Page 52 - 1957-09
P. 52

DRUMUL SOCIALISMULUI

                                                                                                                                                                                                                                                      E x p lo a ta re a
                                                                                                                                                                                                                                                sfrafelor de cărbune
                                                                                                                                                                                                                                                Iţ 1.415 m adîncâme

Problem e de tehnică m inieră                                                                                      In prezent, ia Brno este des­                                                                                                     La o mină din Belgia s-a a-
                                                                                                                                                                                                                                                  funs cu exploatarea cărbunilor
                                                                                                                   chisă cea de-a treia Expozi­                                                                                                   la adîncimea de 1.415 m.

S u s ţin e r e a a n c o ra tă 10—20 după scara prof. Proto- punct de vedere al siguranţei                        ţie industrială a R. Cehoslo­                                                                                                     Exploatarea se execută mi­
                                      diaconov.                           la exploatarea în mine. Acest                                                                                                                                           ma cu ciocane de abataj, deoa­
                                                                                                                   vace. Ea cuprinde peste 4.000                                                                                                  rece datorită, gazelor trebuia
In ultimul timp s-a experimen­ Construcţia lui permite perfo­ transformator are dieleatric so­                     de exponate.                                                                                                                   să se renunţe la operaţiile de
                                                                                                                                                                                                                                                  puşcare.
tat şi s-a extins destul de mult rarea găurilor orizontale şi ver­ lid ou nisiip uscat. Construcţia                IN CLIŞEU: Uriaşul strung
                                                                                                                                                                                                                                                     Transportul în abataj se face
aşa numită „susţinere ancorată“ ticale, precum şi cu înclinări de lui se deosebeşte esenţial de cea                vertical S.K.-32, produs de U-                                                                                                 cu transportoare, pe galeriile
                                                                                                                                                                                                                                                  de colectare cu vagonete.
sau „suspendată“.                     la 0 grade—90 grade.                a celorlalte tipuri de transforma­       zinele „Hulin" din Moravia,
                                                                                                                                                                                                                                                     Cu toi aerajul intensiv, care
Principiul metodei constă din Agregatul se poate folosi şi toare. Miezurile sînt montate                           care este expus la Expoziţia                                                                                                   se face la mina respectivă pro­
                                      pentru perforarea găurilor de orizontal, iar coloanele vertical.             de la Brno.                                                                                                                    centul de metan este foarte
următoarele :                                                                                                                                                                                                                                     mare, ajungînd la ieşire la 3
                                                                                                                                                                                                                                                  la sută. Pentru coborîrea con­
In cazul unui acoperiş şistos cercetări în cazul săpării suito- Bobinele sînt cilindrice, aşezate                                                                                                                                                 ţinutului de metan se face o
                                                                          în aşa fel înoît să înlesnească                                                                                                                                         degajare prealabilă prin găuri,
nesusţinut de jos., pe suprafeţele    rilor.                              răcirea transformatorului prin           Autovehicul pentru linierea şinelor în curbă                                                                                   de drenare, eliminîndu-se cir­
de contact, între stratificaţii, a-                                       nisip. La transformatoare de pu­                                                                                                                                        ca 27.000 m. c. gaze cu o pu­
pur eforturi care desfac straiele în     Perforarea se execută rotativ    teri mari, între bobine se inter­           întreprinderile de transporturi       tate de 300 litri, prevăzută cu            stînga sau la dreapta. Conduce­            tere calorifică de 7.000—7.500
felii. In urma acestui fapt, fie­     percutant.                          calează table metalice pentru            din Berlin (R.D.G.) au pus de            un dispozitiv interior de ames­            rea se poate efectua cu ajutorul           Kilocalorii pe m. c. După dre­
care strat se încovoaie într-o oa­                                        activarea răcirii. Cuva transfor­        curînd în circulaţie o autocamio-                                                   unei oglinzi retrovizoare.                 nare. procentul ie metan s-a
recare. măsură, independent. Un          Agregatul este format dintr-o    matorului este din tablă ondu­           netă-cisternă pentru ungerea şi­         tecare, comantdiat de lia axul oa-                                                    redus la 1,2 Ia sută.
astfel de acoperiş se poate ase­      coloană telescopică, pe care este   lată. Spaţiul liber din ouva             nelor de tramvai în curbă. Cu a-         dramfe iad vehiculului. O pompă               De îndată ce capetele de un­
măna în acest caz cu un pachet        montat dispozitivul propriu zis     transformatorului este umplut            jutorul acesteia se evită ungerea        montată pe şasiu împinge lubri­            gere au intrat în şanţurile şine­             Din cauza presiunilor foar­
de scînduri încovoiate, care nu       de perforare, compus din garni­     cu nisip uscat. In fundul ouvei          manuală, care necesită mult              fiantul printr-un furtun în capul          lor se deschid automat o serie             te mari unele galerii se rear-
sînt legate între ele.                tura de prăjini cu mufe duble       este prevăzut un orificiu pentru         timp, este scumpă şi defectuoasă,        de ungere.                                 de supape, iar lubrifiantul                mează de die 5 ori.
                                      şi ciocanul pneumatic cu coroana    golirea nisipului. Ieşirile pentru       tocmai în interiorul şinelor, unde                                                  curgînd unge şinele, fără a a-
   D^că scîndurile se leagă între     de perforare, acţionat cu aer       cabluri sînt montate pe pereţii          frecarea este maximă.                       Lubrifiantul este compus din­           junge pe ciuperca acestora. De­               Cu toate că aerajul se efec­
ele cu cuie, eforturile vor fi pre­   comprimat.                                                                                                            tr-un amestec de apă cu grafit             bitarea lubrifiantului din cister­         tuează cu óiteva ventilatoare )
luate de acestea, iar pachetul                                            laterali. Transformatorul este              Pe şasiul autocamionetei este         şi uneori cu un adaos de ulei              nă la capete se face cu ajutorul           cu debite de 6— 10 m. c.ls tem­
de scînduri va lucra ca un tot.          In timpul perforării, garnitura                                           montată o cisternă cu o capaci-          uzat. Ajuns în apropierea locu­            unei pompe cu angrenaj. După               peratura în abataje atinge 45,8 1
                                      de prăjini terminată cu ciocanul    prevăzut cu un comutator de                                                       lui de ungere, se pune în func­            terminarea operaţiei se opreşte            grade. Pentru a se reduce a-
   Rolul cuielor în lucrările mi­     de abataj este pus în funcţiune                                                Duşumele din plăci                     ţiune amestecătorul cisternei              pompa, se închid supapele, se ri­          ceastă temperatură în mină
niere — lucrări de pregătire sau      dîndu-se avansul necesar aerul      reglare.                                                                          pentru a se împiedica depunerea            dică capetele de ungere şi se o-           funcţionează 5 instalaţii de
abataje — îl îndeplinesc anco­        comprimat pentru acţionarea                                                             celulare                      grafitului pe fundul acesteia. Şo­                                                    condiţionare a aerului. Puţul
rele sau şuruburile. Şuruburile       ciocanului şi apa pentru spăla­        Avantaj ele transfarmato arelor                                                ferul conduce apoi autovehiculul           preşte amestecatorul cisternei.            de aeraj are diametrul de [
                                      rea găurii sînt aduse în garni­                                                 Industria lemnului fabrică de         în aşa fel faţă de şine, îneît ca­                                                    6 m.
de ancorare sînt o tiijă'die oţel     tura de prăjini prin mufa dublă     cu nisip se datoresc proprietăţi­        curînd un nou produs care                petele de ungere cpborîte să in­           Viteza vehiculului cu amestecăto­
de 25—30 mm. grosime şi 1,5—          aflată la prăjină în partea opusă                                            constă dintr-o placă de duşu­            tre în şanţurile şinelor şi să ră-                                                        Producţia minei respective
3,00 m. lungime. Partea de jos        ciocanului.                         lor d !electric lilui utilizat. Nisipul  mea, alcătuită din două feţe de          rnînă acolo chiar dacă vehicu­             rul în funcţiune este de 25 km/h,          este de 1.200 tone pe zi.
este filetată şi prevăzută cu o                                                                                    placaj din 3 sau 5 straturi, li­         lul deviază cu circa 250 mm la
piuliţă, iar partea de sus, care         Noi tipuri de                    cuarţios este ignifug, absoarbe          pite peste un miez de formă ce­                                                     iar în timpul ungerii de 10—15             Staţiunea ionosférica
intră în gaura de ancorare, poate                                                                                  lulară. Această placă seamănă,
                                                                          gazele, este stabil la tempera­          prin construcţia ei, cu aceea a                                                     km/h.                                       de pe insula Rügen
                                                                                                                   uşilor plane cu miez celular şl
                                                                          turi în a lte ; în stare cristalizată    posedă un raport înalt între re­                                                                                                  Intre Jasmund şi Wittow s e '
                                                                                                                   zistenţă şi greutate, rigiditate                                                                                               află staţiunea maritimă Julius-'
                                                                          are o bună conductivitate ter­           ridicată şi bune însuşiri termo-                                                                                               ruh. Aici, în partea de nord a
                                                                                                                   şi fonoizolatoare.                                                                                                             insulei Rügen, a fost amena­
fi tronconică şi prevăzută cu o t r a n s f o r m a t o a r e mică. Dezavantajele utilizării                                                                                                                                                      jată în luna iunie a acestui an
manta de oţel zimţată, la exte­                                                                                       O duşumea formată din ase­                                                                                                  o staţiune ionosferică, care are
rior, care fixîndu-se în gaura de     folosite în mine                    nisipului în transformatoare             menea plăci cu grosimea 15 mm                                                                                                  drept sarcină să întreprindă
                                                                          constau în faptul că nisipul este        cîntăreşte mai puţin de - 4—5                                                                                                  cercetări importante în cadrul
                                                                                                                   kglm2, trebuind să suporte însă                                                                                                Anului Geofizic Internaţional.
ancorare, împiedică ieşirea anco­        Dezvoltarea crescîndă a elec­    higroscopic şi că nu umple com­          sarcini pînă la circa 3.870              Traversă de tip nou
rei din gaură. Un alt tip de tijă     trificării minelor a ' necesitat    plet tot spaţiul cuvei transfor­         kglm2, du o săgeată mai mică                                                                                                      Staţiunea ionosferică este în­
de ancorare, mai puţin întrebuin­     construirea unor transforma­        matorului. Higrosoopicitatea ni­         de W şi fără nici o defectare.                                                                                                 zestrată cu aparate complicate'
ţat, este cu capul tijei despicat     toare pentru lucrul în subteran.    sipului poate fi evitată prin în­        Noile duşumele de placaj sînt                                                                                                  — nişte roboţi minusculi pen­
şi prevăzut cu o pană de fixare.      Tronisfonmiatoarele folosite în     chiderea perfect etanşă a cuvei          folosite în prezent la pardosirea                                                                                              tru a căror deservire sînt ne­
                                      mine trebuie să îndeplinească       transformatorului, precum şi             avioanelor, ambarcaţiunilor, ca­                                                                                                cesari numai un om de ştiinţă
   Ancorele fixate în găurile per­    anumite condiţii cerute pentru      prin impregnarea nisipului cu            mioanelor, remorcilor, vagoane­                                                                                                şi trei tehnicieni.
forate în acoperiş, îl susţine prin   lucrul în mină (să fie de tip       substanţe hidrofuge. Umplerea            lor de cale ferată şi a altor con­
intermediul piuliţelor şi al unor     antigrizuto'S, să aibă gabarit re­  complectă a spaţiului din .inte­         strucţii similare.                                                                                                                Staţiunea măsoară capacita- \
rondele strîns lipite de grinzile                                         riorul ouvei se poate realiza                                                                                                                                            tea de reflecţie şi permeabili-
metalice din oţel profilat.           dus, să fie mobile şi sigure în                                                            ----- * -----                                                                                                    latea ionosferei. Aceasta se obţi­
                                                                                                                                                                                                                                                  ne cu ajutorul unui emiţător,
   Distanţa dintre ancore este de     exploatare). S-a propus un nou                                                 Un noy materia!                                                                                                               care la fiecare sfert de oră e-
0,75—1,5 m.l.                                                                                                                                                                                                                                      mite vertical în ionosfera unde
                                      tip de transformator care pre­ primtr-o construcţie corespunză­              de izolare termică                                                                                                             de, înaltă frecvenţă — precum ¦
                                                                                                                                                                                                                                                   şi cu ajutorul unor aparate de \
Transportor K Z L—110 zintă avantaje deosebite din toare a cuvei transformatorului.                                     Recent, s-a fabricat un pro­        pentru susţinerea conductorilor                                                       recepţie ultra-sensibile .care t
                                                                                                                     dus nou, care constă dintr-o                                                                                                  recepţionează impulsurile re­
penfru galerii în curbe               Televiziune ci moi moite canale                                               pîslâ semirigidă, din fibre                Rezistenţa mecanică a stîlpilor         atît de brusc şi neatenuat, îneît          flectate. Prin Institutul Hein­
                                               le âfldlolrecventă                                                    scurte de sticlă, impregnate cu        de linii aeriene pentru energie            totuşi apar deformaţii ale stîl­            rich Hertz din Berlin-Adler-
   Uzinele „Sv.et Sahteora“ din                                                                                      o răşină sintetică. Acest pro­         electrică poate fi solicitată în           pului.                                     shof, staţiunea din Juliusruh
Harkov au construit după pro­            in unele cazuri este necesar     re particularităţile televizoarelor       dus este folosit la izolarea ter­                                                                                              întreţine legături cu toate sta­
iectul „Ghipronglimas“, trans­        ca programul de televiziune să      şi diferite moduri de a realiza            mică a clădirilor.                     măsură însemnată de eforturile                Recent, s-a executat o traver­        giunile ionosferice de pe glob.
portorul KZL-110 destinat pen­        fie însoţit de comentarii făcute    modulaţia.                                                                        de torsiune, care apar în urma
tru transportul cărbunilor în ga­     în două limbi diferite. Pentru                                                    Pîsla este lipită pe o hiîrtîe      unor tracţiuni unilaterale, pro'-          să mobilă, care se poate roti               Cel mai mare furnal
lerii care nu sînt în aliniament.     realizarea acestui scop, există în     Există două metode care pot             impermeabilă, pe care s-a apli­        vocate de ruperea unui conduc­             în jurul unui izolator suport, fi­        cu pereţi subţiri din lume
Banda cu lăţime de 700 mm.            prezent două procedee bazate pe     fi folosite în prezent: metoda             cat un strat dintr-un produs                                                      xat pe capul stîlpului şi care
se poate ondula în planul verti­      dispozitive experimentate pentru    prin curenţi purtători ori aceea           bituminos hidrofug.                    tor.                                       susţine la fiecare capăt cite un               După reparaţiile capitale, la
cal şi orizontal. Astfel, transpor­   obţinerea a două canale de au-      a impulsurilor modulate în am­                                                       S-a căutat remedierea acestui           conductor.                                  Combinatul metalurgic „Gott­
torul poate fi folosit pentru tran­   diofrecvenţă, care să însoţească    plitudine. Prima oferă mai multe              Pîsla izolatoare are o con-                                                                                                wald“ din Kunoice (R. Ceho­
sportul cărbunelui în cazul di­       programul televizat. Aceste pro­    posibilităţi, deoarece permite'’fo­       ductibilitaie termică de 0,034          neajuns, executîndu-se console               Acest nou tip de traversă pre­           slovacă), a fost pus în func­
feritelor scheme de transport         cedee nu folosesc una sau mai       losirea mai multor canale dis­            călim2, la temperatura medie            sau traverse de susţinere a con­           zintă avantajul că şocul provo­            ţiune primul furnal. Peste 800
combinate unde sînt necesare          multe unde purtătoare în alte       tincte, cu ocuparea unui spectru          de 25°C. Ea se confecţionea­                                                       cat de ruperea unei conducte               de montori, sudori, zidari şi
curbe sau schimbări de pantă.         benzi de frecvenţă, ci numai cea    restrîns de frecvenţă în benzile          ză cu lungimea de 8 m, grosi­           ductorilor astfel proiectate, în­          este amortizat de conductorul in­          alţi muncitori au lucrat la re­
                                      alocată în acest scop pentru i-                                               mea 30—35 mm şi lăţimile de             eît la aplicarea tracţiunii, şocul         tact din partea opusă, mişcarea            pararea furnalului începînd în­
   Banda sub formă de jghiab                                              alocate. Ultima are avantajul de          28,33, 45 sau 100 cm!                   să nu fie transmis asupra stîl-            de rotire a traversei decurge re­          că de la data de 15 iulie. Fur­
este folosită numai ca organ de       magine şi sunet.                                                                                                                                                 lativ încet, cu oscilaţii amorti­          nalul cu pereţi subţiri recon­
încărcare, fără a suporta ten­           Pentru fiecare din cele două     a avea o decodificare foarte sim­            Pîsla poate fi aplicată direct       pului.                                     zate, astfel îneît nu se transmit          struit, va da zilnic peste 1.100
siuni. Ea este prinsă pe căru­                                                                                      sub şarpanta acoperişului în­              Consolele oscilante, indepen­           stîlpului eforturi de torsiune de          tone de fontă din prima şarjă.
cioare care se mişcă pe şine con­     procedee, trebuie avute în vede­    plă şi este mai economică, însă            tre căpriori, între grinzile de                                                   valoare mai însemnată.                     Acest furnal de aceste propor­
ducătoare. Ca organ de tracţiu­                                                                                     tavan.                                  dente, construite în acest scop,                                                      ţii cu pereţi subţiri este unic
ne ial transportorului se foloseşte                                       ocupă un spectru mai larg.                                                        cîte una pentru fiecare conduc­               Deschiderile între sfîlpii indi­        în lume. In comparaţie cu fur­
un lanţ calibrat avînd pasul de                                                                                        Se afirmă că această pîslă           tor, realizează numai parţial a-           caţi pentru astfel de traverse             nalele cu pereţi groşi, noul tip 1
800 mm. Lanţul este suspendat                                                                                       produce acelaşi efect de izola­                                                    sînt de circa 160 m.                       de furnal dă o economie de
la cărucioare şi se mişcă odată                                                                                      re termică ca şi un zid de că­         oeastă oondiţie, deoarece schim­                                                      materiale refractare de citeva;
cu acestea pe un traseu anumit.                                                                                     rămidă perforată de 31 cm               barea de orientare a consoiei la                                                      sute de mii de coroane.
Distanţa între cărucioare este                                                                                      grosime, de cărămidă plină de           ruperea unui conductor se face
de 711 mm.                                                                                                          53 cm grosime sau de beton                                                                                                     Material de umplutură
                                      Mijloace de stabilizare                                                       de 114 cm grosime.                      PE SCURT
   încărcarea şi descărcarea se                                                                                                                                                                                                                   pentru mobila tapisată
pot .face în orice punct al benzii.   a culorii cărnii sărate                                                           Pe lingă marea sa efica­               ...Oamenii de ştiinţă sovietici care    de minereu de uraniu descoperite re­
                                                                                                                     citate, acest produs prezintă          lucrează in domeniul folosirii energiei    cent in insula Hainan.                      din pănuşi de porumb
   Lungimea transportorului poa­         In mod obişnuit, la sărarea      mura conţinînd amestecul de să-            avantajul că poate fi manipu­          atomice in scopuri paşnice au obser­
te atinge 1.000 m. avînd o ca­        cărnii se adaugă azotit de sodiu    rare plus acid ascorbic sau sa­           lat şi aplicat uşor şi rapid.           vat că metalele şi aliajele iradiate          ...Societatea Du Pont (Franţa) a           Materialul de umplutură (pă­
pacitate de transport de 110                                              rea lui de sodiu nu a dat rezul­                                                  cu particule radioactive de o intensi­     pus la punct noi amestecuri luminis­
t/h.. Viteza de mişcare a benzii      sau de potasiu In acest oaz, pro-   tate satisfăcătoare, datorită in­                                                 tate determinată capătă o rezistenţă       cente cu strălucirea considerabil ¦mă­     rul, iarba de mare etc.) pentru
este de 0,81 m/s. Raza minimă         toxidul de azot care se formea­     stabilităţii acestor substanţe în                                                 mai mare. In unele cazuri rezistenţa       rită. Aceste noi preparate, destinate
de acţiune este de 10 m. iar în­      ză, pa urmare a acţiunii bacte­     prezenţa azotiţilor.                                                              şi ¦duritatea pieselor metalice se mă­     ecranelor de televiziune, măresc in­       mobila tapisată se procură des­
clinarea 25°. Puterea motorului       riilor denitrifiante, se combină                                                                                      reşte de citeva ori. Şe presupune că       tensitatea luminoasă, îmbunătăţesc cu­
25 kW. .                              cu mioglobina din carne, care          S-au obţinut însă rezultate                                                    o asemenea durcisare a metalelor, es­      loarea şi se adaptează cu uşurinţă tu­     tul de greu şi este costis'tor.
                                      din această cauză capătă culoa­     bune prin injectarea simultană                                                    te rezultatul modificării structurii lor   turor tipurilor. de televizoare.
Agregatul de perforare                rea roz trandafirie, atît de cău­                                                                                     din cauza radiaţiilor radioactive.                                                    In U.R.S.S. s-a încercat şi a
                                      tată, a preparatelor de carne.      a amestecului de sărare cu a-                                                                                                                     'k
        B A - 100                                                         ceste două substanţe.                                                                In noul laborator de cercetare a me­                                               dat foarte bune rezultate un nou
                                         Datorită faptului că această                                                                                       talelor pe baza radioactivităţii, al In ­     ...Vestitul turn de la Pisa éste a-
   Agregatul de perforare B A-                                               Rezultate şi mai bune în ceea                                                  stitutului unional de cercetări pentru     meninţat să se prăbuşească. Recent         produs de umplutură, provenit
100, a fost construit pentru per­     culoare roz trandafirie este foar­  ce priveşte menţinerea culorii                                                    scule, s-a trecut pentru prima oară la     s-a anunţat tm concurs pentru asigu­
forarea găurilor de mină, cu dia­     te puţin stabilă, s-ia încercat     s-au obţinut prin adăugarea să­                                                   studierea amănunţită a problemei dur-      rarea stabilităţii turnului. O 'comisie    din deşeuri agricole şi anume
metrul de 100 mm. şi lungimi          stabilizarea ei prin adăugarea      rii de sodiu a acidului ascorbic                                                  cisării unor oţeluri ţolosite pentru       specială a acceptat un proiect care
pînă la 50 m. în roci de tăria        în amestecul de sărare, în afara    şi a hexametafosfatului de sodiu                                                  confecţionarea sculelor aşchietoare. A-    prevede fixarea turnului pe nişte tălpi    din pănuşi de porumb care, după
                                      ingredientelor obişnîute şi !a a-                                                                                     ceasta va permite crearea unor scule       de beton. Tălpile de beton — şapte         prelucrare, are următoarele ca­
                                      cidului ascorbic sau a sării lui    în saramură şi în special prin                                                    de o rezistenţă foarte mare pentru         ta număr — urmează să fie plasate
                                                                          adăugarea acidului ascorbic sau                                                   prelucrarea rapidă a metalelor.            parte in fundaţiile originale, parte in    racteristici : limita medie a re­
                                      de sodiu                                                                                                                                                         afara acestora. Turnul urmează să fie
                                        Totuşi, sărarea cărnii în sara­   a sării sale 'de sodiu împreună                                                                       &                      consolitat cu ajutorul unor drugi de       zistenţei la rupere — 927 g, e-
                                                                          cu monogîutanatul de sodiu.                                                                                                  oţel care îl vor fixa de tălpile de
                                                                                                                                                               ...Sticla optică este cea mai omo­      beton.                                     lasticltatea — 43,7%, capacita­
                                                                                                                                                            genă şi constantă din toate substan­
                                                                                                                                                            ţele transparente. In componenţa ei                             ?                     tea de înfoiere — 88 mm, capa­
                                                                                                                                                            intră aproape toate elementele din
                                                                                                                                                                                                          ...In ultimul timp in unele ţări se     citatea de comprimare — 67,5%,
                                                                                                                                                                                                       foloseşte o metodă originală şi ieftină
                                                                                                                                                                                                                                                  greutatea volumetrică — 19
                                                                              Colectivul Uzinei de topire                                                   sistemul periodic al lui Mendeleev. In     de păstrare a gazelor. După epuizarea
                                                                           a cuprului din Moscova s-a                                                       U.R.S.S. se produc 78 tipuri de sticlă     unui cimp de petrol, in golul format       kg/m3, umiditatea — 10,8%. A-
                                                                           angajat în cinstea aniversării                                                   optică specială. Acestea sînt folosite     se introduce sub presiune gaz de
                                                                           Marii Revoluţii Socialiste din                                                   la aparatele fotografice, sistemele te­    luminat. In felul acesta se evită cons­    ceste caracteristici sînt aproape
                                                                          Octombrie să realizeze mari e-                                                    lescopice, la complicatele micro-obiec-    truirea unor rezervoare subterane cos­
                                                                           conomii de materii prime, ma­                                                    iive şi in aparatele care folosesc ra­     tisitoare. In R. F. Germană gazul se       aceleaşi ca ale claselor superi­
                                                                           teriale, combustibil şi mijloace                                                 zele ultraviolete şi infrarosii.           introduce sub straturi de argilă im­
                                                                           materiale. Pînă acum el a dat                                                                                               permeabilă pentru gaz, la o adincime       oare de calitate ale ierbii de
                                                                                                                                                                                 U                     de 200—250 metri, deoarece in a-
                                                                                                                                                                                                                                                  mare.
                                                                                                               ţării sute de tone de metal                  ...In R. P. Chineză se prevede con­ ceastă ţară nu există cimpuri petro­

                                                                                                               peste plan şi a economisit                   struirea unui număr de zece centrale lifere. In felul acesta la Hanoura se

                                                                                                               circa patru milioane de ruble.               atomice, dintre care cea mai mare va păstrează peste 50.000 m3 de gaz de

                                                                                                                   IN CLIŞEU : Aspect de la                 avea o putere de 100.000 kW. Reali­ cocserie. Un asemenea rezervor sub­

                                                                                                               topirea cuprului.                            zarea acestui plan uriaş este asigu­ teran sc pregăteşte în prezent la Ver­

                                                                                                                                                            rată de existenta uriaşelor zăcăminte santes, la 30 kilometri de Paris.

                                                                                                                   tuaTr.JOJJ~itx.vfmH rucns-               TEHNICA
                                                                                                                   ¦ m u in n n u n o » mr-n«»«r".» jn m n
                                                                                                                   im tK jq.iurzra.V 4

                                                                                                                                 3HM-M W*îjaW.«AjÂ-»»NT«l

                                                                                                                                                                                                                                                j .fuu- \&r.j a cu.•
   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57