Page 53 - 1957-09

Nr. 858
Aprovizionare« pentru iarnă cuprodusei
alinienîare trebuie simţitor îmhmSM
A sosit toamna. Gospodinele,
cum e şi firesc, se aprovizionează
cu de toate. întrebarea este însă
dacă la Gurabarza îşi pot în­
deplini această îndatorire fami­
liară sau nu. Pentru a cunoaşte
situaţia reală ne-am deplasat zi­
lele trecute în acest orăşel al
minerilor, să vedem cum stau lu­
crurile în această privinţă. De
la bun început, trebuie să afir­
măm că gospodinele din Gura­
barza sînt de-a dreptul îngrijo­
rate.
Lipsesc mărfurile
de primă necesitate
La unitatea O.C.L. Alimentara
nr. 154 (gestionar Al. Fogel)
ne-a fost dat să constatăm că
lipsesc mărfurile de primă nece­
sitate. Aşa de pildă, conservele
de porc şi de vită, după cum ne-a
informat şeful de raion Gheorghe
Călămar, lipsesc de circa 2 luni
de zile. Slănina afumată, foarte
mult căutată de mineri, lipseşte
de asemenea de vreo trei săptă-
mîni. Cît priveşte mezelurile, a-
cestea vin repartizate întodeauna
în cantităţi mici, nesatisfăcînd
nici pe departe cerinţele consu­
matorilor. Şi asemenea mărfuri
de primă necesitate lipsesc dese­
ori de la această unitate ali­
mentară.
Interesant este că pentru toate
mărfurile care lipsesc, se fac co­
menzi săptămînale. Numai că
I.C.R.A. Deva, care răspunde în
primul rînd de aprovizionarea
acestei unităţi, nu trimite tocmai
mărfurile care se cer mai mult.
Se impune ca această situaţie
să fie remediată cît mai curînd
posibil. Nu de alta, dar iarna
bate-n prag, iar atunci cînd dru­
murile vor deveni impracticabile,
nu ştim cum se vor mai descurca
tovarăşii dela I.C.R.A.
La unitatea nr. 33
Unitatea nr. 33 este cea mai
tînără unitate alimentară din
Gurabarza. Credeam că o să gă­
sim ce! puţin aic: o situaţie mai
bună din punct de vedere al a-
provizionării. Ne-am înşelat însă.
Rafturile erau aproape goale, mai
VEDERE DIN DEVA
Reşedinţa Sfatului popular regional de pe strada Karl Marx
Acum 40 de ani, în octombrie
1917, eroica clasă muncitoare din
Rusia, în frunte cu partidul co­
muniştilor, partidul lui Lenin, a
înălţat steagul revoluţiei socia­
liste, steagul eliberării oameni­
lor muncii din cătuşele grele ale
robiei capitaliste, steagul luptei
pentru pace, pentru fericirea po­
porului.
Pentru organizarea victoriei
Revoluţiei Socialiste din Octom­
brie a fost necesar un partid
înarmat cu o teorie revoluţiona­
ră înaintată, care să dispună de
un măreţ curaj, gata să facă
orice sacrificii în interesul po­
porului şi patriei, un partid care
să aibă adînca legătură cu ma­
sele largi de oameni ai muncii.
Partidul comuniştilor, creat şi
educat de V. I. Lenin, a fost un
astfel de partid, cu adevărat
popular.
Marea Revoluţie Socialistă din
Ootombrie a sfărâmat puterea mo­
şierilor şi capitaliştilor, a insti­
tuit în ţară dominaţia politică a
clasei muncitoare, dictatura pro­
letariatului, puterea sovietică —
forma supremă a democraţiei. A
fost lichidată înrobirea muncito­
rilor şi ţăranilor.
Timp de secole masele popula­
re exploatate de clasele dominan­
te nu odată s-au ridicat la luptă
pentru a se elibera de sub ju­
gul asupririi, dar în toate revo­
luţiile din trecut o formă de ex­
ploatare lua locul unei alte for­
me de exploatare, şe producea în­
locuirea dominaţiei unei clase
exploatatoare cu alta. Numai vic­
toria Adarii Revoluţii Socialiste
din Octombrie a dus la înfăptui­
rea năzuinţelor sacre ale oame­
nilor muncii, a dus la lichidarea
oricărei exploatări a omului de
către om şi a tuturor formelor
X
vm m ui sncrAusMvrm
— Raid anchetă —
goale chiar decît la prima unitate
pe care o vizitasem. Lipseau cu
desăvîrşire preparatele de carne,
lipsea slănina, brânza telemea,
unele băuturi spirtoase. prozar Brad, cît mai ales direc­
ţiei comerciale Aprozar-Deva, în
In luna septembrie, o singură frunte cu tov. director comer­
dată au sosit mărfuri la această cial I. Petre. Direcţia comercia­
unitate. Aşa dar, pe bună drep­ lă regională nu depune toate e-
tate minerii care locuiesc în ju­ forturile ca mărfurile să sosească
rul Alimentarei, sînt indignaţi de la timp în raioane. Numa'i aşa
lipsa mărfurilor de care au ne­ se explică faptul că o serie de
voie. Cine se face vinovat de comenzi făcute la Deva, ca de
toate acestea? I.C.R.A.! pildă, 10.000 kg cartofi, 3.000
kg varză, 1.000 kg ardei şi altele,
Cu Aprozarul e şl mal şi... unele de la Agevacoop Mediaş,
altele de la Agevacoop Arad,
Dacă în luna august, la uni­ n-au sosit nici pînă în prezent.
tatea Aprozar din Gurabarza plari E drept că în ziua de 12 septem­
nul a fost depăşit cu 14.000 brie sosiseră la Brad vreo
lei şi în consecinţă gospodinele 17.000 kg roşii, circa 600 kg vi­
şi-au procurat însemnate canti­ nete, 1.000 kg usturoi şi ceva
tăţi de cartofi, roşii pentru bu­ morcovi, dar acestea nu puteau
lion, ardei graşi, ceapă şi altele, umple golurile anterioare în a-
nu se poate spune acelaşi lucru provizionare.
despre primele 12 zile ale lunii
septembrie. Doar 2.000 kg de ro­ Toate acestea denotă că direc­
şii, 1.000 kg ardei graşi, 1.000 ţia comercială regională nu mun­
kg ceapă şi 700 kg struguri, fi­ ceşte destul de eficient cu dele­
gurează pe bonurile de intrare
din această perioadă. Valoarea gaţii, care sînt trimişi la diver­
acestor mărfuri, după calculele
făcute nu depăşeşte o şesime din se Agevacoopuri să accelereze li­
planul lunar, deşi s-a scurs a-
proape jumătate de lună. vrarea mărfurilor de către .prin­
La data de 12 septembrie, de cipalii furnizori cu care regiu­
pildă, în afară de struguri, ceapă
şi fasole uscată, la Aprozarul din nea noastră are contracte. Pe
Gurabarza nu se mai găsea ni­
mic. In decurs de cîteva ore cît lîngă acestea, Direcţia comercia­
am stat noi la Aprozar am re­
marcat un mare număr de gospo­ lă regională nu face totul să a-
dine care au făcut calea întoar­
să, pentru că n-au găsit cartofi, sigure transportul mărfurilor con­
varză, roşii, ardei graşi- şi alte
alimente necesare pentru iarnă. tractate. E bine ca acum cînd
— E plecat soţul meu la Brad, există un vîrf de sezon în apro­
după mărfuri — s-a scuzat vîn-
zătoarea Maria Putuca. Dar dacă vizionarea oamenilor muncii pen­
vreţi să ştiţi de ce n-am avut
mărfuri în ultimul timp, puteţi să tru iarnă, să fie depusă o muncă
vă adresaţi tov. director Neamţu
de la O.C.L. Aprozar Brad. mai intensă din partea acesteia.
N-am mai stat pe gînduri şi cu Ceva despre controale
primul trenuleţ am plecat spre Ne-am uitat în toate Fegleftreîd
Brad. de control unic al unităţilor aîî-'
mentare şi aprozar din Gurabar­
Din discuţiile avute cu tov. di­ za. Spre surprinderea noastră,
n-am găsit nici un fel de în­
rector Neamţu, am aflat că a- semnări pe anul în curs. Faptul
în sine dovedeşte că aici 'con­
provizionarea neritmică se dato- trolul din partea organelor su­
perioare se face foarte rar sau
reşte atît conducerii O.C.L. A­ aproape deloc. Atunci nu-i de
mirare că mărfurile cerute lip­
sesc. adeseori.
Pentru recolle îmbelşugate
Zonarea producţiei agricole
studiu.ştiinţific de mare im:
portanţă şi valoare — oare va
da posibilitate organizării şi
repartizării raţionale a produc­
ţiei agricole pe teritoriu — se
continuă în toate regiunile ţării.
Lucrările primei etape, exe­
cutate de Academia R. P. Ro-
mîne cu concursul Ministerului
Agriculturii şi Silviculturii, oare
au condus la delimitarea zone­
lor de producţie agricolă pînă la
nivelul regiunilor, au fost înche­ dezbaterea temeinică a proble­
iate la începutul acestui an.
încă din primăvară au înce­
put lucrările celei de-a doua e-
tape a acestui studiu care cu­
prinde stabilirea profilului agro-
economic al fiecărei comune şi
unităţi 'de producţie agricolă.
ÎN ÎNTlMPlNAREA CELEI DE-A 40-A ANIVERSARI
A MARII REVOLUŢII SOCIALISTE PIN OCTOMBRIE
MARELE ROL IN SPIR A T O R
aS PA R TID U LU I C O M U N IS T
de asuprire şi inegalitate naţio­ de I. VASIN
nală. candidat în ştiinţe istorice
însufleţiţi de măreţul partid co­ struirii socialismului. Intr-o pe­
munist, călit în lupte, oamenii so­ rioadă istorică scurtă oamenii so­
vietici şi-au apărat independenţa vietici aiirâînfăpiuit industrializa­ roicul popor sovietic, condus de
în anii intervenţiei militare şi ai rea socialistă a ţării, măreaţa
războiului civil. Istoria va păstra sarcină a colectivizării satelor,
întotdeauna amintirea măreţului ridicarea nivelului material şi
eroism de care au dat dovadă cultural al oamenilor muncii.
în aceşti ani muncitorii şi ţăra­
nii, apărîndu-şi tînăra Republică In anii Marelui Război pentru
Sovietică. Apărarea Patriei împotriva cotro­
pitorilor fascişti poporul sovietic
Sub conducerea partidului co­ şi forţele lui armate zdrobind re­
munist oamenii muncii din Ţara gimentele duşmane au apărat li­
Sovietică ,au păşit primii pe căile bertatea şi independenţa patriei
nestrăbătute ale construirii so­ lor, au salvat omenirea de pri­
cialismului, netezind întregii o- mejdia înrobirii fasciste.
meniri drumul spre o viaţă li­
beră şi fericită. Acest lucru a In timpul războiului partidul
fost însoţit de uriaşe greutăţi.
Poporul sovietic nu a putut îm­ comunist s-a apropiat şi mai producţie ale societăţii. Aceasta
prumuta de nicăieri o experienţă mult de popor, s-a legat şi mai va fi o orînduire în care fiecare
practică a construirii socialismu­ strâns de masele largi de oameni om va muncii potrivit aptitudi­
lui întrucît nu exista o aseme­ ai muncii. Drept mărturie a creş­ nilor sale şi va primi după ne­
nea experienţă. In afară de a- terii uriaşe a prestigiului parti­ voi în schimbul muncii sale, în
ceasta, după victoria Revoluţiei dului în anii grei de război, a care vor fi create toate condiţiile
Socialiste din Octombrie ţara dragostei şi încrederii faţă de pentru dezvoltarea multilaterală
era înapoiată din punct de ve­ partid este faptul că, în ciuda a personalităţii fiecăruia, a fie­
dere tehnico-economic, ruinată grelelor pierderi ale partidului cărui membru al societăţii comu­
de pe urma războiului şi noua pe front, rândurile lui în .perioada niste.
orînduire — socialismul — tre­ Marelui Război pentru Apărarea Pentru oamenii sovietici comu­
buia construită în condiţiile'exis­ Patriei au crescut cu 1.600.000 nismul nu este un vis îndepăr­
tenţei încercuirii capitaliste duş­ persoane.
mane. . . Măreţul rol organizator şi in­ truirea comunismului este o cau­
însufleţit de partidul comunist, spirator al partidului s-a mani­ ză vie, reală. In ţară există tot
poporul sovietic a învins toate festat cu o forţă deosebită în a- ceea ce este necesar pentru con­
piedicile ce stăteau în calea con- nii de după război, cînd a fost struirea deplină a societăţii co­
BU N E-
Uti dar frumos
Şcolile şi-au deschis porţile şi — Ei, ce zici, tovarăşe Pană, ne „Sîmbdta brigadierului“ ţ
şi-au primit oaspeţii. Sos'rea
noului an a prilejuit şi pentru
copiii din (urneşti, raionul Ha­
ţeg, o mare sărbătoare. Ei în­
vaţă acum în şcoală nouă şi nu
mai sînt nevoiţi să meargă pe
jos în satul vecin.
Noul local de şcoală s-a con­
struit prin autoimpunere şi con­
tribuţia în muncă a ţăranilor
muncitori. Este darul pe care pă­
rinţii l-au făcut copiilor în prag
de an şcolar.
încă o propunere
îndeplinită
Comuna Babătuţi e fruntaşă
pe raionul Orăştie în problema
încasărilor din autoimpuneri. Lo­
cuitorii de aici şi-au achitat în
proporţie de 97 la sută sumele
stabilite în adunările populare.
Din sumele încasate, în co­
mună s-au construit: o şcoală,
poduri şi fîntîni. Acum ţăranii
muncitori din Băcăinţi pregă­
tesc materiale de construcţie şi
în curînd vor începe să lucreze
la noul cămin cultural. Astfel,
încă o propunere votată în adu­
narea populară va fi îndeplinită.
In în to v ă ră şire a
din Toteşfi
Pe zi ce trece, numărul ţăra­
nilor muncitori din comuna To-
teşti care intră în întovărăşirile
agricole, creşte neîncetat. Nu­
mai în ultimul timp suprafaţa
întovărăşirilor a crescut de la
58 la 101 ha şi de la 19 La 41
de familii. Pe întreaga comună,
care are 5 întovărăşiri agricole,
s-au înregistrat în ultima vre­
me 203 ha. Pînă acum comuna
este cooperativizată în proporţie
de 38 l:a sută.
Pînă ..acum, din lucrările celei
de-a doua- etape s-a terminat o
primă fază, prin care s-au lo­
calizat indicatorii de producţie
din prima etapă la nivelul co­
munelor. In prezent colective de
lucru studiază condiţiile speci­
fice de produoţie naturale şi e-
conomice din fiecare comună şi
fac propuneri pentru profilarea
lor agroeoonomică.
închiderea lucrărilor pe raioa­
ne şi regiuni se va face prin
melor agriculturii din zonele
respective, îmbunătăţindu-se prin
participarea largă a tuturor
specialiştilor, ipotezele de zona­
re elaborate în etapa I de către
Academia R. P. Romîne.
nevoie de eforturi excepţionale
pentru a vindeca rănile grele ale
războiului şi pentru a lichida ur­
mările lui. Intr-o perioadă isto­
rică fără precedent de scurtă e-
partid, a refăcut tot ce fusese
distrus de duşman şi a realizat
noi şi strălucite succese în toate
domeniile economiei, ştiinţei şi
culturii.
Acum partidul orientează toate
forţele şi toată energia poporului
sovietic spre rezolvarea măre­
ţelor sarcini ale construirii co­
munismului. In întreaga istorie
a omenirii nu a existat şi nu e-
xistă un ţel mai înălţător şi mai
nobil. Comunismul aduce înflo­
rirea deplină a tuturor forţelor de
tat, ci un viitor apropiat. Cons­
Pac.
Pe şantierul fruntaş DIN SALA
pe tară — Uricâni T R IB U N A L U L U I
A furat lemne
Organele de inspecţie din ca­
cedaţi steagul Urna aceasta'? — în­ drul Direcţiei generale de apro­
9 vizionare a populaţiei cu com­
bustibil de pe lîngă Consiliul de
trebă zînibind responsabilul brigăzii Nu numai la muncă sini harnici» Miniştri, au prins pe individul
Rusov Anatolie, cantaragiu la
l-a. cei din brigada a IlI-a a lui. Eftimie f „Combustibilul“ din oraşul Alba
Tulia,' sustrăgînd din cota de
Eftimie Pană d in brigada a IlI-a, Pană. Ei sînt neîntrecuţi şi în acti- î lemne a cetăţeanului Traian Bo­
ra, cantitatea de 160 kg lemne.
trecu mai departe tăcut. Se îndrepta uitate culturală şi sportivă. Dacă ci- 9
Trimis în judecată, Tribunalul
jspre cantină. Mlncă mai m ult în silă neva îşi pune întrebarea care echipă * popular .al oraşului Alba Iulia
l-a condamnat pe individul Rusov
şi-apoi se duse către dormitor. în ­ de fotbal e cea mai bună de pe şan- Anatolie la 3 ani închisoare co-
recţională.
cercă să adoarmă dar se zvîrcoli tier, i se răspunde că cea a brigăzii ^
Condamnaţi pentru furt,
mult. Abia putu aţipi spre dimineaţă. a III-a. Cine are echipa artistică cea ţ speculă şi huliganism
II sicii mult vorbele lui Costache. mai bună ? Tot brigada a III-a. ? Cu hotărârea 1233 din 2 au­
gust a. c., Tribunalul raional
Era in joc onoarea brigăzii. Nici In săptămina aceea cînd se intim- 4 Brad, a condamnat pe individul
Aurel Tat la 2 ani închisoare
nu-i trecea prin gind să dea steagul plase să plece brigadierii n-au mai t corecţională pentru speculă. In­
dividul respectiv a transportat
de brigadă fruntaşă. Nu-i ieşea insă avut chef de cintec şi joc. • Totuşi, | din regiunea Timişoara, 13 saci
cu porumb a 80 kg cu scopul
din cap intimplarea cu fuga briga­ sîmbăta brigadierului pentru săpiă- ţ de a-i revinde.
dierilor, care se petrecuse tocmai în mina următoare, trebuia organizată. * A
brigada sa. „Cu orice preţ trebuie Au muncit mult cei din brigada a t La 3 ani şi 6 luni închisoare
corecţională a fost condamnată
chemaţi înapoi” — îşi spuse E fti­ IlI-a după ce s-au întors fugarii din ţ Livia Dan, care a sustras din
casa bufetului T.A.P.L. Brad,
mie. Dar de unde, că nu ştia unde nou pe şantier. Slmbătă seara aveau t •unde avea funcţia de casieră,
suma de 141 lei, bani rezultaţi
erau. să se vadă rezultatele. * din vînzarea mărfurilor bufetului.
— Mîine la meci îi găsim cu si­ ...La club s-au adunat o sumedenie ţ Prin sentinţă judecătorească,
individul Nicolae Taşcă, din
guranţă — se făcu o propunere. Să de brigadieri. încă de departe se au- * Brad, a fost condamnat la 6 luni
închisoare corecţională pentru
mergem la Petroşani. zea o melodie plăcută. In iureşul ? faptul că timp d.e 3 luni a re­
A doua zi, ciţiva băieţi din briga­ dansului se învîrteau cîteva perechi. \ fuzat să plătească pensie ali­
dă au pornit-o spre Petroşani şi in­ — Şi-acum o melodie pentru bri- t mentară copilului său.
tr-adevăr i-au găsit pe cei care ştir­ gadierii care au cel mai frumos dor­
biseră onoarea brigăzii. Gheorghe mitor, spuse cineva. lk
Moldoveana, unul dintre cei care pă­ T
Şoferul Gheorghe Ghilea, con-
răsiseră şantierul se apropie cu sfia­ Orchestra execută. Dormitorul cel j> ducînd în stare de ebrietate un
lă de tovarăşii săi din brigadă. Du­ mai curat şi frumos a fost găsit tot ? camion, a pus în pericol viaţa
pă el veniră şi ceilalţi. Nu ştiau al brigăzii a lll-a . S-au clntat la • pietonilor. El a fost condamnat
„Sîmbăta brigadierului” melodii pen- â de Tribunalul popular Brad, la
cum să intre in vorbă.
tru brigadierii fruntaşi Nicolae Mln- $ 2 ani şl 6 luni închisoare corec-
— Ce mai e pe şantier, băieţi ? 1 ţională.
Merge treaba? — întrebă Gheorghe culeseu.’ Nicolae Pumichi, Alexandri- T
?
fisticit. na Bugeac şi alţii. Brigada artistică
Paulina Sîrbu din raionul Brad
— Da, m erge!... — primi un răs­ a brigăzii tovarăşului Pană şi-a do- fţ
puns cu ironie in glas. Din cauza vedit isteţimea şi iniţiativa şl la * a fost condamnată la 2 ani în­
„Sîmbăta birgadierului”. S-au distrat ^ chisoare corecţională, pentru in­
voastră o să pierdem steagul. jurii aduse mai multor cetă­
— Ne-au scăzut nota la disciplină minunat brigadierii şantierului de la * ţeni.
şi stabilitatea numărului brigadieri­ Uricani in seara aceea. Pînă seara ţ
lor. tirziu s-au auzit rîseie şi veselie la |
— Mai bine v-aţi întoarce pe şan­ club. Le trecuseră supărarea pe fu- ţ
gări, mai ales că steagul de brigadă T
tier, decît aţi hoinări aiurea.
O ploaie de mustrări se năpusti a- fruntaşă a rămas iot la brigada lui -
supra fugarilor. Băieţii îi muştru- Pană.
luiră bine şi-apoi după terminarea & ţ
meciului, se întoarseră împreună pe Dar nu numai despre cei din bri- f
şantier. Brigada a IlI-a era din nou gada a IlI-a se poate vorbi. Toţi bă- ?
complectă. ieţii de pe şantierul tineretului din j
Luni, dis de dimineaţă, băieţii din Uricani sînt harnici. Cei din bri-1
brigada a III-a merseră şi se apu­ gada lui Nicolae Costache şi-au in- i
cară de treabă, ca şi cum nu se pe­ deplinii planul pe luna august cu 107 »
trecuse nimic. Mihnirea nisă de pe la sută. Brigadierii care lucrează la ?
faţa celor care pătaseră onoarea bri­ construcţia blocului II, sini ajutoare- $
găzii, nu dispăruse. Cîteva zile In le cele mai preţioase ale bătrînului t
şir au muncit pînă seara tirziu. zidar Alexandru Balogh. î
Trebuiau să scoată orele pierdute. Printre fruntaşii şantierului tineret- ţ
Numai în felul acesta steagul ck ului, se numără şi Ioana Gologan, *
brigadă fruntaşă nu va pleca de Gheorghe Cremene, Margareta Tudo- î
la ei.
roia. Aceştia sînt şi purtători ai in- ţ
Cînd comitetul de U.T.M. a făcut signei „Prieten al cărţii“ şi în ace- ¦
bilanţul muncii brigăzilor, brigada a laşi timp buni artişti amatori ai bri- î
IlI-a a lui Pană s-a situat pe locul găzilor de agitaţie.
I. Dar de data aceasta nu cu media |
5 ca de obicei, ci cu 4. Intimplarea Iată de ce şantierul Uricani a pri- f
cu brigadierii făcuse ca notele căpă­ m it „Steagul de şantier fruntaş pe |
tate cu citva timp înainte să ră- ţară". Acestea sînt numai cîteva j
mină aceleaşi, cu toate că îşi înde­ frînturi din viaţa brigadierilor. S-ar |
pliniseră planul cu 1 0 1 la sută la lu­ mai putea povesti însă şi altele. ţ
crările de drumuri. E. CH1RAN j
Ţărani muncitori, colectivişti, membri ai întovă­
răşirilor agricole î
Citiţi şi abonaţi-vă pentru anul 1958 la publicaţiile
sovietice
învăţători şi profesori !
Reînoiţi-vă abonamentele Ia presa sovietică pentru
anul 1958
muniste : bogăţii naturale inepui­ Direcţia regională a recrutării şi repartizării
zabile, o puternică industrie so­ forţelor de muncă Hunedoara—«Deva
cialistă, o agricultură mecaniza­
tă, cadre calificate de muncitori, ANGAJEAZA
colhoznici,, ingineri, agronomi,
oameni de ştiinţă, specialişti' în contabili, funcţionari, lăcătuşi, frezori, strungari, dulgheri, zi­
toate domeniile economiei şi cul­ dari şi rectificatori.
turii.
Pentru informare doritorii se pot prezenta la organul Di­
Călăuzindu-se de poruncile recţiei regionale din Palatul Justiţiei Devia, etaj II, camera nr.
marelui Lenin, partidul comunist 83.
a manifestat şi manifestă o gri­
jă permanentă pentru creşterea In raioane cererile se vor adresa secţiilor raionale ale re­
cu precădere a industriei grele — crutării şi repartizării forţelor de muncă pentru raioane.
baza dezvoltării tuituror ramuri­
lor economiei socialiste, pentru Direcţia Regională de Statistică Hunedoara-Deva,
ridicarea bunăstării poporului. Str. Avram îancu nr. 2, etaj III, face cunoscut că
Oamenii sovietici muncesc cu ab­ în ziua de 25 octombrie a. c. se va ţine
negaţie pentru a ajunge din ur­
mă şi pentru a întrece cele mai UN C O N C U R S
dezvoltate ţări capitaliste în ce
priveşte producţia pe cap de lo­ lia sediul Direcţiei regionale de statistică, pentru ocuparea pos-
cuitor. turilor de economist statistioiian principal, economist statisti-
cian, stiatistieian principal şi statistioian, vacante la Direc-
Partidul comunist este în per­ ţia regională de statistică Hune doara şi la alte Direcţii regio-
manenţă preocupat de satisface­ nale de statistică din ţară.
rea nevoilor materiale şi cultura­
le mereu crescînde ale oamenilor înscrierile pentru conours se pot face pînă la 25 septem­
muncii. Grija pentru binele omu­ brie 1957.
lui sovietic, pentru propăşirea
întregului popor este lege pentru Condiţiile de admitere, pos turi le vacante, precum şi tema-
partidul comuniştilor. ticile pe baza cărora se via ţine concursul, sînt afişate la sediul
‘ Direcţiei regionale de statistică.
Prin lupta sa plină de abne­
gaţie pentru cauza muncitorilor OOOOOOOGOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC DOOOCOOOOC
şi ţăranilor, prin activitatea ne­
obosită pentru transformarea re­ IN C A Z DE „I N c E N D I UA_ |
voluţionară a societăţii, Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice a CHEMAŢI LA TELEFON"
cîştigat dragostea nemărginită şi
încrederea întregului popor. Mă­ Pom pierii M ilitari Deva Telefon nr. 2
reţul partid al lui Lenin vede
Apoi anunţaţi clar şi cu voce tare locul incendiului şi de­
sensul întregii sale activităţi în talii despre incendiu.
întărirea puterii patriei socialiste, EXEMPLU
în crearea de condiţii pentru ca pentru anunţarea unui incendiu:
poporul să trăiască o viaţă si­ A L L O !... Pompierii?
Incendiu: In strada Vaselor nr. 4 (fabrică, depozit, casă,:
gură şi fericită, în unitate fră­ grajd, pate etc.).
Anunţă: Tov. SANDU AUGUSTIN de la telefon nr. 112.
ţească cu oamenii muncii din
ATENŢIE: Răspundeţi calm apoi închideţi telefonul ş i ;
ţările socialiste, în pace şi prie­ 8 aşteptaţi lîngă telefon pînă ce pompierii vă confirmă anunţul]
§ de incendiu
tenie cu toate popoarele.
X 50C 0 C 2 C C 0 OO OO CC OC CC CO OO OO OO OO OO OO OO OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO 0 0 0 0 0 0 0 0 o