Page 51 - 1957-09

,/ :r> . •e n tra is

í-; : K'*3'*.;*. „ E L E C T R I C I A N U LPROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE "NIŢI-VAI
T‘...... , A,,','.w — BS

DE ÎNALTA TENSIUNE“

îmbrăcat în haine de lucru, ziceam, îl voi cunoaşte după fe- Pe vremea aceea, aveam puţin

Francisc Rotmiler tocmai se pre- Iul cum fusese descris înajun. de lucru. Curentul era folosit

.B lty gătea să plece pe teren.. Cu o Ca să nu pierd prea mult timp în numai cîteva locuri. Acum
trebuie să mergem în toată re­
H f e r ORCAH AL COMITETULUI REGIONAL P.M^R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL zi înainte, alergasem pe la con- m-am adresat unuia : giunea. Curentul a pătruns în
ducerea Uzinei electrice din — Spune-mi te rog, unde este multe oraşe şi sate.
Deva, pentru a-mi recomanda electricianul Rotmiler ?

un electrician bun. Tovarăşul — Uite-1 colo, în grupul a- Pentru a mă convinge, tova­

Miercuri 18 septembrie 1957 4 pagini 20 bani Andone, secretarul organizaţiei ce*a- răşul Rotmiler mi-a dat un e-

Anul IX. Nr. 858 de bază, îmi spunea despre Du- 1° mijlocul unor vlăjgani, xemplu :

mitru Lascu, dar tot el îşi adu­ Rotmiler, care părea a fi cel — Dacă în trecut, oraşul
se aminte că, în ultimul timp, mai în vîrstă, discuta ceva. Pro­ Deva avea 2.000 kw, acum nu­

In ciustea zilei de 7 Noiembrie acesta a fost în concediu de boa­ babil'că se sfătuiau asupra lu­ mărul acestora se ridică la
lă şi că mai fusese popularizat. crărilor ce aveau de executat 15.000.

Atunci, pe cine să propună ? în acea zi. Un om obişnuit. Ultima cifră a fost accentua­

După ce s-a gîndit puţin, văd Cînd a văzut. că scot carne­ tă în aşa fel, îneît nu mai era

că pune mîna pe telefon. tul, omul a început să se cam nevoie să notez.

— Alo, măi Muntene, care e codească. Mi-a povestit apoi cum cu­

cel mai bun electrician de la — S-ar putea să fie altul mai rentul vine la uzină de la Gura
noi ? Eu mă gîndesc la cine­ bun despre care să scrii. Ar fi Barza, Hunedoara, Cugir şi
Dupâ o jum âtate de lună de întrecere In Valea Jiului va, dar vreau să ştiu şi păre­ bine să întrebi şeful.
cum este îndreptat acolo unde
— Bine, am spus eu.
rea ta. se cere.

La uzina „Victoria"-Călan, producţie pe secţie...Astfel, ..pia- Şi la furnale sosesc noi mineri De la celălalt capăt al firului, — Dar ieri unde ai fost? — Despre familie ce să-ţi
întrecerea socialistă se desfă- Mumteanu, fără a mai sta mult — Am lucrat la staţia de la mai spun. Băiatul este militar,
şoară cu aceeaşi intensitate ca nul !a fost îndeplinit în proporţie Echipele conduse de Iosif Ş te­ In primele 7 luni din acest an pe gînduri, răspunse : Hunedoara. Se defectase trans­ iar fata măritată. Eu primesc
şi pînă acum. Aceasta ne-o dove- de 118,8 k su-tă. O contribuţie fănescu şi Iosif Bîrlea, au a- peste 3.000 de persoane din toate formatorul, am pus izolatoarele. salariul cel mai bun, apoi pri­
desc rezultatele obţinute de mun- serioasă au adus echipele de la vut cele mai bune rezultate'în regiunile ţării s-au angajat să lu­ — Cum, nu ştii ? Rotmiler, Ştiţi, eu şi cu alţi oameni sîntem mă în fiecare lună, deplasare.
citării, tehnicienii şi inginerii u- piese mecanice, oare au îndepli- prima jumătate a lunii septem- creze ca mineri pe mai mulţi ani in Francisc Rotmiler. aproape tot timpui pe teren. Ne ajunge.
zinei, in prima jumâtate a lunii nit planul în proporţie de 186 exploatările carbonifere din VaJea Lucrăm la linii de înaltă ten­
septembrie. Iată numai citeva la sută, oochile 125,7 la sută. L7 au îndeplinit planul de Jiului. De asemenea, în luna august — Ai nimerit bine ! La el mi- siune, supraveghem linia, ob­ După ce m-am despărţit de
rezultate ţ i n u t e ie colectivul radiatoare 116,7 la sută, cazane j c/;e * orooortie d* 124,5 au mai fost angajaţi încă 460 mi­ era şi mie gîndul, conchise se­ servăm şi reparăm deranjamen­ tovarăşul Rotmiler, am pornit
uzinei în această perioadă. de M t e ^ l ^ o u 162 1 neri la Lupeni, 309 la Vulcan, 227 la cretarul organizaţiei de bază. tele... către redacţie. In urmă, un to­
la sorta etc. Printre cei care au la su. Petrila, 219 fa Lonea, 184 la Aninoa- Aici s-a oprit. Ar fi vrut să varăş mai curios din fire, îl în­
La secţia turnătorie obţinut cele mai bune rezultate I., , , . , , Cum să scriu despre un om mai spună ceva, dar nu ştia ce trebă :
tă- ln ţelul acesta furna.ul I a pe care nu l-am văzut nicio­ anume. Trebuia să-l scot din în­
Consultîmd cifrele de plan ale dată ? Şi nici în acea zi n-am curcătură. — Cine era omul ?
echipelor din secţia turnătorie, se numără şi tov. Andrei Ghe- îndeplinit planul in proporţie de sa şi 97 la Uricani. La Petrila zi­ putut să-l văd, deoarece pleca­ — Lucrezi de mult la Uzina — De la ziar. Dar nu i-am
ne putem da uşor seama că aici se la Hunedoara, unde avea electrică? am întrebat, spus prea multe lucruri. Sînt
s-a dus o muncă însufleţită pen­ ţe, care a realizat planul în j j o j la sută. lele acestea s-a angajat un grup de de executat nişte lucrări. Rotmiler îşi puse mîna la frun- alţii mai buni decît mine, ca­
tru îndeplinirea planului de 44 de tineri din regiunile Iaşi, Ga­ te în semn de gînuiie. re să apară în ziar.
proporţie de 158 la sută, Zam- Rezultate îmbucurătoare au laţi, Bucureşti, timişoara. — Dacă vrei să-l găseşti, să - - Păi cam de vreo 40 de
CUM A M vii mîine la 7, mi-a spus tova- ani, din 1917. Cunosc toate Tînărul zîmbi... Apoi şi-au a-
MnfiiriaiNnseiivouuriCiicuriăoomu«ne1s4c5u la 12s0ut,laa, avut, şi cei. d,e l,a se. crţ,i.a semi•- Cei veniţi să lucreze în mină se răşul Andone. transformările petrecute in uzi-
cu califică la locul de muncă. El au de ranjat sculele şi au pornit iară.
sută şi Gheorghe Vucsuta cu cocs unde planul de producţie a A doua zi, mi-am ascuţit ere-
ionul, şi am plecat grăbit la Aveau de executat lucrări im­
133 ta sută. fost îndeplinit cu 105.2 la sută. asemenea posibilitatea să urmeze Uzina electrică. Mă tot-uitam
portante.
DRAPELUL ? şcoli profesionale de ucenici pentru
diferite meserii, precum şi şcolile de
mineri şi ajutori de miner de pe lin­

îndeplinind mai bine decît ce­ gă fiecare exploatare, iar mai tîrziu prin curtea uzinei, poate,. îmi nă, am fost martorii’- acestora. V. ALBD
lelalte brigăzi toate aceste obiec­ pot urma cursurile şcolilor de maiş­
Intre brigăzile U.T.M. de pro­ nu s-a făcut chiar aşa de uşor. tri. La 2—3 luni după angajare, a- ’OOOOOOGOOOGOOCOOOOOOGGOOÔOOOOOOOOÔO0OOOOO >0000000, 'OOOOOOOOOOOOOOOOC<3COOOOOOOOOOOOGOOOOOCOOOOOOOOOOOeOOOOOOGee©OOSO®O9Oe0»
ducţie din secţia construcţii me-' A trebuit să dăm atenţie mare
vînd noţiunile de bază ale meseriei O AM EN I, STÎN CI Şl PĂDURI
tal ce, se duce de multă vreme fiecărui obiectiv în parte. Mai tive ale întrecerii, am acumulat alese, noii mineri pot să cîştige în­ S p re
o luptă îndîrjită pentru obţine- întîi am luptat pentru realizări puncte preţioase. De pildă, pen­ tre 800—1.100 Iei lunar, iar după p e ş te ra „ P rih o d iş te i“
tru faptul că ne-am depăşit nor- 2—3 ani cei ce lucrează cu price­
rea celor mai frumoase realizări, cît mai mari în producţie şi pen- pere pot obţine cîştigurj lunare de
La baza acestei întreceri dintre tru cît mai multe economii. Am ma de producţie cu 26 Ia suta,
brigăzi, stă întrecerea socialistă realizat o producţie mare dato-

axată pe obiective concrete. rită organizării mai bune a mun- am primit 52 de puncte. In total, 2.000 şi chiar peste 3.000 lei. Tînă- II.
noi am realizat 247 de puncte şi rul Gheorghe Berboi din comuna
Brigada pe care o conduc eu cil, datorită aprovizionării la Năruja, raionul Vrancea, care lucrea­
astfel ne-am situat în fruntea al- ză din luna mai ca vagonetar în
s-ia încadrat încă de la început în timp şi în cantităţi suficiente tor brigăzi. Ioan Paraşca, res­ sectorul li al fiinei Petrila a cîşti­ Cariera a rămas jos, in urma noa­ pină la vechea carieră. Apoi, încărca­ care pot fi utilizate in cele mai di­
stră. Urcăm acum pe muchia unui tă ln vagoaete, piatra îşi va conti­ ferite domenii, de la piatra de var şi
această întrecere, însă pînă la un cu materiale, datorită lichidării deal cu iarba uscată de razele fier­ nua drumul mai departe. Păşim acum pină la plăcile pentru ornamentarea
binţi ale soarelui. De-aici, se deschi­ pe un drum de ţară, puţin umblat, faţadelor de clădiri.
timp n-a participat efectiv, pentru lipsurilor nemotivate de la lucru, ponsabilul brigăzii care a deţinut gat în luna august 1.700 lei: Anton de in faţa ochilor o privelişte mărea­ prin mijlocul pădurii.
ţă : m unţi îndepărtaţi cu piscurile as­ In aceste locuri sint foarte numeroa­
că obiectivele se refereau doar In acelaşi timp am avut grijă să trei luni consecutiv drapelul, n-a Trunk din Cărei, mecnnic auto în sec­ cuţite, ascunşi in văluri de ceaţă, dea­ Adeseori, de-o parie şi de alta a se fenomenele carstice. La tot pasul
avut ce face şi a trebuit să ni-1 torul II la aceeaşi mină, a cîştigat luri pleşuve, arse de soare, la poa­ drumului, se ridică pereţi de stinsă, intilneşti izvoare ce ies pe neaştep­
la depăşirea planului de produc- nu facem nici o risipă de ma­ cedeze. Brigada lui a realizat in prima lună după angajare 700 lele cărora se-ntind lanuri nesfirşiie de culoare negricioasă sau verzue-ar- tate din scoarţa pămintului, scobituri
lei, iar în luna următoare L050 lei. de porumb. Şi printre ele, zărim in glntie. Sini şisturi argiloase şi roci in stinci, chei.
fie. Cînd însă s-a stabilit oa în teriale, să îngrijim sculele şi ma- fundul văii, alergind de-a lungul unid cil urme de cărbune.
fir de. apă, linia ferată pe care veni­ După ce imortalizăm citeOa vederi
întrecere să fie trecute şi crite- şinile ou care lucrăm, să dăm numai 166 de puncte. Alţi muncitori, printre care Petre sem purtaţi de „mooăniţă", cu cite­ De jos, din fundul văii¦străjuită de pe pelicula filmului, începem urcuşul
va ore înainte. păduri, răzbate mugetul înfuriat ai pe versantul sting (privind spre sud),
rii ca : grija faţă de scule şi a-, producţie de o calitate superioa- In secţia noastră sînt şi alte Percu, ajutor de miner, venit din apei. Şi mai departe, in jos, se ză­ acoperit cu pădure de brad şi cu un
gregate, curăţenie şi ordine la ră. Lupta pentru o producţie cît In tr-u n . desiş de pădure tlriără, in- resc citeva grupuri de case, împrej­ uriaş covor de ferigi.- Aerul ' tare de
Huşi, Nicolae Albert din Petroşani, tilnim un grup de oameni, printre ca­ muite cu gard înalt de lemn. Este sa­ munte, cu o pronunţată nuanţă de
locuLde. muncă, acţiuni de mun- thâL mare a fost birie împletită tul Prihodiştea, ultima aşezare ome­ ozon, iţi pătrunde uşor in plămlni, în-
brigăzi oare au obţinut realizări fost vînzător în comerţul socialist, re recunoaştem fără prea mare greu­ nească in inima acestor păduri. viorindu-te, dindu-ţi noi forţe pentru
că voluntară etc., brigada. ..noa- cu celelalte obiective ale î.ntrece- urcuş.
Acest®a sînt brigăzile con- au ajuns să. cjşţige în timpul scurt tate pe inginerii iopografi Consian- De-aici şi pină-n partea cealaltă, la
stră s-a încadrat în întrecere cu rii. Brigada noastră a făcut mul- duse de Niookte Moise,-- DumAferU---- de-Cînd s-au angajat ca mineri la vreo 30 km, spre Zam, locurile sini Insfirşit, o cotitură spre dreapta' şi,
Dtvascălu,. Victor Co__c_uiţ şi Vasilie„ Petrila între 1.200— 1.500 lei ,lu..n...a..r iinovici şi Popa de la Trustul minier ptislii, pline cu păduri uriaşe, locuite in faţa noastră, apare mult dorita
Brad. „Peşteră a Prihodiştei" — o uriaşă
toate forţele. te ore de muncă voluntară1la Man. Ca să putem păstra dra­ Noilor angajaţi în exploatările Văii doar de păsări şi de animale săl­ deschizătură in peretele de calcar.
pelul va trebui ca şi în viitor Jiuiui l i , se asigură imediat locu­ îmbrăcaţi uşor, căci soarele dogo­
Cum am cucerit drapelul de strîngerea fierului vechi care era să muncim bine. De aceea ne-am inţă. batice. Din Ioc, in loc, zărim prin Aprindem lardernele şi, după ce mai
şi luat angajamentul de a depă­ reşte puternic, cei doi, cu un grup privim toiwă odată lumina străluci­
brigadă fruntaşă pe secţie ? aruncat prin secţie, la curăţenia şi cu 1 la sută realizările din lu­ Pentru minerii Văii Jiului se con­ pădure, porţiuni defrişaie de curind, toare a soarelui, începem să înain­
struiesc în fiecare an circa .600 apar­ de muncitori din cadrul aceluiaşi trust, tăm. Ne cufundăm parcă intr-o altă
Foarte simplu. Am muncit mai din hală şi la alte acţiuni. De tamente în blocuri confortabile, pre­ efectuează măsurători. Am aflat că in iar drumul este jalonat cu ţăruşi:
lume.
mult şi miai bine, am realizat mai asemenea, am pus ordine desă- cum şi cămine pentru nefamilişti, curînd, pentru a ptme in exploatare T—36; T— 18; T—25.
Sub bolţile înalte de piatră este
multe puncte şi am cîştigat. vîrşită la fiecare loc de muncă na august. zăcămintele de la „Peşteră", se va în ­ Sint semnele pentru terasamerdul li­
o linişte adlncă, tulburată doar, ara­
Bineînţeles că toată treaba asta al membrilor brigăzii noastre. Dacă vom reuşi să ne menţi­ cantine moderne, cinematografe şi cepe construirea unei linii ferate în­ niei.
nem în frunte, asta ne-o va arăta alte construcţii social-cuiturale. Noii reori, de un picur de apă ce se des­
k)<X>0<X><CKXX>CK>00<><X>00<X><>0<X>CKX><><X>00<><>000<)0 > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 viitorul. Noi sîntem hotărîţi să angajaţi îşi pot procura imediat mo­ guste de la zăcăminte şi pină-n vir- Ş i cînd te gindeşti că in anul vii­

Cum stăm cu arăturile pentru bilier şi lingerie pentru pat pe care lor, prin aceste locuri, pe culmile dea­

păstrăm drapelul cît mai mult 1 le achită în rate. Transportul celor

IOSIF GHERMAN
veniţi în grup prin direcţiile raionale

însămînţările de toamnă? responsabil de brigadă U.T.M.
^ ale rezervelor de muncă este asigu­

la secţia construcţii metalice rat gratuit de către exploatările car­

din Combinatul siderurgic bonifere. ful acestui deal. Iar de aici, mate­ lurilor, sărind peste prăpăstiile fără prinde din tavan. Pe pereţi, la lumi­

Una dintre cele mai importan- suprafaţă însemnată dar se pu­ Hunedoara rialul va fi trimis printr-un rostogol fund ale văilor, va goni un tren... nă, descifrăm toi felul de nume scri­
te lucrări agricole ce se cer în tea face mult mai mult. ln ra- Pe neaşteptate, drumul care acum se cu cărbune sau cu fum de la lam­
această perioadă, este executa- ionul lila, situaţia arăturilor O O S O C O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C 00 OO v 30 000 00 000 000 00 000 000 00 000 000 00 000 000 000 00 0C

rea arăturilor pentru însămîn- pentru însămînţările de toamnă Cît mai multe furaje însilozate s-a transformat in potecă, devine u- pa de carbid. Se vede că pe-aici, sini
ţările de toamnă. Practica ne se prezintă extrem de slab. Au med, plin cu noroi şi băltoace. îna­ numeroşi vizitatorii.

dovedeşte că executarea arătu­ fost arate doar 225 hectare din intăm mai greu, dar totuşi iu i ne o- Zgomotul paşilor se pierde in stra­

rilor şi grăparea lor cu cel pu­ cele peste 10.000 cîte urmează a Im raionul Hunedoara, ca în şi importanţa însilozărilor. Cu mod nepermis însilozarea, deşi, prim. Sinlem înconjuraţi de păduri, tul de pămînt afinat, care se găseş­
ţin doua săptămîni înainte de fi însămînţate. Nici raionul Hu­ întreaga regiune de altfel, con­ toate acestea situaţiia existentă atît consiliul de conducere, cît şi iar pîriiaşul care făcea atiia zgomoi, te pe jos. Pereţii sint tapisaţi aproape
însămînfare, are o mare însem­ nedoara nu se prezintă mai bine diţiile climaterice asigură plan­ în problema furajelor însilozate colectiviştii sînt pe deplin con­ curge acum pe lingă noi. De data complet cu un strat galben-alburiu de
nătate în sporirea producţiei la decît raionul llia în această pri­ telor de nutreţ o creştere şi dez­ în raionul Hunedoara este cu vinşi de avantajele furajelor în­ asta, susură cuminte printre pietfele tufuri calcaroase.
hectar. Plantele însămînţate în- vinţă. Suprafeţe mici au fost a- voltare bună. Pe lîngă porumbul totul nesatisfăcătoare. silozate. Credem că totuşi con­ albe.
tr-o arătură făcută în aceeaşi rate şi în raioanele Haţeg, furajer, ca plantă recomandata siliul de conducere al GAC, vta La ieşire am mai făcut nişte fo­
zi, sau cu două trei zile în ur­ Orăştie, Alba şi Brad. însilozării, pot fi folosite şi alte Unde este puţină lua măsurile cuvenite în proble­ Un amănunt interesant. tografii, apoi am vizitat „Cheile” din
mă, vor avea de suferit din plante care se găsesc din abun­ preocupare ma aceasta pînă nu-i prea tîr­ Oriunde te uiţi, nu vezi nimic alt­ vecinătate, bogate în fosile.
cauză că tocmai cînd încolţesc, In această perioadă, lucrările denţă c a : mohorul, frunză de ziu. ceva decît păduri şi masive albe de
brazdele se aşează rupîndu-le agricole nu sînt aglomerate iar sfeclă furajeră, frunză de varză In urnele gospodării colective calcar. Am ajuns intr-un loc unde Spre seară, am pornit din nou la
rădăcinile. De aceea, se cere ca pămîntul este reavăn, numai etc. Toate acestea, prin mărimea din raionul Hunedoara, ca cele La Călan, promisiuni înaintarea ne este oprită. In faţă, de-o drum. De dala aceasta coboram şi
arăturile să fie făcute cu cel bun pentru arat. Există deci toa- lor şi cantităţile în care se gă­ din Simeria Veche şi Rapoltu dar nu se mişcă nimic parte şi de alta a văii, se ridică ştirici privirea reintilnea in drum privelişti
puţin 14 zile înainte de însămîn te posibilităţile pentru a se im- sesc, asigură o sursă bogată pen­ Mare, existînd o oarecare preo­ uriaşe, iar la poalele lor, pină depar­ de oJ rară frumuseţe. De undeva, de
ţare pentru ca brazdele să aibă tru furajarea animalelor. Lucrul cupare faţă de însilozări, s-a fă­ In privinţa însilozărilor, Comi­ te pe cursul pîriiaşului, se întinde o departe, mi-au revenii in minte cuvin­
timp să se aşeze pînă la încol- pulsjona ritmul arăturilor pentru cut ceva — departe însă de po­ tetul executiv al sfatului popu­ pătură albă de grohotiş. tele cintecului „Frumoasă eşti patria
firea boabelor. însămînţările de toamnă. este cunoscut. Tovarăşii, tehni­ sibilităţile ce le au. La Simeria lar din Călan, a făcut foarte Iţi dai seama Imediat că te afli in mea", şi parcă lumii întregi voiam să-i
Veche de pildă, au fost însilo­ multe... promisiuni. De cîte ori faţa unor bogăţii enorme, inepuizabile, strig această realitate.
Pregătirea din timp a terenu­ cieni agronomi din raion, cunosc zate 60 tone furaje, iar Ia Ra­ s-a discutat problema însiloză:’-
rilor mai are şi o altă impor­ poltu Mare 20 de tone. Colecti­ lor, tovarăşii de la sfat au repe­ PIRVA IOAN
tanţă, aceea că asigură execu­ x>ooo<xxxxx>ooc)oooooooooo<>soooooooooooGoooc>oosooo©«oobooooaoGooeooooaoGôO wooooooc viştii de aici au ajuns la convin- tat aceeaşi p lacă: „vom face
tarea însămînţărilor la timpul gerea că furajarea animalelor tovarăşi, vom face“. De făcut
optim. Iată de ce este impor­ ^ p en tm m u n e it& M h u tte d o^ eni c__u_ —n.u.1t_r__e1ţ î_n__sîillo___z__alt, a__s_îi-g----u---r-Xă ~o Aî.nsăO, n’ u s-a frsăj cutI ni. mi. c. -Nvr.k'.
tant ca organizaţiile de partid, cantitate sporită de lapte.. De măcar gropile de siloz.
sfaturile populare şi agronomii, asemenea, animalele furajate sînt Cu sare şipuiper
să mobilizeze unităţile socialis­ măi sănătoase şi mai robuste. Pînă cînd va mai dura nepă­
te şi pe ţăranii muncitori indi­ sarea şi promisiunile, tovarăşe Sfidătoare... de la l.R.T.A. Sebeş. Cu tă atitudinea conducătb-
viduali pentru a pregăti din Nu .acelaşi lucru se poate spu­ preşedinte al Comitetului execu­
timp terenul ce urmează a fi în- ne despre starea de fapte din ...poate fi numită aii- autobuzul pe care-l con- rilor întreprinderii I.S.P.L.
sămînţat în această toamnă. G.A.C. Sîntandrei, ori la unele tiv. al sfatului popular comunal tudinea conducerii O.C.L. ?uce< jace ce vrea !ără Simeria, care, in ziua de
staţiuni de montă ca cele dm 1 sepiemf)rie ctnd ^
Există în regiune multe gos­ Băcia, Călan, Peştişul Mic şi al­ din Călan ? ţie teamă că ua ft
podării colective, întovărăşiri şi tele.
ţărani individuali care au pre­ Situaţia în întregul raion... Brad faţă de unele pro- tras la răspwrui.ere. Astfel, mulţi cetăţeni din satul
gătit întinse suprafeţe de teren De ce au înttrziat
pentru însămînţările de toamnă. insilozările la G. A. C. ...nu se prezintă deloc bine puneri ale cetăţenilor.. !n ziua ?e ; septembrie, B ăcia. s-au dus., cu lap-
Unele gospodării colective, ca Planul total lă însilozări preve
cele din Apoldu de Sus, Miercu­ Sîntandrei ? de 1.600 tone furaje însilozate Poate fi numită ast- ^0/erU[ Ordeanu, care fă- tete la centrul de CQlec-
rea, Pianu de Sus, Reciu şi al­ Din cantitatea aceasta, 700 tone
tele, au arat trifoiştile şl supra­ Deşi la început au fost luate fel, deoarece numai aşa cea ctlrsa Sebeş— Ungu- tare şi nu l-au putut pre­
feţele cultivate cu borceag, pre- unele măsuri, piuă în momentul sînt prevăzute la G.A.S.. 300 to
gătindu-le din timp pentru a fi de fiaţă nu a fost însilozat nimic. se explică de ce, in urma ln loc să vină in sta. ^ ^^ ^
însămînţate cu grîu. ne la G.A.C., 100 la staţiuni de
Au fost începute lucrările 'a consfătuirii cu consuma- ţia Ungarei ta ora 5, . . .
Situaţia arăturilor pentru în­ repararea silozului. Lucrările în­ montă şi 500 tone pentru ţăra­
sămînţările de toamnă nu ne cepute au fost tărăgănate şi abia torii din G-urabarza, ţinu- conform programului, a ' ° a m m Care S^ ^le
poate mulţumi totuşi. Deşi tim­ nii muncitori cu gospodării indi­ (ă în ziua de 4 august venit de-abia ta ora 8. dus la labrică-
pul a fost favorabil s-au execu­ zilele astea au fost scoase co- a c., această conducere M otivul? Cu o zi inain- Un d l caz. In ziuă
tat puţine arături faţă de posi­ frajele. La înlîrzierea însilozării viduale.
nu a luat nici o măsură, te făcuse o plimbare cu de 2 septembrie, in sa-
bilităţi. In raionul Sebeş au fost a contribuit şi indiferenţa cu ca- Ţinînd cont de faptul că la La consfătuire, consuma- ma?ina ?tlpă nişte ţuică fu[ p eiren^ m s.a pu[u{
torii au criticat pe mă-
pregătite pentru însămînţare re a fost privită această proble- G.A.S. au fost însilozate doar celarul loan Berindei, ca- Impreună cu medicul ve- colecta nici un litru
400 de tone, la G.A.C. 80 lorie, re nu respectă calităţile terinar # medicul circum- de lapte tot din lipsă de
mă de către cei chemaţi să ras- la carne, iar igiena de- scripţiei sanitare din Ro- bidoane.
la staţiuni de montă 40 tone şi
In Hunedoara, oamenii muncii primesc din ce în ce mai' servirii lasă de dorit. şia de Secaş. Oare con- Cum îşi realizează oaie
multe apartamente de locuit, moderne, cu toate instalaţiile ne­ individual 40 tone, este necesar
cesare. „Conducător ducătorii l.R.T.A, n-au aceşti tovarăşi planul?
să se ia măsuri imediate pentru nimic de spus? Pină cind persistă in. a-
IN CLIŞEU : Un şir de noi blocuri care vor fi date în cu-| unic“ ...
tind în folosinţă. Upsă Ae Meres...este titlul pe care şi-l Li1psă de inte—re~ s~...... c^ea5/ii^ oţaectareţl lap.

peste 5.000 hectare. Aççâsta e o I «A. /*•. S \ V -V- 1 pundă de ea. S-a tărăgănat în a grăbi însilozarea furajelor, atribuie şoferul Ordeanu, „âşa poate fi califica- tejui ? f