Page 55 - 1957-09

Biblioteca G enial# | Răspunsul preşedintelui R. P. F. IugoslaviaPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I
R egions1?,1 1 la mesajul tovarăşului Ehivn Stoica

HunedovŢF \s2*(

COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Preşedintelui Consiliului de M iniştri
al R epublicii Populare Rom ine, tovarăşului Chivu Stoica

Anul IX. Nr. 859 Joi 19 septembrie 1957 4 pagini 20 bani Stimate tovarăşe preşedinte laborării interbalcanice în domeniul relaţiilor po­

In cinstea zilei de 7 Noiembrie In scrisoarea dvs. pe care mi-aţi adresat-o litice cît şi în domeniul schimbur'Ior economice
la 10 septembrie 1957 s-a ridicat un complex de şi culturale. Consider propunerile dvs. foarte
probleme de importanţă excepţională pentru re­ folositoare. Realizarea lor ar servi intereselor
laţiile reciproce ale popoarelor şi statelor balca­ popoarelor din Balcani, ar fi o contribuţie la
nice, pentru pace în această parte a lumii, pre­
progresul lor multilateral, ar întări securitatea
europeană şi pacea între popoare.

cum şi pentru cauza întăririi colaborării între Bine înţeles, împărtăşesc părerea dvs. că în­

MEREU IN FRUNTE Colectiv fruntaş A iăfu ri de mineri popoare în general şi a păcii în lumea întreagă. tre statele balcanice există probleme nerezolvate.
In toată perioada postbelică guvernul Repu­ Şi eu consider că aceste probleme nu ar trebui

De cîteva luni încoace, colec­ Nu de mult, la mina din Lupeni a avut loc o consfătuire de blicii Populare Federative Iugoslavia a acordat să constituie o piedică în eforturile pentru dez­
o importanţă deosebită dezvoltării legăturilor in­ voltarea colaborării multilaterale interbalcanice.
tivul sectorului I de la mina Pe- producţie. Cu prilejul acesta s-a decernat drapelul de sector terstatale şi sociale ale Iugoslaviei cu vecinii Mai mult, cred că aceste probleme nerezolvate
trila este mereu in fruntea în­ săi. Cred că astăzi este un lucru îndeobşte cu­ şi-ar putea găsi tocmai prin colaborare cel mai
trecerii pentru tot mai mult căr­ fruntaş pe exploatare. noscut că guvernul în fruntea căruia am cinstea bine rezolvarea justă.
bune energetic. Faptul acesta, Pentru succesele obţinute, drapelul a fost decernat sectorului să stau, depune eforturi susţinute şi perseverente
pentru realizarea unor asemenea relaţii inter­ Aş vrea să subliniez în mod special, tova­
n-a fost dezminţit nici în prima I B. Primind drapelul, colectivul acestui sector şi-a luat anga­ naţionale în care ar domni colaborarea cea mai răşe preşedinte, că trebuie acordată o importanţă
largă între popoarele şi statele lumii pe toate deosebită, chiar de pe acum, în relaţiile curente
jumătate a lunii septembrie, jamentul de a da în luna septembrie 300 tone cărbune peste tărîmurile activităţii lor în interesul asigurării de zi cu zi dintre ţările balcanice, necesităţii
cînd colectivul acestui sector a trainice a dezvoltării paşnice a omenirii, al dezvoltării unui spirit de înţelegere reciprocă şi
extras din adîncuri peste plan plan. progresului ei material, social şi spiritual. Ca a înlăturării greutăţilor care mai există între
cu 9 la sută mai mult cărbune. Trăinicia angajşmentului luat s-a dovedit încă în prima de­ rezultat al dezvoltării istorice, astăzi există pe unele ţări balcanice, pentru a pregăti şi asigura
glob state cu sisteme sociale şi politice diferite. intr-adevăr premizele neapărat necesare pentru
Brigada de tineret condusă de cadă a lunii, cînd minerii sectorului I B au dat peste plan 450 Noi credem cu tărie că este neapărat necesară o colaborare interbalcanică rodnică, bazată pe
dezvoltarea colaborării indiferent de deosebirile respectul reciproc, egalitate în drepturi şi nea­
Panait Bogoş, care lucrează în- tone cărbune. care există în această privinţă între diferite ţări. mestec în treburile interne ale celorlalţi.
Coexistenţa ţărilor cu orînduiri social politice
tr-un abataj cu figuri, a extras diferite este o necesitate care nu are alte al­ Consider că în decursul unor asemenea efor­
ternative decît ca ea să fie realizată în modul turi reciproce o consfătuire a şefilor guvernelor
singură peste plan circa 200 Concurs-ghicitoare pe teme din film e cel mai activ în relaţiile internaţionale. Politica ţărilor balcanice ar putea constitui un pas impor­
tone de cărbune. Din acest sec­ coexistenţei paşnice, active, este politica care stă tant în spre stabilirea şi dezvoltarea colaborării
Ia baza activităţii internaţionale a guvernului prieteneşti a tuturor statelor balcanice. In sfîr-
tor bine au mai muncit brigă­ Consiliul regional A.R.L.U.S., fi publioate în buletinele spe­ IOAN STANA iugoslav. şit, vreau să subliniez că eu şi guvernul meu
zile conduse de minerii Fran- în colaborare ou Întreprinderea ciale ce se vor distribui în maistru eleotdcian la mina susţinem din toată inima motivele care au inspi­
cisc Bartha şi Gheorghe Drui, cinematografică regională orga­ curînd prin casele de bilete a Ţebea. Muncind sîrguineios rat scrisoarea dvs. pe care mi-aţi adresat-o şl
care la ăndul lor au extras în­ nizează în cinstea celei de-ia 40-a cinematografului „Filimon Sîr- el întreţine în condiţiuni bune
semnate cantităţi de cărbune. aniversări a Marii Revoluţii So­ bu“ din Devia şi „Alexandru Sa- reţeaua electrică a minei, con­
cialiste din Octombrie, un con­ hiia“ din Petroşani. tribuind astfel la lupta pentru
Un început curs-ghicitoare pe teme din fil­ tot ma' mult cărbune pe Gare
o desfăşoară minerii de aici
promiţător me. Cîştiigătorilor concursului li
Centrul de desfăşurarea con­ se vor înmiea premii impor­

La Deva, în sala de şedinţă cursului va fi la Deva şi Pe­ tante, printre oare : un iaparat

a Casei regionale de creaţie, a troşani. de radio modem, marca „Lux“,

avut loc recent cea de-a doua Condiţiile de participare vor o bicicletă „Victoria“ etc.
şedinţă de lucru a Cenaclului

literar „I. Slavici“, nu de mult Pornind de Ia acest lucru, consider că veci­ spiritul iubirii de pace şi de prietenie de care

înfiinţat. Să terminăm grabnic freierişul nii, oriunde în lume, au datoria deosebită de a sînt pătrunse propunerile făcute în această scri-
In cadrul ei, au fost citite un dezvolta relaţiile lor pe principiile coexistenţei soaie.
paşnice, active. Apreciez cu atît mai mult propu­
grup de sonete pe teme luate Tovarăşe preşedinte, primiţi asigurarea adîn-
din viaţa ţărănimii muncitoare
cuiui meu respect.
de Trala-n Filimon, două poezii nerile pe care mi ie-aţi adresat în scrisoarea dvs.
din 10 septembrie a.c. în privinţa părerilor dvs. I. B. T1T0
şl să intensificăm ritmul arăturilor!ale lui Coriolan Bărbat şi un
ciolu de epigrame lucrate de V.
?hindoveanu. O OO OO OO OO OO OO OO CO OO 0 0 0 0 OO OO OO VOO 0 0 0 0 -0 0 o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o g asupra posibilităţii dezvoltării multilaterale a co­ Brioni, 13 septembrie 1957.

Discuţiile ce s-au purtat pe 8o
g Ne aflăm in perioada cînd lor Ilia, Orăştie şi Sebeş unde unitate socialistă şi comună, g
marginea lucrărilor prezentate, 8 în mod normal, oamenii mun- s-au treierat între 80,54 la su- astfel ca în cel mai scurt timp 3
au fost fructuoase şi au reuşit 8 cii de pe ogoare ar trebui să tă şi 82,88 la sută din cerea- treierişul să ia sfirşit în in- 8
să . dea un ajutor substanţial 8 execute acele lucrări care au le. Deşi au avut cultivate cu treaga regiune. In acelaşi timp, 8 VIZITA IN ŢARA NOASTRĂ
autorilor.
| menirea să asigure condiţiile cereale suprafeţe mai mari, to- trebuie lichidat grabnic decala- 8
La propunerea scriitoarei Ana o pentru obţinerea unor recolte tuşi faţă de numărul batozelor jul care există între treieriş şi A PARLAMENTARILOR ALBANEZI
Soit, s-a hotărît ca cenaclul li­ g bogate de cereale şi în anul de care dispun, în raioanele predarea uiumului, cotelor res- „
terar să organizeze la staţia de 3 viitor. Cu toate acestea, mulţi respective s-a făcut mult prea tpnte şi a cerealelor contrac- o
nadiiofioare. o emisiune literară % dintre ei sini nevoiţi să se în- puţin.
late. - 3 ¦.Marţi la . amiază, -. tovarăşul subliniat tovarăşul C. Pîrvulescu dorul Miha Lako, au vizitat u-
închinată zilei de 7 Noiembrie. 8 grijească de treierarea păioase- Intr-un ritm neîngăduit de Organele de partid şi de stat 8 Constantin Pîrvulescu, preşedin­ — sînt sentimente frăţeşti ale zinele „Tudor Vladimirescu“.
8 lor din acest an. încet, se desfăşoară şi lucrările au datoria să ia măsuri urgen- 8 unor popoare care urmăresc a-
868 tone sfeclă de zahăr tele Marii Adunări Naţionale a celaşi scop, construirea socialis­ Directorul uzinei, Gheorghe Io-
2 Potrivit situaţiei comunicată pentru pregătirea campaniei te în vederea terminării grab- 8 R. P. Romine, a prim it,' La se­ mului. nescu, i-a condus pe membrii de­
recepţionate diul Marii Adunări Naţionale, legaţiei prin secţiile principale
g Secţiei agricole regionale, pîtiâ însămînţârilor de toamnă. De aice a treierişului şi a intensi- ° delegaţia Adunării Populare a Schimbul de experienţă între ale uzinei dîndu-le ample expli­
R. P. Albania în frunte cu tova­ parlamentele ţărilor noastre pe caţii asupra producţiei. Parla­
Cultivatorii de sfeclă de zahăr 3 la data de 17 septembrie a. c. remarcat este faptul că tocmai ficării. ritmului de executare a 3 răşul Pilo Peristeri, vicepreşe­ care-1 prilejuieşte această vizită,
S s-a realizat abia 79,87.1a sută raioanele codaşe la treieriş, arăturilor pentru însămînţări. 8 dinte al Prezidiului Adunării va contribui la întărirea continuă mentarii albanezii iau urmărit cu
din regiunea noastră, au muncit 8 din planul de treieriş. După stint codase şi la pregătirea în- , .. / 8 Populare a R. P. Albania. a legăturilor frăţeşti dintre po­ interes munca în secţia mecan'că
cu sîrguinţă în vara aceasta pen­ şi montaj, au discutat cu munci­
tru a obţine recolte cît mai mari. 8 cum se vecie din graficul de s a m u r ilo r Astfel tn raionul f » ‘ndrume oamenu munca de | Au fost de faţă deputaţii : De- poarele romîn şi albanez“. torii şl tehnicienii, înteresîndu-se
Se poate spune că eforturile lor 8° mai. jo.s, .în .rai.onu. l .Alba, und.e Hunedoara, s-au executat ară- ia safe sa transporte întreaga 8 mostene Botez, S. Bughici, M. In răspunsul său, conducătorul de activitatea lor, felicitîndu-i
n-au fost zadarnice. Aproape în 2 planul treierişului s-a îndepli- , . , , „ „ . cantitate de bălegar pe terenu- ° Cruceanu, Elena Livezeanu, E. pentru succesele pe care le ob­
toate comunele unde s-a cultivat Popa, D. Praporgescu, Gh. Vi- delegaţiei parlamentare albaneze, ţin.
această plantă, recoltele se pre­ î nit în proporţie de 90,40 la su- t u n Pe'lf a insaminta" P« «*¦ rile ce vor fi însămînţate cu g draşcu. tovarăşul Pilo Peristeri, a su­
văd a fi mai mari decît anul 3 tă, situaţia este ceva mai bună. mai ^00 hectare şi s-a trans- bliniat sprijinul pe care poporul ?
trecut. giîu, să condiţioneze şi trate- 8 A participat Miha Lako, am­ albanez îl primeşte şi l-a primit După amiază membrii delega­
8 Cu totul nesatisfăcătoare se portat bălegar pe o suprafaţă basadorul R. P. Albania la Bu­ din partea poporului romîn cu ţiei parlamentare albaneze au
Cu cîteva zile în urmă, în ze sămînţa necesară. | cureşti. multă vreme în urmă. Vorbitorul făcut o plimbare în parcul de
multe locuri au şi început recol- 8 prezintă situaţia treierişului în extrem de mică — abia 150 a arătat că membrii delegaţiei cultură şi odihnă „I. V. Stalin“
tăiile. Numai în decurs de 7 SITUAŢIA TREIERIŞULUI 8 Adresîndu-se oaspeţilor, tova­ vor face cunoscute poporului al­ şi au vizitat muzeul satului.-
8 raioanele Haţeg, Brad şi Hu- /iectare. In raionul Brad situa- răşul C. Pîrvulescu a spus în­ Seara, delegaţia Adunării Popu­
8 nedoara, unde datorită proas- ţia g$t PE RAIOANE, LA DATA DE 8 tre altele : „Vizita pe care o face banez succesele poporului romîn. lare a R. P. Albania în frunte
delegaţia dv. în ţara noastră îi Mulţumindu-vă pentru frumoa­ cu Pilo Peristeri, vicepreşedinte
.g- tei organizări a treierişului, ’ L, , „ 17 SEPTEMBRIE 1957: § va da posibilitatea de a cunoaşte al Prezidiului Adunării Populare
insa- __ -—1rr. - O realizările, preocupările poporu­ sa primire, — a încheiat tova­ a asistat la spectacolul cu opera
o batozele nu sînt folosite cu în- P^anuJ araturilor pentru lui nostru pentru construirea so­ răşul Pilo Peristeri — urăm noi „Tosca“ de Puccini, la Teatrul
cialismului, lupta sa neobosită succese poporului romîn în mun­ de Operă şi balet al R. P. R.
zile, s-au recepţionat 868 tone 8 treaga lor capacitate de lucru. m^n\&rile de toamnă s-a reali- Alba — 90,40% pentru pace, pentru întărirea
de sfeclă de zahăr, din care 396 continuă a lagărului socialist. ca sa nobilă de construire a so­ La sipectaool au as-istat to v .:
tone s-au şi expediat fabricilor 8 In aceste raioane planul treie- za^ ^ oar 3,3 la sută, tar băle- cialismului. C. Pîrvulescu, preşedintele Marii

de zahăr. Cele mai mari canti­ o rişului n-a fost realizat decît &ar S raid s-a transportat Sebeş = 82,88% -fa

tăţi de sfeclă de zahăr au fost 8 in proporţie de 66,89 la sută - Pe numai 36 dedare. De fapt, Apoi delegaţia Adunării Popu­

expediate de staţiile de recepţie 8 76,46 la sută. Vorbe de laudă cu transportul bălegarului nu Orăştie = 81,38%

din Deva, Miercurea şi Alba g nu se pot aduce nici raioane- stau mai bine nici raioanele
Iulia.
Ilia şi Orăştie unde s-au00-00-00 OOOO00 OO00 OO00 00 00 OOOO00 0( g in­ Ilia = 80,54%

—------- -------------------------------- S grăşat numai 114 hectare şi Hunedoara 8
76,46% 8
Primul sfudiou al artistului amator din regiune 880o res„pectiv 564 hectare. de lu- 8
8
° Unor asemenea stări

ln ziua de 15 septembrie a.c., a înscrie fără frecventă la Şcoala popu- g crud> tr e ,m i e s& $ e & ca _ Brad = 71,14% 8
8
avut loc la Simeria deschiderea fes- iară de artă din Petroşani. o _ -- c- o „ .

tivă a studioului artistului amator, pri- In primul an s-au înscris 35 de g ^ a_ ta,a tn hzierc. rebuie mo- 8

mul din regiune. Acesta funcţionează elevi, recrutaţi dintre cei mai buni ac- 8 dllizate toate forţele, toate Haţeg = 66,89% 8 lare a R. P. Albania însoţită de Adunări Naţionale a R. P. Ro­
8 deputatul S. Bughici şi ambasa- mîne, S. Bughici şi A. Vlădoiu
pe lingă Casa regională de creaţie tlvişti culturali , din Simeria şi im- 8 mijloacele existente în fiecare Sentimentele poporului romîn
şi are drept scop de a pregăti cadre 8prejurimi. faţă de poporal albanez — a
0 0 0 -0 0 -0 0 -0 0 0 0 - 0 0 0 0 OOOO 0 0 0 0 CO OO 0 0 -0 0 OO CO OO OO OO OO OO OO OO OO 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO

pentru formaţiile artistice de amatori, Numărul frumos de elevi ce s-au ss S -A li D E S C H IS Ş C O L ILE hb deputaţi în Marea Adunare Na­
pe linie de teatru, precum şi de a înscris la această mică şcoală de artă, ţională precum şi Miha Lako,
selecţiona elementele talentate pentru dovedeşte dorinţa tinerilor noştri din ambasadorul R. P. Albania la
institutele superioare de artă teatrală. regiune de a se cultiva şi de a pune Bucureşti.
în folosul maselor talentul de care

Durata cursurilor de studlou este dispun.

de 3 ani, timp în care elevii se pot P. ARDEU
\«/
Şcoala interregională

M U N C A ÎN S U F L E Ţ IT Ă de partid şi-a început

LUPENI (de La subrediacţiia ter, 25 vagoneţi reparaţii capi­ Aspect de la deschiderea festivă a cursurilor la Şcoala medie nr. I din oraşul Deva. cursurile
tale, iar prin muncă voluntară
noastră voluntară). tinerii acestui sector au dat 24 In ziua de 17 septembrie, o nouă
întrecerea socialistă organiza­ m. lanţ calibrat de craţer. Au serie de elevi au început cursurile
forjat 2 ciocane mari de răpirea Şcolii de partid de 6 luni, interregio­
tă în cinstea celei de-a 40-a a- stîlpilor de abataj, au forjat 5 nală din Petroşani. In această serie
niversări a Marii Revoluţii So­ dălţi, 5 securi de dulgheri şi 5 au fost încadraţi mineri, membri de
dălţi cu coadă, pentru care în to­ partid, fruntaşi în producţie din ca­
cialiste din Octombrie, a cuprins tal s-au prestat 66 ore de muncă drul exploatărilor miniere din ţară.
toate colectivele de muncitori ale voluntară. Printre cursanţi se numără tovarăşii
minei Lupeni. Răspunzînd iniţia­ Gheorghe Croitoru, Francisc Gitcer,
tivei luate de tinerii de la sec­ S-au evidenţiat în mod deose­ maistru de ta mina Vulcan, Teodor Hu-
torul electro-mecanic din Lonea, bit Iosif Ileş, Francisc Kronove- luiaş, artificier la bazinul carbonifer
care au chemat la întrecere toate der, Alexandru Neagu, Andrei
sectoarele asemănătoare din Va­ Ileş şi tînărul Constantin Barna, Comâneşti, V. Covaci — miner la
lea Jiului, tinerii de la Lupeni care singur a executat lucrarea
la începutul lunii septembrie au de reparaţii capitale a celor 24 mina „Steaua roşie“ din Capnic, re­
luat în discuţie sarcinile ce le m. lanţ de craţer. giunea Baia Mare şi alţii.
revin în scopul unei bune orga­
nizări a părţii mecanice în sub­ Aceasta este garanţia că tine­ După ce tov. Lazăr David, secretar
rii de la sectorul electro-mecanic al Comitetului regional de partid Hu­
terane. de la mina Lupeni sînt hotărîţi nedoara, a urat noilor elevi spor ta.
Cu această ocazie, au dat răs­ să cîştige întrecerea pornită şi învăţătură în însuşirea temeinică a în­
să fie pe drept cuvînt sprijinul văţăturii ' marxist-teniniste, elevilor li
puns tinerilor meseriaşi, tot pe efectiv al brigăzilor de mineri, s-a predat prima lecţie cu te m a : „în­
bază de obiective. Din aceeaşi care dau cantităţi sporite de căr­ văţătura marxist-lministă, despre par­
zi, hotărîţi să cîştige întrecerea, bune peste plan. tidul de lip nou".
au şi pornit la treabă. La data
GH. LOVEAN’
de 13 septembrie, echipele for­
mate au şi realizat o parte din SALOMEA VAS ILE
angajamentele luate. Astfel, ei
au realizat două garnituri de cra­