Page 50 - 1957-09

Pag. DRUMUL SOCTAUmUU77 Nr 857

Memoriul Ministerului Afacerilor Externe Preşedintele

al U.R.S.S. in legătură cu dezvoltarea Austriei

contactelor şi legăturilor se pronunţă pentru
încetarea experienţelor

dintre U.R.S.S. si S.U.A. cu arma nucleară

VIENA 16 (Agerpres)". — Zia­
MOSCOVA 16 (Agerpres). — tele dintre U.R.S.S. şi S.U.A. nu rul „Volksstimme“ anunţă că A.
TASS anunţă : La 15 septembrie iau dezvoltarea cuvenită tocmai Scharf, preşedintele Republicii
ziarele din Moscova au publicat din cauza piedicilor şi restricţii­ Austria l-a primit pe Moritaki,
memoriul Departamentului de lor pe care Ie crează partea a-
profesor la Universitatea din Hi-
Stat al S.U.A. din 16 august mericană". roşima, care face în prezent o
călătorie prin Europa din însăr­
T E Z E L E P . C. U. S. Tratativele 1957 şi memoriul Ministerului In memoriul ambasadei sovie­ cinarea Consiliului Naţional de
bulga ro-ehineze Afacerilor Externezi U.R.S.S. în tice sînt enumerate în continua­ luptă pentru interzicerea armei
99 privireli ra de a90-a legătură cu dezvoltarea contac­ re problemele care ar trebui e- atomice şi cu hidrogen.
aMarii Revfllofii Socialiste io PEKIN 16 (Agerpres). — Chi­ telor şi legăturilor dintre U.R.S.S. xaminate în cadrul apropiatelor
na Nouă anunţă : La 15 septem­ şi S.U.A. Preşedintele A. Scharf, a de­
brie au avut loc tratative între tratative. Aceste probleme ţin de clarat, prof. japonez, arată că
Anton Iugov, preşedintele Consi­ In memoriul Ministerului Afa­ domeniul economiei, comerţului, dorinţa sa de a contribui la în­
u liului de miniştri al R. P. Bul­ cerilor Externe al U.R.S.S. re­ ştiinţei, culturii, tehnicii şi de cetarea experienţelor atomice nu
garia şi Ciu En-lai, premierul a fost numai o promisiune elec­
Consiliului de Stat al R. P. Chi mis la 12 septembrie de către alte domenii. torala. El se va strădui să tra­
neze. ambasada U.R.S.S. în S.U.A. ducă în viaţă propunerea sa cu
1917 — 1957 Departamentului de stat al „Experienţa pozitivă a dezvol­ privire la convocarea unei con­
—'-A"— S.U.A., ca răspuns la memoriul tării contactelor dintre U.R.S.S. ferinţe pentru interzicerea expe­
MOSCOVA 16 (Agerpres).— rîtor al politicii internaţionale. In prezent războiul nu este o său, se spune printre altele : şi alte ţări, în special cu unele rienţelor cu arma atomică.
TASS anunţă : Ziarul „Pravda“ Poziţiile internaţionale ale Uni­ inevitabilitate fatală. Forţelor Poporul Omanului ţări din Europa occidentală —
publică la 15 septembrie tezele unii Sovietice sînt trainice şi negre ale raacţiunii imperialiste, continuă lupta Ministerul Afacerilor Externe se spune în memoriu — dove­ ?----------- ------------
„Cu privire la oea de a 40-a a- de neclintit nu numai pentru că monopolurilor capitaliste intere­ de rezistenţă al U.R.S.S., „constată cu satis­
nivensare a Marii Revoluţii So­ ea dispune de o impresionantă sate în cursa înarmărilor şi în facţie că Departamentul de Stat desc că în domeniile menţionate O declaraţie
cialiste din Octombrie (1917— forţă economică şi militară, ci războaie agresive li se opun sta­ BEIRUT 16 (Agerpres).—Po­ al S.U.A. acceptă propunerea ca se poate face mult şi se pot ob­ a ministrului
1957). Tezele au fost elaborate şi pentru că în problemele in­ tele şi popoarele însufleţite de trivit relatărilor ziarului „As guvernele U.R.S.S. şi S.U.A. să ţine rezultate favorabile pentru Comunicaţiilor al Arabiei
de secţia de propagandă şi a- ternaţionale poziţia sovietică a sarcina nobilă de a pune frî-u Saab”, imamul Omanului a în­ înceapă tratative în problema părţi". Partea sovietică se bazea­
gitaţie a C.C. al P.C.U.S. şi de coincis întotdeauna c-u -aceea a organizatorilor de aventuri mi­ sărcinat pe reprezentantul Oma­ dezvoltării contactelor şi legătu­ ză pe faptul că lărgirea contacte­ Saudite
Institutul de Marxism-Leninism maselor largi populare din toa­ litare, de a feri omenirea de noi nului la Cairo să prezinte orga­ rilor între U.R.S.S. şi S.U.A. Mi­ lor şi legăturilor dintre U.R.S.S.
de pe lîngă C.C. al P.C.U.S. te ţările. Astfel, cererea sovieti­ sacrificii şi distrugeri incalcu­ nizaţiilor internaţionale cores­ nisterul declară că este de acord şi S.U.A. în aceste domenii „ar CAIRO 16. (Agerpres). —-
că de a se interzice arma ato­ labile. întărirea sistemului so­ punzătoare cererea de a se trimi­ Ministrul Comunicaţiilor al A-
In partea introductivă a a- mică a fost formulată la dorin­ cialist mondial, politica consec­ te în Oman o comisie internaţio­ ca aceste tratative să înceapă în contribui la crearea unei atmos­ rabiei Saudite, Ben Abdel A-
cestui document se subliniază ţa maselor populare şi sprijini­ ventă de pace a ţărilor socialis­ nală pentru cercetarea crimelor octombrie 1957 între reprezentan­ fere de încredere în relaţiile din­ ziz, care se află în trecere prin
că Marea Revoluţie Socialistă tă cu hotărîre de acestea. Ape­ te, creşterea generală a mişcă­ comise de forţele armate engleze. ţii Departamentului de Stat a! tre state, ar duce la întărirea Cairo, a declarat unui cores­
din Octombrie a spulberat cu rii partizanilor păcii leagă mîi- S.U.A. şi ambasadorul sov etic prieteniei şi înţelegerii dintre pondent al agenţiei MEN, că
totul mitul reacţionar că m a­ lul de la Stockholm cu privire nile agresorilor, îngreunează In telegramă se sublin'ază de popoarele sovietic şi american, Arabia Saudită va fi de partea
sele populare nu ar fi capabile la interzicerea armei atomice, dezlănţuirea unui nou război. asemenea că poporul Omanului Ia Washington. Siriei în cazul cînd ar avea loc
să conducă statul. Cei 40 de care a fost semnat de sute de nu a încetat rezistenţa. Numai Ministerul Afacerilor Externe !e-ar permite să se cunoască mai o agresiune împotriva acestei
ani de existenţă a statului so­ mit ioane de oameni, a arătat Dar, dacă forţele imperialis­ în ultimele lupte forţele naţionale
vietic au dovedit că masele de cît de justă şi oportună a fost mului vor îndrăzni totuşi să au luat prizonieri 9 ofiţeri en­ al U.R.S.S. — se arată în conti­ bine unul pe altul şi ar contribui ţări.
oameni ai muncii nu numai că această propunere sovietică. Ţi- dezlănţuie un nou război mon­ glezi şi au omorît numeroşi sol­ El a cerut popoarelor arabe
sînt capabile să - distrugă orin- ¦nînd seama de voinţa maiselor daţi ai inanrcului. Forţele na­ nuare în memoriu — nu poate fi la îmbunătăţirea relaţiilor dintre
duirea sooială veche, putredă, populare,. Uniunea Sovietică a dial, ele se vor lovi de indigna­ ţionale ale Omanului au captu­ să rămînă vigilente şi să apere
dar şi să construiască un sis­ propus să se interzică -arma a- rea şi rezistenţa popoarelor ca­ rat cîteva care blindate şi un de acord cu afirmaţia că din U.R.S.S. şi S.U.A. unitatea arabă, subliniind că le­
tem de stat social nou, socia­ tornică şi ou hidrogen şi să se re vor duce la falimentul defi­ tanc englez. In telegramă se a- găturile dintre Arabia Saudită şi
list, să învingă î-ntr-o perioadă pună imediat capăt experienţe­ nitiv al întregului sistem capi­ rată că lupta a căpătat un carac­ partea americană nu s-ar crea In memoriu se exprimă spe­ ţările arabe continuă să fie strîn-
istorică scurtă înapoierea eco­ lor cu aceste arme. Mişcarea ter deosebit de aspru în regiunile
nomică şi tehnică şi să creeze o talist“. de munte ale ţării. piedici artificiale pentru dezvolta­ ranţa că propunerile Ministerului se, cu toată propaganda menită
economie cu un înalt nivel de pentru interzicerea.experimentă­ Ultimul capitol al tezelor se să provoace o ruptură între a-
dezvoltare, să instaureze şi să rii armei cu hidrogen, oare a rea contactelor dintre U.R.S.S. Afacerilor Externe al U.R.S.S ceste ţări.
dezvolte' democraţia socialistă cuprins în prezent toate ţările, referă la influenţa Marii Revo
— formă superioară de demo­ toate păturile populaţiei, inclu­ Iuţii Socialiste din Octombrie şi S.U.A. in memoriul ambasa­ vor fi examinate cu bunăvoinţă ——* -----
craţie — să stabilească relaţii siv pe cei mai mari savanţi, a asupra destinelor istorice ale o-
de prietenie şi frăţie între dife­ confirmat justeţea şi caracterul menirii. dei sovietice din 26 iulie sînt ci­ de către Departamentul de Stat Sn Y e m e n : .
ritele naţiuni, fără precedent în oportun al acestei iniţiative so­
istorie, să trezească milioane de vietice. tate fapte care arată că contac­ al S.U.A. Un nou raid agresiv
oameni la creaţia istorică con­
Lupta Uniunii Sovietice pen­ Interviul acordat
tru pace, pentru coexistenţă paş­
de M A X R E I M A N N

săptămîtialului „France Nouvelle“

PARIS 16 (Agerpres). — Săp- Pentru a-şi asigura dominaţia,
tămînalul „France Nouvelle“ a ei folosesc „Pactul Atlantic“, „U-
publicat interviul care i-a fost niunea europeană a cărbunelui
acordat de Max Reimann, prim şi oţelului“ şi „piaţa comună“.

ştientă. Tocmai de aceea revo­ nică şi întrecerea economică a secretar al C.C. al Partidului Co­ Vorbind despre rolul Partidu­ al avioanelor engleze
luţia din octombrie este prin ca­ statelor ou sisteme sociale dife­ munist din Germania.
lui Comunist din Germania în

racterul şi ţelurile ei o revolu­ rite nu poate să nu coincidă şi V i z i t a iff® Iaaa§@ si®wia „Paturile largi ale populaţiei, viaţa politică a Germaniei occi­ CAIRO 16 (Agerpres). — Re­
ţie cu adevărat populară şi cea intr-adevăr coincide cu mişcarea mai ales muncitorii —• a decla­ dentale, Max Reimann a declarat prezentantul misiunii Yemenului

mai măreaţă dintre toate revo­ popoarelor pentru menţinerea şi a delsgaţiei de partid şi guvernamental rat Max Reimann — resping că, în ciuda interzicerii Parti­ la Cairo a făcut cunoscut că a-
luţiile pe care le cunoaşte isto­ consolidarea păcii, deoarece oa­ politica agresivă a guvernului dului Comunist din Germania, vioane engleze au săvîrşit la 13

ria omenirii. menii muncn^ din toate ţările ...... .. , a R. P. Poäone Adenauer şi caută să obţină „nu există, nici un eveniment septembrie un atac asupra regiu­
schimbarea politicii în interesul politic în care el să nu-şi spună nii Sukeia aruneînd peste 30 de
Tezele cuprind următoarele vor pace, vor încetarea ourseS

capitole : „Victoria Marii Revo­ înarmărilor, ceea ce ar duce în BELGRAD 16 (Agerpres). — prit la Stara Pazova unde au vi­ păcii şi înţelegerii. Năzuinţei părerea. Partidul trăieşte în cla­ bombe. In rîndurile populaţiei

luţii Socialiste din Ootombrie mod firesc la uşurarea poverii După cum transmite Taniug, la zitat o cooperativă agricolă. poporului spre sch'mbarea po­ sa muncitoare, în rîndul oame­ s-au înregistrat victime. In cursul
şi instaurarea dictaturii proletar impozitelor militare şi la ridi­ Preşedintele Tito, care a înso­ liticii, partidul lri Adenauer îi nilor muncii de la oraşe şi sate. zilei următoare avioane militare
rialului în U.R.S.S.“, „Constru­ carea bunăstării popoarelor. O 15 septembrie s-a întors La Bel­ opune violenţa., calomnia şi min­ Chiar şi duşmanii sînt nevo:ţi să engleze au bombardat .satul Al
irea socialismului în U.R.S.S. pace trainică corespunde intere­ grad, după o vizită de 3 zile în ţit pe conducătorii polonezi pînă recunoască că partidul continuă Savna omorînd mai mulţi local­
— principalul rezultat al revo­ selor vitale ale majorităţii co- Slovacia, pe insulele Brioni şi în la Stara Pazova, a sosit de ase­ ciuna“. In. R. F. Germană, a de­ să activeze“. . nici.
luţiei din octombrie“, „Faptele Croaţia, delegaţia de partid şi menea la Belgrad în dimineaţa clarat Max Reimann, nu există
eroice ale poporului sovietic în vîrşitoare a omenirii, indiferent guvernamentală poloneză. In de 15 septembrie. în realitate nici un fel de „mi­
Marele Război pentru Apărarea de deosebirile existente în orîn- drum, membrii delegaţiei s-au o- racol economic” — din care A-
Patriei“, „Rezultatele construc­ duirile sociale, convingerile po­
litice şi credinţele religioase. denauer a făcut principalul său M A G A ZIN
ţiei socialiste în perioada de cal de ^bătaie în propaganda e-
după război şi sarcinile poporu­ Năzuinţa maselor largi popu­ O deîegafie a Parfidului socialist japonez lectorală — „cel puţin dacă este MIERCURI 18 SEPTEMBRIE 1957
lui sovietic în lupta pentru co­ lare spre pace a dus în zilele vorba despre situaţia muncitori­
munism“, „Partidul Comunist noastre la formarea unei vaste a plecai spre U. R. S. S. lor şi a oamenilor muncii“. Mi­ SPECTACOLE n ească; 14,10 Muzică uşoară; 15,05
— conducătorul, inspiratorul şi „zone a păcii“ care cuprinde a- liardele pe care le strîng marii CINEMATOGRAFICE Concert de muzică din opere; 16,00
organizatorul ’victoriilor poporu­ tît statele socialiste, cît şi sta­ TOKIO 16 (Agerpres). — Kataiama l-a vizitat pe primul capitalişti, a subliniat el, sînt în Muzică distractivă; 16,25 La microfon
lui sovietic“. Un amplu oapitol tele nesocialiste iubitoare de TASS anunţă: La 14 septembrie ministru Kişi. In cadrul convor­ primul rînd rezultatul exploată­ DEVA: Vultur 101 : Dragoste de Rodica; 17,30 „Vreau să ştiu“; 18,30
este consacrat politicii externe pace din Europa şi Asia a căror a părăsit Tokio plecînd în Uniu­ birii care a avut loc, după cum rii neînfrînate a muncitorilor şi vară (matineu); Primul eşalon (cine Muzică uşoară de compozitori romîni;
a Uniunii Sovietice şi luptei populaţie numără aproximativ nea Sovietică o delegaţie a Par­ scrie ziarul „Asahi“, Kişi a de­ a tuturor oamenilor muncii. Aju­ ma grădina de va’ră); ALBA-IULIA: 19,10 Muzică populară romînească in­
popoarelor pentru pace. In acest 1,5 miliarde de oarnem. In toa­ tidului socialist din Japonia con­ torul bancherilor americani a Cronica amanţilor să ra ci; APOLDU terpretată de amatori: 19,45 Răspun­
dusă de deputatul Tetz Kataia- clarat : „Cred că această vizită permis patronilor trusturilor ger­ DE SUS : Cadrilul;' BARU MARE : dem ascultătorilor; 19,55 „Noapte bu­
capitol se subliniază printre al­ te ţările, fără excepţie, ia am­ ma, fost prim ministru al Japo­ mane, urîte de întregul popor, nă, copii“ : •„Vulpea din Springfield“
tele : „In cei 40 de ani oare au ploare mişcarea partizanilor pă­ niei. a delegaţiei dv. va contribui la să pretindă din nou rolul de con­ Matrozul Cijik; BR A D : Ei iubesc după Setton Tompson; 20,0Q Concert
trecut, Uniunea Sovietică s-a cii oare .este una din mişcările ducători în Europa occidentală. viaţa; HAŢEG: Parada lui Chariot; de estradă; 21,15 Cîntece de dragos­
transformat într-un factor hotâ- cele mai progresiste şi mai In ajunul plecării, un grup al întărirea relaţiilor de prietenie ILIA: B igam ul; LONEA : Călătorie te şi jocuri populare rom îneşti; 23,37
Largi ale zilelor noastre. membrilor delegaţiei în frunte cu
dintre Japonia şi U.R.S.S. Vă u- misterioasă ; ORAŞTIE : Dragoste de

rez succes“.

O m e n^¦444444444’44444444444444444444t>* 044044444444444444 4444444 A A 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 - Î 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 v 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 0 4 4 4 4 0 4 4 4 4 4 4 4 4 0 4 4 4 4 4 4 0¦¦¦¦4O mamă-; PETROŞANI: Noapte de car Jocuri populare romîneşti; Programul
New Yorkul cunoaşte înce- re a pierdut minţile şi agită din II: 15,00 Program de melodii popu­
¦ pînd de azi, 17 septembrie, fe­ nou lozinci şi chemări război­ 44¦¦ naval; SEBEŞ: Cinema de altă dată; lare ; 15,40 Atezică uşoară; 16,45 Cul­
4O4O*4 bra marilor întîlniri internaţio­ nice trebuie să fie duşi acolo 4/ T E IU Ş: Sinha Moca; ZL.ATNA: Aten­ tura romînească peste hotare; 17,30
¦4 unde merită, mîna lor crimi­ 444444444444> tele bătut de v în t; SIMERIA: Cîndva Muzică romînească imprimată pe dis­
nale, atmosfera atît de carac­ om en ire a ce re nală trebuie oprită. Omenirea la Paris. curi’ Electrecord; 18,55 Sfatul medicu­
*4 teristică zilelor, cînd în acest cere ca Adunarea Generală 4 lui : Toxiinfecţiile alimentare; 20,03
mare oraş al lumii îşi începe ială, problema dezarmării. A- mării, de a se încheia un a- Republica Populară Chineză să facă lucrul acesta. SELECŢIUNI DIN Adelodii populare romîneşti; 20,45
4 lucrările cel mai mare for in­ ceasta cu atît mai mult, cu cît cord în problema atît de vita­ n-a fost primită în O.N.U. •4>> PROGRAMUL DE RADIO Cîntă Atera Ianoli ; 21,05 Selecţiuni
ternaţional — Adunarea Ge­ după mai bine de cinci luni de lă a încetării experienţelor cu pentru motivul — susţin Sta­ Popoare ca cele din Alge­ din opera „Turando“ de Puccini ; 23,15
444 activitate, subcomitetul Comi­ armele nucleare, experienţe tele Unite şi sateliţii lor — că ria, Cipru, Oman ca şi din 4 Programul 1: 5,10 Jocuri populare Concert de noapte.
4 nerală a Organizaţiei Naţiu­ siei O.N.U. pentru dezarmare, care dăunează extrem de mult ea... nu există. Orice comenta­ Yemen luptă în prezent împo­ 4 romîneşti; 5,35 Muzică uşoară; 6,15
4 nilor Unite. creat special pentru rezolva­ generaţiei actuale şi mai ales riu ar fi de prisosinţă în faţa triva colonialiştilor pentru ob­ 4 Melodii populare romîneşti; 7,30 Cîn- BULETINE DE ŞTIRI:
rea acestei probleme atît de generaţiilor viitoare. Omenirea ţinerea independenţei. Omeni­ tece populare romîneşti; 7,50 Muzică 5,00; 6,00; 7,00; 11,00: 13,00:
4 Intr-adevăr, astăzi se des­ vitale pentru omenire, şi-a sus- cere cu hotărîre şi insistenţă unui asemenea... „argument". 4> uşoară; 9,00 Muzică de estradă; 10,00 15,00: 17,00; 19,00; 22,00; 23,52
4 pendat lucrările, fără a se fi ca aceste probleme sâ-şi gă­ Omenirea aşteaptă ca acea­ rea aşteaptă şi cere cu hotă­ 44 Muzică populară; 11,03 Teatru la mi­ (programul I ) ; 14,00; 16,00; 18,001
chide la New York cea de-a ajuns la vreo înţelegere în nici sească o rezolvare echitabilă rîre ca Adunarea Generală a crofon: „Trei generaţii“ de Lucia De­ 20,00; 21,00: 23,00 (programul 11).
4 una din problemele discutate. în cadru! celei de-a Xll-a se­ stă anomalie flagrantă să fie O.N.U. să condamne pe acei metrius ; 13,05 Muzică populară ro'mî-
4 Xlî-a sesiune ordinară a Adu­ siuni a Adunării Generale a care nu respectă
Speranţele popoarelor au fost O.N.U. lichidată. Omenirea cere ca o cauză dreap­
44 nării Generale a O.N.U. La — pentru a cîta oară ! — din drepturile legitime ale Repu­ tă şi sfînta
nou înşelate. Puterile occiden- De ani de zile, drepturile le­ blicii Populare Chineze să fie a popoarelor.
4 prima vedere, s-ar părea că tale n-au manifestat nici o do- gitime ale unei mari puteri respectate. * 4 4 4 4 4 4 f- 4
4 rinţă şi n-au făcut nici un e- cu cea mai mare populaţie de Pe ordinea dc
fort pentru ca această proble­ pe glob — Republica Populară Atenţia opiniei publice mon­ zi a celei de a
4 faptul nu conţine nimic neo­ Chineză — sînt ignorate şi diale este îndreptată în spre XîS-a sesiuni a
4 mă, care-şi aşteaptă rezolva­ astfel ea nu-şi poate ocupa lo­ regiunea Orientului apropia)
rea de peste zece ani, să fie cul ce i se cuvine de drept în şi mijlociu. Omenirea urmăreş­ Adunării Gene­
4 bişnuit, că totul e ceva nor­ scoasă din impas. Ba chiar te cu nelinişte noile manevre rale a O. N. U if » l
4 dimpotrivă. Propunerile pre­ Organizaţia Naţiunilor Unite. imperialisto-colonialiste puse sînt înscrise, de­
zentate de reprezentanţii lor Puterile occidentale, prin ma- la cale de către Statele Unite sigur, şi alte
4 mal, tradiţional. Şi pe bună au fost astfel făcute ca să şinaţiunile lor de culise, au împotriva Siriei — stat liber, probleme impor­
4 ducă la discuţii îndelungate, şi împiedicat de fiecare dată pînă independent şi suveran — nu­ tante. Omenirea
în cele din urmă, să împiedice acum admiterea Republicii mai pentru simplu motiv că aşteaptă şi cere
4 dreptate. Sesiunea aceasta e realizarea, unui acord cerut Populare Chineze în această ca toate aceste
4 cu atîta insistenţă de către po­ organizaţie, internaţională. De­ aceasta a refuzat să primească probleme să fie
din nou jugul colonial ornat rezolvate în spi­
44<444¦* obişnuită, cu o ordine de zi cu cîţiva dolari americani, tri­ ritul năzuinţelor te Ste * IP <iu ^
bogată în probleme ca şi cele­ mişi sub masca de „ajutor",
lalte II sesiuni care s-au des­ legifme ale po­
făşurat pînă acum. Ceva face

4 totuşi ca această sesiune, a
4

4 XlI-a, să prezinte o impor­
4

4 tanţă deosebită.
4

4 Date fiind problemele im­
portante şi vitale care frămîn-
4¦ tă în prezent omenirea, dată
44

4

44 fiind încordarea atmosferei,

4 care şi-a făcut din nou Ioc
4

44 în relaţiile internaţionale, mai

4<4 ales în regiunea Orientului a-
444 propiat şi mijlociu, omenirea
aşteaptă ca cea de-a Xll-a se­
4¦ siune a Adunării Generale a poare, pe umerii cărora apasă şi . R. P. Chineză există ca Omenirea aşteaptă ca Aduna­ poarelor. Gîndi-
44 O.N.U. să răspundă cerinţelor din greu . povara cheltuielilor stat, întreţine relaţii diploma­ rea Generală a O.N.U. să pe­ rea şi cerinţele \jţ

44444 sale vitale şi să contribuie militare. tice, comerciale, culturale cu depsească aspru pe acei care popoarelor sînt
44 prin lucrările sale, la rezol­ marea majoritate a statelor lu­ se joacă cu focul în Orientul drepte. Aduna­
varea celor mai arzătoare pro­ Omenirea aşteaptă ca cea mii, deşi ea îşi aduce un a- apropiat şi mijlociu. Această rea Generală a
4 bleme ale vieţii internaţionale de-a XII-a sesiune a Adunării port preţios la cauza păc:i în
Generale a O.N.U. să dea —
însfîrşit — curs dorinţei po­ Extremul orient şi Asia, deşi parte a lumii nu trebuie să de­ O. N. U. nu le
4 actuale.
4

4 Dintre acestea, locul cel mai poarelor de a se ajunge Ia o însăşi Statele Unite poartă vină iarăşi teatrul unor opera­ poate ignora.
4
M. COSTEA
4 important îl ocupă, fără îndo- înţelegere în problema dezar- tratative cu ea (la Geneva), ţiuni militare. Cei ce şi-au Un aspect din sala de şedinţe a O.N.U.

44

Redacţia şi administraţia ziarului şir. 6, Martie tu, 9, Telefon: 188-189, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr,236.320 din 6 noiembrie 19/19, —¦ Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ DEVA.