răsucire de şurub, Zilei Aviaţiei. primele trei locuri s-au clasat supraveghea felul în care se amestecă
aluatul şi, din cînd in cînd, îl încer­
De cîte ori am intrat în oţelărie, oblonul cuptorului se ridica şi maca- <; Pe stradă am întîlnit doi co­ în ordine, Grün Petru — Deva, ca să vadă dacă se frămîntă bine.
o forţă magnetică, parcă mă ţinea raua încărcată cu fier vechi sau cu ,
pii. Aveau în mină nişte ste- cu 152 de puncte, Petre Belei

guleţe pe care le fixau pe la • — Petroşani, c u -147 puncte şi

locului ore întregi. Poate că între alte materiale, se apropia pînă la ( porţi, ca satul să fie mai frumos. Constantin Beică — Hunedoara — A tenţie! introducem piinea în
cu 139 puncte. De mult succes cuptor.
om şi foc e o străveche şi nemăr- dogoarea flăcării. Un semn al lui, ^ Febrilitatea sărbătorii i-a cu­ s-au bucurat motomodelele, ma­
chetele şi aparatele de acrobaţie. La semnalul maistrului, un cocăfor
turisită alianţă. Cu ajutorul focu- sau un şuierat strident, făcea să ga- Î prins pe toţi, căci în această zi La această probă tinerii aeromo- dibaci prinde lopata şi aşează pli­
deiişti Constantin Caragică şi I. nea in cuptorul încins. Aproape mai.
lui, omul a încetat să mai fie mai- lopeze o macara, aducînd fie un tran- ^ ghidul fiecăruia s-a îndreptat Mihăilă din oraşul Hunedoara, că nu-1 puteam urmări, cu atîta re­
au prezentat aeromodele bine peziciune umbla.
muţă şi a ajuns stăpînul planetei, sport de dolomită sau o oală cu fon- P spre acela care a dus faima sa­ construite. Un rezultat foarte
bun a obţinut concurentul Ci Aici, la secţia de copt am făcut
Şi de aceea, poate, cine a gustat o- tă... c tului ardelenesc de pe Valea Mu­ Caragică la motornodele', care cunoştinţă cu maiştrii cocătorî Gheor­
ia o lansare a înregistrat un ghe Ciobii şi Hunter Mihai. Ei mi-au
dată din meseria de oţelar, n-o mai — Dar care-i „bătrînu! cu inima reşului, a ţării n o astre: Aurel timp de peste 17 minute. istorisit cum se întrec brutarii să dea
populaţiei din Alba-lulia pîine mai
părăseşte. Orice oţelar ştie şi simte tînă.ră“ al echipei dela cuptorul 1 ? Vlaicu. & multă şi mai bună, mi-au spus po­
vestea celei dc a patra ture de pîi­
că oţelul este scheletul civilizaţiei şi — am întrebat eu. Şi pe iarba verde din margi­ Şi astfel oamenii au petrecut ne şi multe altele.
o zi de sărbătoare, evocînd fi­
nu e puţin lucru, să simţi şi să — lată-1... nea satului, oamenii au pttre- gura atât de dragă -lor, Aurel —- Dar cum ii cu a patra tură? —-
Vlaicu. l-am întrebat.
ştii, că tu eşti acela, sau unul dintre Un om ca de 40 de ani, tocmai cut o zi minunată. Cântecele şi
— D-apoi cum să fie 1 Norma noa­
aceia, care plămădeşte acest schelet, se apropia de noi. Avea faţa sta- jocurile brigăzilor artistice, or­ stră c să scoatem trei ture de pîi­

...In oţelărie, acelaşi tumult de cojie şi cămaşa toată apă. Garabetus chestra şi fanfara, au delectat încă un şut, şi angajamentul muncitoarelor din secţia Kett, a fabricii
| „Sebeşul", a devenit realitate. Bucuria succesului se poate citi pe [aţa
totdeauna — galopul uriaşelor maca- Pericles, a văzut soarele pe me- , pînă tîrziu pe participanţii la
Îmuncitoarelor din clişeu In timpul de la 1 la 29 august a.c., ele şi-au
rale purtînd troci cu fier vechi şi leagurileEladei. L-au adus la noi • aeeastă sărbătoare. realizat sarcinile de plan in proporţie de 104,66 la sută.

duduitul de furtună al cuptoarelor din în ţară împrejurările. Garabetus Pe- Cîţiva oameni cu tfmplele al­ . ţ>. .
care ies limbi de flăcări. Pare că un ricles, omul doi din echipa lui Berta } bite, discutau foarte aprins. Ceea
soare captiv bate pereţii cuptorului Pavel, a fost participant activ în \ ce spuneau nu erau decît amin­

cu aripi de foc şi prin sticla de co- războiul de partizani în Grecia. A- ) tiri din şcoală. Da, din şcoala ne. Dacă ne grăbim, apoi o luăm

balt zgura, care fierbe în clocot, pare juns în ţara noastră, s-a făcut oţe- <? primară, căci cei ce discutau e- înaintea timpului şi o gătăm pînă-n

un cîmp cu brînduşi violete ce ţîş- Iar şi şi-a ales în echipă cel mai \ rau foşti colegi de clasă şi de Prin satele regiunii zori şi pe a patra.
nesc necontenit din oglinda, calmă greu post de muncă, „omul doi”. p bancă cu Aurel Vlaicu. Ca de N-am uitat să vizitez nici noul

ca suprafaţa unui lac de munte, a Primul topitor, e oţelar încă din •• fiecare dată, Ion Vlaicu, fra­ cuptor de unde nu de mult a început

băii de oţel. septembrie 1955. In noaptea aceasta, Ş tele lui Aurel, „inginerul nost”, IN SATUL CELOR CINCI INŞI să se scoată pîinea albă dc patru
kilograme. Acest fel de pîine se fă­
Peste acest tumult ce nu cunoaşte primul topitor, om de mare răspun- ţ cum i se spune, deapănă din
cea numai prin părţile Clujului. A-
oprire, sînt stăpîni o seamă de ti- dere, nu prea era în apele lui. In ,- amintirile zilelor în care au lu­
crat la primul aparat, de zbor. Istoria nescrisă a satului Cin- proape tot pămîntul din raza co­ iacă a venit şi. puterea noastră. curn, modelatorii „boabelor de aur“
neri, dintre care unii abia au îm-luna iulie cuptorul pe cgre-1 deser- l
De altfel, în cadrul acestei ciş începe cu aproape 500 de ani munei era al grofului Bela Bei- Acum noi sîntem stăpînii pămîn- au luat secretul clujenilor şi fabri­
plinit 20 de ani, dar au dat patriei veşte, deşi a dat 10 şarje rapide, n-a e nath. Ţăranii lucrau pe moşia că şi ei pîine de 4 kilograme. To­
sărbători, despre figura marelui în urmă. Abia după ce cunoşti întinsă a acestuia din zori. pîră turilor. varăşul Vasile Brici, candidat de par­
zeci de mii sau poate sute de mii atins dect 96,99% din plan. Pînă în p pioner al aviaţiei noastre a vor­ vestea cum'' s-a întemeiat acest seara tîrziu. Răsplata : boierul tid. mi-a povestit că aici a pătruns
bit şi tovarăşul Ilie Ste- sat, îţi dai seama de ce casele lua două părţi, iar ţăranul una... Priveam pe baci Andrpş cum el meşteşugul modelării şi coacerii
de tone de oţel. luna iulie, cuptorul nr. 1 a fost pri- j jerean. In cuvântul său, vor­ au fost construite, unele sus de vorbeşte. In acest om acum îm- pîinii.
bitorul a evocat figura ingine­ tot, altele ascunse între văi, la De la Toma Andrei C- -•<, cel bătrîiiit de ani şi munca grea a
M-am oprit în noaptea aceea la mul pe schimb. Dar în luna iulie a rului Aurel Vlaicu, primul con­ poalele dealurilor. Se spune că trecutului, cu faţa brăzdată de Şi aşa, din vorbă în vorbă, am
structor de avioane din ţara noa­ primii locuitori ai acestui sat au mai bătrîn locuitor U satului, cute adînci, cu ochii care încă aflat că Ia fabrica de pîine din Alba
fiecare cuptor, şi-am stat de vorbă intrat în reparaţie. Totuşi Berta Pa- ) stră, arătînd şi progresele pe nu şi-au 'pierdut strălucirea, pă­ lufia, se munceşte nu glumă. Că bru­
am aflat cum, în 1918, mai mulţi tarii scot pe zi cam 2.000 chifle de
cu primii topitori, cu oamenii din vel era hotărît ca la sfîrşltul lunii
ţărani au pornit la împărţirea
echipă, despre tainele elaborării oţe- trecute, cuptorul nr. 1 să fie iar frun-

lului. La cuptorul 1, prim topitorul tas pe schimb. care le-a înregistrat aviaţia în fost cinci .inşi, care dornici de pămîntnîui boieresc. Cincizeci şi trunzători, vedeam parcă chipul 50 gr. şl 150 gr., peste 800 kg pîi­
a trăi- şi munci în libertate au trei de familii de ţărani;' Săraci „întregii ţărănimii muncitoare, ca­ ne neagră şi tot atîta şi albă. Bru­
Berta Pavel, e un tînăr care are Oameni de seamă întîlneşti la tot ultimii ani. fugit de la castelul H.uniazMor. au purces atunci pentru ca să re dîrz şi neînfricat, Aalungul tarii nu precupeţesc nimic. Un singur
Gîntecul şi voia bună a cu­ Mai apoi, aici fugeau tinerii’cape ia- în stăpînire pămîntul pe care-1 gînd ii frămîntă : ca dimineaţa să a-
respectabila vîrstă de... 19 ani. pasul în oţelărie. Bîrz Vasile e prim MIRCF.A NEAGU vem o pline proaspătă şi gustoasă.
prins satul pînă seara tîrziu',
— Tovarăşe Berta Pavel, în schim- topitor la cuptorul 2. Are 21 de ani, cînd la căminul cultural a fost (Continuare in pag. 2-a) Iată faptele lor, pentru care meri­
prezentat un film oglindind tă respectul tuluror.
bul tineretului lucrează numai tineri? dar e oţelar de la vîrsta de 14 ani. munca şi viaţa aviatorilor. vroiau să nu plece în oştiie, răz- - munceau pentru alţii.

— Lucrează tineri şi „bătrîni cu _________ ION BALAN •k boini.ee. — Dar cîte neajunsuri şi neca­
inimă tînără“ — mi-a răspuns fru-

mos şi prompt, primul topitor. (Continuare în pag. IM-a) Un punct de atracţie pentru Andraş baci povesteşte.. zuri n-am avut din aceasta pri­
cei care au participat la aceas­ cină — ne spune baci Andraş.
, 'V — ' A A ' Ne vorbesc fruntaşii recoltelor bogate

Din munca comisiilor tă sărbătoare, a fost concursul Viaţa ţăranilor n-a fost deloc De nouă ori 'ne-am j'd ecât ' ia
de femei din raionul Alba
de aeromodele, organizat de uşoară, era mereu agitată. A- Deva pentru acest pămînl. Dar, 2,420 kg, gnu !a hectai

COOOOOOOOOOOOOOO00-00OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOODO-O0000OOOOOO0000OO00.00000000000000000000o

„Nici o stradă să nu rărnînă seamă a ţărancelor muncitoare SE TREIERĂ OVĂZUL Ca fiecare bun agricultor, şi mai tîrziu. Totuşi ne-am grăbit
neînfrumuseţată", aceasta este din comuna Meteş, raionul Al­ colectiviştii noştri s-au gîndit pe ă t posibil să recoltăm mai
lozinca sub care se desfăşoară ba. Cele mai frumoase rezultate Pe partea stingă a drumului Tînărul zîmbi mulţumit şl — Vezi, tovarăşe Starek, ce din timp să creeze 'condiţii ă t repede. Concomitent cu recolta­
munca gospodinelor din comu­ le-a obţinut Eleonora Hărăguş, ce duce spre Daia, imediat ce spuse: mai recoltă, dacă în iarnă, ai mai bune pentru cultura griu­ rea cartofilor şi porumbului, co­
na Coşlariu, raionul Alba Şi, care s-a menţinut luni în şir ai trecut podul peste rîul Secaş, transportat gunoi. lui. Aceasta, cu scopul de a ob­ lectiviştii au curăţat şi terenul
intr-adevăr, problema curăţeniei fruntaşă în cultivarea de legu­ se află cîmpul cultivat cu ovăz — Nene Vasile, sînt 50 de ţine recolte cît mai mari. Acum, de resturi, eliberîndu-l pentru a
şi înfrumuseţării străzilor, stă me. Ea a cules de pe o singură al gospodăriei agricole colective saci. Asta însemnează c | sînt...— La umbră cînd ne, găsim în fata unui fapt se putea executa arătura de în-
mereu în centrul atenţiei comi­ tufă peste 20 kg de roşii, cu „Drumul lui Lemn“ din Sebeş. şi se opri puţin să socotească împlinit, putem spune că ei au sămînţare. Deşi am mobilizat
siei de femei. Gospodinele au toate că pămîntul prin aceste După ee ovăzul a fost secerat —1 sînt 2.500 kg de ovăz tre­ Mai la o parte de batoză, este reuşit acest lucru. Producţia de toate forţele la însămînţări, to­
văruit casele, gardurile, iar în locuri are o fertilitate mai sla­ şi s-a adunat în căpiţe, cîmpul ierate. Iese bine. Dacă va mer­ un rastel pentru materiale im­ 2.420 kg realizată de pe fiecare tuşi, din cauza timpului nefavo­
fiecare sîmbătă seara se mătură bă. .... $ s-a transformat într-o pajişte ge tot aşa, peste 2 zile termi­ pôt. iva incendiului. Aci, îşi a- hectar cultivat cu gria, vine să rabil., nu am putut să terminăm
străzile. O altă preocupare a fe­ năm şi cu ovăzul. găţaseră unii colectivişti haine­ confirme, strădania colectivişti­ insăminţatul griului decît la 20
meilor din Coşlariu este şi în­ ik frumoasă, pe care căpiţele par le şi îşi făcură puţină umbră. lor. octombrie.
fiinţarea întovărăşirii agricole
nişte ridicături de teren, sime­ In raidurile de mai jos, voi a- încă din toamnă am obser­
Un ajutor efectiv au dat co­ tric aranjate. râta cum am lucrat noi pămîn- vat că griul care a fost "însâ-

din comună. In fruntea acestor Vasile Bozdei, zîmbi şi el. — Hai să cîntărim, tovarăşe tuUde am ajuns la această re­ mînţat mai tîrziu. a intrat mai

acţiuni stă responsabila comisi­ misiile de femei din comunele In mijlocul căpiţelor, o bato­ — Barbule ! Spune mecanicu­ Opincar ! — se adresă briga­ coltă. Cele 30 hectare cultivate slab dezvoltat. în iarnă. De a-
ei de femei Zamfira Popa. raionului Alba la educaţia sa­ ză roşie, înghiţea pe nerăsufla­ lui să oprească. Ni s-au termi­ dierul, unui bătrîn de vreo 65— cu grîu au avut ca plante pre­ ceea, ne-am procurat îngrăşă­
nitară şi în combaterea bolilor. te ovăzul colectivei şi mormăia nat sacii — spuse Bozdşi şi se 70 de ani, care era trîntit pe mergătoare : borceag. pe 10 ha,
Asemenea celor din Coşlariu, Astfel, s-au format 52 de echipe ca un urs. uită la ceas. Adică, lasă, nu mai iarbă, la umbra rastelului şi ci- cartofi pe 5 ha şi porumb pe minte chimice, încă din timpul
se preocupă de transformarea de femei, care au vizitat 2.500 spune, pentru că e la 12 şi ne te.a ceva. . 15 ha. Menţionez că gospodă­ iernii, şi In primăvară, in mus­
socialistă a agriculturii şi fe­ de locuinţe, au dezinfectat 317 »>Iese bine“ apucăm de mîncat. ria nostră s-a inaugurat mimai tul zăpezii, am împrăştiat cîte
meile din comuna Ciugud. fîniîni şi au ţinut 200 conferin­ Bătiînul, era colectivistul Pe­ în primăvara anului trecut şi 120 kg azotat de amoniu ta hec­
ţe cu caracter sanitar. La gura batozei, doi oameni Atît, cît nu poate ea tru Opincar, delegat la batoză. deci n-am avut. posibilitate să tar. Apoi am grăpat cu o gra­
Ú formăm un asolament în care pă^ uşoară. La sfîrşitul lunii a-
Cultivarea de legume şi zar­ pritie şi începutul lunii mai. am
zavaturi este o îndeletnicire de Acesta se 'ridică şi p o rn i: spre grîul să urmeze numai după plivit buruienile din cultură. De

cu îndemînare sacii. cîntar. Doi copii, care erau pe plante leguminoase, plante care al doilea plivit, n-a mai. fost. ne­
acolo, se apropiaseră de cartea s'înt recunoscute ca fiind cele voie, deoarece buruienile n-au
| De dimineaţă, pînă la orele 12, — Hi, mă ! îndemna bătrînul pe care bătrînul o închisese îna­ mai bune premergătoare cultu­ mai apărut. Am urmărit apoi cu
aceştia au tot legat la sacii Iuliu Starck caid, care trăgeau o rii de grîu. De fapt, de acest lu­ grijă coacerea, griului şi, atunci
căruţă încărcată cu saci plini
§ plini şi-i puneau la spatele lor.
inte de a pleca.
— Barbule, numără tu saeii, cu ovăz. cru ne-am convins şi noi din cînd a ajuns în pîrgă, am şi în­

— se adresă colectivistul Va- — A c.îta o ară. ai adus ? — — Ia uite ! — spuse unul din- proprie experienţă. De pe supra­ ceput secerişul.
^ sile Bozdei unui tînăr care-1 a- întrebă iirigadierul pe bătrîn. trei ei. Moş Opincar citeşte car­ faţa de 10 ha, care a fost culti­
Ă juta la saci. , tea „Emilian Pugaciov” şi încă vată anul trecut cu borceag, am Plantele fiind culcate la pă-
| — Unu, doi... 20... 49... 50 de — Cu asta cu tot, este a 5-a mînt din cauza viaturilor şi.
oară. Aduc atîta, cît nu poate v'°lurnul IL recoltat'în medie cîte 2.600 kg ploilor, întreaga suprafaţă de
grîu la ha. gău a fost recoltată numai cu

$ saci. ea, batoza, să treiere. 7 •.. E. USCAR După recoltarea borceagului, secera. îndată după termina-
s-a făcut o arătură de vară cu iea secerişului, am transportat
a ___________ _____________ . __________________

tractorul, la adîncimea de 10— grîul !a arie şi l-am pus în sto­
12 cm şi s-a grăpat imediat. Cu guri.

o săptămînă înainte de însâniîn- Lucrînd în ţelul arătat, mai
ţare. s-a- făcut arătura de însă-
mînţare, executată tot cu trac­ sus, după terminarea freierişu-
torul, dare trăgea. în acelaşi lui, am calculat că de pe fie­
timp, şi o "grapă. Intre 15—20 care hectar s-a realizai o pro­
ducţie medie de 2.420 kg grîu
septembrie am însăminţat cu ta hectar.

Pe Valea Mureşului pasc nenuuiă ratele oi ale co lectiviştilor din G. A.C. „21 Decembrie“, Pricaz. In medalion, ciobăniţa Gheorghiţ a Luca, preparînd brinza din laptele semănătoarea suprafaţa de 10 Deşi: sîntem numai la a doua
ha'(care a fost'cultivată cu bor­ recolta de grîu strinsă. de colec­
¦TI oilor gospodăriei. Pină acum, în acest an ea a preparat peste 4.200 kg brinză. ceag), dîndu-se 180 kg sămîhţâ tivişti, ne-am convins că însă-
la hectar. Consider necesar să m înţîni la timp, intr-un teren
arăt că noi am acordat o mare ^iLne pregătit cu ajutorul
atenţie seminţei. Am însămîn- S.M. T.-ului. şi av'înd ca plantă
ţat numai săminţă bine curăţi­ premergătoare una din plantele
tă din soiul Cenad 117. Plan­ leguminoase, se pot obţine re­
tele de pe această tarla, au ră­ colte sporite, de grîu la hectar.
sărit unffor'11 şi au intrat bine De aceea, recomand tuturor să
înfrăţite în iarnă. ne urmeze exemplul, avînd nu­
mai de cîştigat..
Din cauză că prăşiloarele
(cartofii şi porumbul) au ajuns M1HAILA DUA1ITRU
mai tîrziu la maturitate, am fost
nevoiţi să Insâminţâm şi grîul preşedintele gospodăriei agricole

colective „6 Martie" din Tprdaş