Page 56 - 1957-09

Pag. 2
SFATUL AGRONOMULUI
C ondiţionarea
şi tratarea, sem inţelor
Una din condiţiile asigurării
unor producţii ridicate de cereale
este curăţirea şi tratarea la timp
şi în bune condiţiuni !a seminţe­
lor. Prin curăţire se obţin se­
minţe lipsite de impurităţi şi de
seminţe de buruieni sau cu un
procent scăzut de corpuri stră­
ine.
Tratarea seminţelor de grîu
împotriva mălurei se execută cu
ajutorul unor aparate special
construite, numite porzolatoare,
folosind unul din prafurile an-
timălurice : abavit, germisan, a-
gromal siau gnanosan (Niuif).
Tehnica tratării griului de toa­
mnă este următoarea : se umple
3/4 din butoiul de tratat cu se­
minţe de grîu. Cantitatea de
grîu necesară umplerii a 3/4 din
butoi se împarte în prealabil în
două părţi şi tot în două părţi
se împarte şi cantitatea de praf
antimăluric, necesară pentru un
butoi cu seminţe. Se pune jumă­
tate din sămânţă în butoi, peste
care se toarnă jumătatea din
cantitatea de praf antimăluric, Coşul trebuie să fie de mărime
apoi se pune restul de sămînţă
şi praf. La 100 kg grîu, se dă
200 gr. praf.
După umplerea butoiului pe
trei sferturi, se învîrteşte mani­
vela porzolatorului timp de 5 mi­
nute, socotind 30—40 turaţii pe
minut. Dacă se învîrteşte prea
repede sau prea încet, ameste­
cul nu se face bine. In nici un
caz să nu se trateze seminţele
de grîu cu prafuri în saci, pe
prelate sau altfel decît după pro­
cedeul arătat mai sus, fiindcă malină, oare !are depozit de pre­
nu foloseşte la nimic. De aseme­
nea, se recomandă să nu se fo­
losească la tratarea seminţei sul­
fat de cupru (piatră vînătă),
o s o e e o o e o o o s o o & s o e o o s o o e e o o îX io o o o o e o s b e o o o e o o o s o s o o o o o G o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o \ o q o o o o o o o o so o q o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c că un rol de seamă în dezvol­
Tot mal multe maşini agricole
Prin diversitatea şi complexi­
tatea maşinilor puse la dispoziţia
agriculturii, constructorii de ma­
şini agricole au adus o contri­
buţie însemnată la obţinerea re­
coltei bogate din acest an.
Se remarcă, în primul rînd, nu­
mărul mare de maşini agricole
puse la dispoziţia ,agriculturii. In
primele opt luni ale acestui an
industria constructoare de ma­
şini a fabricat de două ori mai
multe maşini agricole decît în
anul 1956. Pe măsura dezvoltă­ se află tractorul universal UTOS cate, şi 1.600 cultivatoare pur­ rile fondului de investiţii — fond Alimentara Petroşani, O.C.L.
rii sectorului socialist al agricul­ 26, combinele de recoltat şi al­ tate din 2.250 fabricate.
turii a crescut, îndeobşte, pro­
ducţia acelor maşini agricole ce
se pot folosi cu randament spo­
rit pe mari întinderi de pămînt.
S-au produs şi livrat, în cele opt
luni ce ,s-iau souirs de la începu­
tul anului, mai mult de 25.000 lucrările agricole la timp şi în tueze un volum mare de lucrări s-ia constatat delăsare. Astfel, prin folosirea creditelor.
de diferite tipuri de maşini şi condiţii agrotehnice corespunză­ într-un timp scurt.
unelte agricole pentru marea a- toare condiţiilor locale de climă In prezent industria construc­ puţine lucrări de investiţii din losită de unităţi la amenajarea tuire a cadrelor medicale din
gricultură socialistă, faţă de
12.500 livnate în anul 1956.
Anul !acesta maşinile agricole
existente în producţia de serie începutul anului şi pînă acum, toamnă şi pregătirii recoltei din contribuind în mare măsură la proape o jumătate de milion. tenţei medicale şi !aotivităţii sa­ — servicii de masă Rosenthal
din anii trecuţi au fost moderni­ 2.000 semănători de porumb cu anul viitor.
în întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări
a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
Ideile
triu m fă
Acum mai bine de 100 de ani Karl
Marx şi Friedrich Engels scriau: „O
stafie umblă prin Europa — stafia co­
munismului“. De atunci influenţa idei­
lor comuniste asupra întregii vieţi con
temporane a omenirii, mai ales în ul­
timii 40 de ani, a crescut impetuos.
In prezent nu stafia comunismului ci
chiar comunismul păşeşte victorios cu
pas sigur nu numai în Europa ci în
toată lumea. Aceasta a fost posibil da­
torită victoriei Marii Revoluţii Socia­
liste din Octombrie şi creării puter­
nicului lagăr al ţărilor socialismului.
Forţa ideilor comunismului constă în
aceea că ele sînt cele mai înaintate
idei, că ele exprimă fidel cerinţele dez­ fascismului şi reacţiunii, în lupta împo­
voltării societăţii, interesele vitale ale triva reformismului şi oportunismului.
clasei muncitoare, ale maselor populare,
năzuinţa lor spre o viaţă mai bună.
Curînd după Revoluţia din Octombrie
în ţările capitalismului au început să
se creeze partide comuniste. Creşterea şi
strîngerea rîndurilor acestor partide din
cele mai diferite ţări ale lumii este
una din dovezile prestigiului de care
se bucură ideile comunismului.
In prezent partidele comuniste din
toată lumea numără 30 milioane de
membri. Iată numărul membrilor cîtor-
va partide comuniste mai mari-; Par­
tidul Comunist al Uniunii Sovietice —
7.216.000 (inclusiv candidaţii) j Partidul
.Comunist Chinez — 10.730.000 j Parti­
dul Comunist Italian — 2.094.000;
1 Partidul Comunist din Cehoslovacia —
pentru că pe lîngă faptul că dă
rezultate mai slabe decît trata­
mentul cu prafuri, prin saramu-
rare cu piatră vînătă sămînţa se
umflă şi în cazul că se însă-
mînţează în teren uscat, încol­
ţeşte cu apa ce o are în ea, a-
poi piere din lipsă de umezeală
în sol.
Tratamentul pe cale uscată, cu
prafuri, se poate face cu mult
timp înainte de semănat, fără ca
sămînţa să sufere.
Tratarea orzului de toamnă
împotriva tăciunelui îmbrăcat,
tăciunelui negru şi a mălurei or­
zului, se face pe cale umedă, cu
soluţie de formol, după urmă­
torul procedeu : se pune într-un
butoi 350 cm.3 soluţie de forma-
lină de 40 la sută, la 100 litri
apă. Soluţia astfel preparată se
toarnă într-un ciubăr de lemn,
iar sămînţa de orz după ce a
fost curăţită la trior sau selec­
tor, se pune într-un coş de nu­
iele, căptuşit cu pînză de sac,
pentru a nu se pierde boabele.
potrivită, pentru a se putea cu­
funda în ciubărul cu soluţie pînă
lia !acoperirea seminţei. Se cufun­
dă coşul cu orz şi se ţine în so­
luţie timp de 7—10 minute. Este
bine ca în acest timp sămînţa
să se amestece cu un băţ, pen­
tru a se umezi bine. După 7—10
minute se scoate coşul, se scurge
şi apoi se întinde sămînţa la
uscat într-un loc umbros, în strat
subţire. Soluţia preparată într-o
zi se foloseşte la însămînţat în
aceeaşi zi. Nu se va folosi for-
cipitat !alb pe fundul sticlei, în-
trucît distruge puterea de încol-
ţire a seminţelor.
Ing. ALBU N1COLAE
zate mărindu-se productivitatea patru rîn d u ri; dintre acestea mai
lor. Odată ou !aceasta alte mult de 1.500 au fost puse la
tipuri de maşini moderne, de dispoziţia agriculturii pînă la
mare productivitate, au intrat în 20 aprilie, ele putînd fi utilizate
fabricaţie de serie. De exemplu, în muncile de primăvară. Tot
în primele opt luni ale anului pînă la sfîrşitul lunii aprilie —
au fost executate 30 tipuri de spre a fi utilizate în campania
maşini agricole, dintre care 16 agricolă de primăvară sau la lu­
sînt intrate în "fabricaţie de seiqncrările de întreţinere — au fost
rie pentru prima dată în acest livrate 1.500 de grape cu colţi
an. Printre noile produse pe care reglabili cu şă'se-'’ 'cîmjlun, "din
le fabrică în prezent industria cele 2 200 fabricate, 1.300 sape
constructoare !de maşini !agricole rotative tractate din 1.400 fabri­
tele.
Utilajele fabricate au fost li­
vrate în termenele stabilite încă
de la începutul anului, dîndu-se
astfel posibilitate oamenilor
muncii de pe ogoare să efectueze
şi sol. Cîteva exemple sînt edi­
ficatoare : Au fost livrate, de la
1.445.000; Partidul Muncitoresc Unit
Polonez — 1.400.000; Partidul Comu­
nist din Indonezia — 1.300.000; Parti­
dul Muncii din Coreea — 1.165.000;
Partidul Socialist Unit din Germania —
peste 1 milion membri.
Partidul Comunist al Uniunii Sovie­
tice şi-a cîştigat un imens prestigiu
in rîndul mişcării internaţionale comu­
niste şi muncitoreşti, în rîndul maselor
populare din Occident şi Răsărit.
Timp de 40 de ani partidele comu­
niste nu numai că au crescut numeric,
dar s-au şi întărit. Ele s-au călit şi
şi-au strîns rîndurile în lupta împotriva voturi decît în 1954.
Ele au cîştigat experienţă în lupta pen­
tru socialism şi în conducerea politică
a maselor.
Partidul Comunist Francez, de exem­
plu, numără 430.000 de membri, iar în
alegerile parlamentare din anul 1956
candidaţii lui au fost votaţi de numă­
rul cel mai mare de alegători —
5.600.000 de voturi. Aceasta înseamnă
că pentru candidaţii comunişti alături
de fiecare membru de partid au votat
încă 12 alegători nemembri de partid.
Ca rezultat al acestei victorii în ale­
geri Partidul Comunist Francez a pri­
mit 150 de mandate în Adunarea Na­
ţională.
In alegerile din anul 1953 Partidul
Comunist Italian a obţinut 6 milioane
de voturi şi a cîştigat 143 de mandate
uRUMüt mcrAumuarr Nr. 859
Unul a fost Frenfoui! @ 0 Comisiile de femei
la lucru
— Măi Frenţoni, o să ţi se — Hei, care te mai urci ? dumnezeu de-un picior". Ba,
Din iniţiativa comisiei
înfunde într-o zi cu transpor­ Numai 3 lei de persoană, sau într-una din zile, cînd îl m- de femei
turile clandestine! Ştii prover­
bul: „Ulciorul nu merge de daţi cît vreţi — striga şofe­ tîlnise pe inspectorul Istrate, Nu de mult, din iniţiativa co­ Tnu din astâ7>
multe ori la apă". Ce âracu, misiei de femei oare funcţionea­ L^DIN A(A.../
nu dştigi destul de bine?! rul Frenţoni într-un colţ al l-a luat la „bani mărunţi" şi ză pe lîngă Sfatul popular ra­
ional Orăştie, s-ia înfiinţat în
— Ştii că ai haz ? — i-o-n- piefii. i-a z i s : oraşul Orăştie „Şcoala mamei“.
La acest ours femeile primesc
toarse Frenţoni sarcastic. Mă De găsit, găsea de îndată — Te cumpăr, tovarăşe in­ diferite noţiuni de felul cum
dăscăleşti pe mine dacă eşti clienţi, U transporta cu maxi­ spector, te cumpăr. Am bani, să-şi crească şi să-şi educe oo-
şofer ffuntaş. Mă, îs fraieri ăia mum de viteză în satele lor de nu glumă, cîte sutare vrei, hai piii.
de la control. Ii cumpăr cu su­ baştină, îşi încasa şperţurile spune-mi ?
ta cînd mă prind c-u ocaua Astfel de şcoli se vor înfiinţa
mică. Şi ce dacă, mă sancţio­ şi se retintorcea după alte Inspectorul Istrate a rămas şi în alte comune ale raionului.
nează cu o categorie sau două
transporturi. pur şi simplu uluit de gluma
Seara, cînd se sătura de proastă a şoferului Frenţoni.
transporturi clandestine, îşi Numai cînd s-a întîlnit cu
brigada de control care adul­
şi eu cîştig dublu. liK mecase urma şoferului Fren­ Despre tun comitet
— Bine, frate, numai să nu
Ç fM itm m tU i ţoni, şi-a dat seama de ce a- de sprijin activ
te arzi, că eu u n u l' nu mi-oi cesta procedase aşa cum pro­
băga nasul pentru tine. Ţi-am cedase. Comitetul de spuijin de pe
lîngă Spitalul unificat din lila
atras doar atenţia. Brigada de control l-a ¦în­ şi Zkm este un ajutor de preţ
— Mulţam pentru sfaturi, aii corpului medical. Peste tot
trăgea maşina în apropierea tîlnit pe la Lainici şi l-a mai se vede mîna harnică a gospo­
dar mai bine le ţineai pentru unei „haiţi" de ajustarea gîtu- urmărit în cîteva incursiuni dinelor. Unele au curăţat şi a-
tine. Unul e Frenţoni în Auto­ lui şi chefuia omul ca-n po­ clandestine, pînă a ajuns la menajat parcurile din curtea sp:-
baza Hunedoara! veşti, scoţînd în chip de­ Bretea Streiului. CLid se aş­ talelor, altele s-iau îngrijit ca
monstrativ din buzunare banc­ tepta mai puţin Frenţoni, a- hrana bolnavilor să fie igienic
Şi Frenţoni se învîrti de note mototolite de 25 şi 100 de tunci a pus mîna pe el.
câteva ori pe lîngă maşină, lei. Acum şoferul Frenţoni stă gătită şi gustoasă.
fluierînd voios din cale afară. La spitalul din lila s-ia con­
Aşa a dus-o Frenţoni timp liniştit în garaj. îşi aşteaptă
— Pleci să lucrezi în ca­ de 6 zile. Cei de la Craiova sancţiunea ce i se cuvine po­ fecţionat un număr de 36 pija­
drul planului operativ în re­ puteau să-l tot aştepte. Fren­ trivit faptelor sale.
giunea Craiova — îi spuse di­ male pentru copii, şerveţele de
rectorul Autobazei Hunedoara, ţoni credea că „a apucat pe GH. TAUTAN
dar vezi, nu te ţine de prostii, masă şi alte lucruri de mîna.
să ne faci de rîs.
— Nici o grijă, tovarăşe di­
rector, — răspunse Frenţoni, i,-X)OOGOQOOOOOOOGO©OOOOGOOOGOGOOOOOOOGGOGGGO X>OGOL>OO'^OOOOOOOOOOOOOOOGOCX)OOOOOOGOOOCOGOOOOOOCOOOOOOGOOOOOCOGGCOGXXXÎOO0OGOGGGO
pozând a făţărnicie. O să-mi
fac datoria ca la carte. C reditele bancare — m ijloc
In gîndul său încolţea însă
dorinţa de a pune rrtlna pe
noi şperţuri, mai ales că pleca
;de d e z v o l t a r e a c o m e r ţ u l u i d e s t a tdeparte de Autobază şi nu pu­
tea fi uşor controlat. Ce-i
drept, s-a dus până la Tîrgu Pe întreg cuprinsul regiunii, ţirea bazei tehnioo-materiale a najat un magazin de confecţii
comerţului din regiune. S-au pentru bărbaţi, femei şi copii în
Jiu, dar de aici... {în !maniile centre muncitoreşti construit 8 sere cu o suprafaţă Deva, cu vitrine ovale şi o su­
de circa 1.600 m. p. de către prafaţă de deservire de 60 m.p.,
S-a întors la Lupeni unde im iniere: Lupeni, Petroşani, O.C.L.-urile Aprozar din regiu­ oare a fost pus în funcţiune în LOTO
pe semne îşi avea şustele lui. {Vulcan, Zliatna, Gunaibiarza şi ne, care, vor intra în funcţiune cinstea zilei de 23 August. Tot
N-a fost greu să-şi găsească {cele !ale sideruingiştilor din Hu­ în toamna acestui an. S-ia ame­ din cota de 5 la sută s-a re­ AZI JOI, E ULTIMA ZI în
clienţi. In prima zi a transpor­ nedoara, Călian, pînă-n ultimul care se mal poate cumpăra bi­
tat nu ştiu unde mobila unui sat din Ţara Moţilor, se lăr­
gestionar; apoi altele. Cînd şi-o geşte necontenit reţeaua de ma­ najat grădina de vară „Qambri- parai silozul de cartofi din Pe­ lete pentru 'tragerea Loto Cen­
terminat şustele de la Lupeni, gazine, cu vitrine ce oglindesc nus“ şi „Constructorul” din Pe­ troşani unde se pot însdloza cir­ tral de mîine, ta oare se vor
omul s-a dus la tîrg la Haţeg. belşugul şi grija ce o poartă troşani, preoum şi restaurantul ca 280 tone cartofi şi este în distribui noi premii suplimen­
Ce şi-a zis e l : „de-aici tre­ partidul •şi guvernul tuturor ce­ „Bnaia“ din Lupeni, unităţi de curs de terminare un restau­ tare în obiecte, a căror valoare
lor oe muncesc. alimentaţie publică ce fac oinste rant în Deva. totală este mult sporită.
buie să pice gras". comerţului socialist. Unităţi de
Acest belşug de produse, joa­ produse industriale s-au amena­ Folosind cu pricepere credi­
taie bancare şi cota de benefi­
tarea neînoetată a economiei so­ jat în Lonea, Petrila, Vulcan şi ciu, se pot completa sumele din In afara premiilor în bani şi
cialiste, în satisfacerea necesi­ în alte localităţi. fondul centralizat pentru inves­ fără a se plăti nimic peste pre­
tăţilor mereu cresoînde ale oa­ tiţii, contribuind astfel la dez­ ţul obişnuit al biletului, la a-
menilor muncii. Dacă în 1951 Pentru reducerea cheltuielilor voltarea unităţilor comerciale şi ceastă tragere se vor distribui
în regiune comerţul de stat a- de circulaţie s-au procurat mij- deci la o mai bună deservire a patru categorii de premii în o-
veia o reţea de 179 unităţi, în loaoe bipo, care au contribuit oamenilor muncii. bieote, ta alegere.
anul 1955 numărul lor s-a ridi­ la îmbunătăţirea transporturilor
cat la 661 unităţi, deci !aproa­ locale şi la aprovizionarea uni­ GH. BUSUIOC Printre altele, cîştigătorii vor
pe de 4 ori, iiar în anii 1955— tăţilor. Şeful serviciului comercial prim i:
1957, numărul unităţilor noi, a din cadrul Secţiunii regionale
crescut ou încă 267, din oare 8 In acţiunea de folosirea credi­ — motociclete Pan on’!a
s-au deschis în ultimele luni. telor bancare, realizări mai im­ comerciale Hunedoara — haine de piele pentru mo­
portante, au fost obţinute de că­ toci clişti
Aoesţe realizări se datoresc tre T.A.P.L. Petroşani, O.C.L. C ea de-a doua — haine de astrahan şi alte
sprijinului dat de Ministerul ¦Prcduse-dudustriale Petroşani '. ¦' blănuri
Comerţului, şi mai ales -de Co­ şi cele două Aprozare din re-
mitetul executiv al Sfatului consfăfuire a cadrelor
popular regional Hunedoara, glume.
oare a analizat periodic realiză­ medicale din regiunea
Nu aceiaşi lucru se poate a-
firimia despre conducerile O.C.L.
Hunedoara — covoare orientale
centralizat, 5 la sută din bene­ Industrial Deva, T.A.P.L. Deva,
Maşinile pe oare industria con­ — televizoare
structoare de maşini le-a pus la ficiu şi credite de la B.R.P.R., care nu au avut o preocupare Peste cîteva zile cadrele me­ — magnetofoane
dispoziţia agriculturii au permis conform instrucţiunilor, trăgînd pentru a beneficia de aceste dicale din mediul rural !al re­ — aragazuri cu 3 odhmrl şi
oamenilor muncii de pe ogoare la răspundere aparatul secţiunii credite. Şefii contabili, tehni- giunii Hunedoara vor trăi un butelie
şi în special celor din sectorul comerciale regionale şi orga­ ciemiii ou învestiţiile nu s-au in­ eveniment de seamă. — răoitoare electrice Pinguin
socialist a! agriculturii să efec­ nele sfaturilor populare unde teresat de îmbunătăţirea condi­
ţiilor de deservire !a populaţiei In zilele de 27—28 septem­
brie 1957, în oraşul Deva, va
— maşini de cusut
dacă în anul 1956 am avut O altă sursă de venituri, fo­ avea loc cea de-a doua consfă­
— maşini de spălat rufe
toare de maşini livrează agricul­ credite de la B.R.P.R., în anul reţelei, a fost cota de 5 la su­ mediul rural unde se vor dis­ — ceasornice de aur Schaff-
turii importante cantităţi de uti­ 1957 !aceste lucrări s-au urcat tă din beneficiu, din care s-au cuta diferite probleme ale asis­ hausen
laje necesare recoltărilor de la !suma de aproape un milion, realizat lucrări în valoare de a-
dezvoltarea reţelei şi îmbunătă­ Din !acest beneficiu s-a !ame­ nitare. etc etc.
tilor francezi a egalat numărul total brie. După dalele UNESCO Operele lui pot opri marşul victorios al ideilor co­ din Orient, au intensificat lupta lor
al greviştilor din anul trecut. In Bra­ Lenin editate în anul 1955 ocupă pri­ munismului, răspîndirea lor în rîndul pentru lichidarea sistemului odios al
zilia în anul trecut au fost în grevă mul loc în lume după numărul tiraje­ unor noi milioane de oameni. Aceasta robiei colonialiste.
comun peste 2.300.000 persoane. lor cărţilor traduse. Din literatura so­ ne învaţă însăşi istoria.
cialismului ştiinţific al doilea loc îl Rusia sovietică încă în primele zile
Operele clasicilor marxism-leninismu- ocupă operele lui Karl Marx şi Fried­ In istoria omenirii nu a fost şi nu ale existenţei sale a declarat că rupe
lui au o influenţă puternică asupra vie­ rich Engels. există un scop mai înalt decît cons­ cu politica imperialistă de cucerire şi
în Camera deputaţilor şi 57 în senat. ţii şi activităţii milioanelor de oameni truirea comunismului. Comunismul adu­ înrobire a popoarelor asuprite din O-
ai muncii. „Manifestul Partidului Co­ Temîndu-sc de creşterea partidelor co­ ce omenirii adevărata înflorire a for­ rient şi a stabilit cu ele relaţii noi,
In această privinţă sînt grăitoare şi munist“ a fost editat de peste 1000 muniste şi de influenţa lor asupra ma­ ţelor de producţie, belşugul general bazate pe egalitate în drepturi.
cîteva fapte din ultimul timp. In India, de ori în 77 de limbi. Răspîndirea li­ selor, forţele reacţionare din unele state şi pacea. Ideile comunismului, mai de
în statul Kerala, comuniştii au obţinut' teraturii marxist-leniniste s-a inten­ capitaliste prin represiuni încearcă să vreme sau mai tîrziu, îşi vor croi In apelul „către toţi oamenii muncii
victoria în alegerile pentru Adunarea sificat în mod deosebit după victoria împiedice răspîndirea ideilor comuniste. drum spre inimile tuturor popoarelor musulmani din Rusia şi din ©rient“
Marii Revoluţii Socialiste din Octom- Şi totuşi nici un fel de represiuni nu şi se vor întări în toată lumea. publicat la 3 decembrie 1917 guvernul
Legislativă şi au format un guvern co-' sovietic a declarat că popoarele asu­
munist al statului Kerala. In alegerile lo te ria Marii Revoluţii Sooiaîiste din Octombrie prite au dreptul de a-şi organiza „via­
de pe insula Java (Indonezia) Parti­ ţa lor liber şi nestingherit“, că ele
dul Comunist a obţinu', un însemnat şi mişcarea de eliberare a popoarelor din Orient însele trebuie să devină stăpîni ai ţă­
succes, iar la Bandung aproape 40 la rilor lor. Guvernul sovietic a1 anunţat
sută din voturi au fost date candida­ Victoria Marii Revoluţii Socialiste din de G. AKOPJAN Lenin a arătat că Rusia Sovietică
ţilor comunişti. In alegerile din luna Octombrie în Rusia a însemnat înce­ a acţionât ca promotor al luptei mon­ anularea tuturor tratatelor inegale im­
iulie 1957 Partidul Comunist din Ar­ putul unei noi orînduiri sociale fără Revoluţii Socialiste din Octombrie este diale împotriva imperialismului, atră- puse de Rusia ţaristă popoarelor din
gentina a obţinut de 2,5 ori mai multe precedent în trecut — orînduirea so­ sărbătorită de întreaga omenire pro­ Orient şi s,-a pronunţat în sprijinul
cialistă. Ea a transpus în viaţă aspi­ gînd prin aceasta de partea sa sim­ mişcării lor de eliberare. Pentru prima
gresistă, deoarece ea marchează un patia întregii omeniri progresiste, a dată în istoria omenirii relaţiile reci­
Lupta clasei muncitoare împotriva a- raţiile de veacuri ale oamenilor muncii punct de cotitură în istoria mondială, proce dintre o mare putere şi popoarele
supririi capitaliste prin greve devine şi a creat o lume a „libertăţii şi drep­ începutul victoriei unei noi orînduiri tuturor popoarelor asuprite de imperia­ asuprite din Orient au început să se
tot mai activă, tot mai perseverentă şi tăţii sociale, o lume a frăţiei şi prie care vine să înlocuiască capitalismul, lism. Lenin învaţă că interesele luptei bazeze pe principiul egalităţii în drep­
mai încununată de succes. Timp de un teniei între popoare. începutul unei noi civilizaţii. de eliberare a proletariatului interna­ turi şi al prieteniei. Aceasta a jucat
deceniu în perioada 1945— 1954 în II ţional şi a mişcării de eliberare na­ un rol uriaş şi a exercitat o adîncă
ţări capitaliste au fost în grevă 73 Revoluţia din Octombrie este nu nu­ In ciuda specificului Revoluţiei din influenţă asupra popoarelor din Orient.
mai o marc revoluţie naţională. După Octombrie decurgînd din condiţiile is­ ţională a popoarelor coincid. Elibera­
milioane de oameni, adică în medic caracterul şi conţinutul ei ea are o u- torice, victoria clasei muncitoare şi rea popoarelor asuprite de sub jugul Astfel au fost lichidate drepturile
7.300.000 de persoane pe an. Intre al­ riaşă importanţă internaţională. Ea a ţărănimii din Rusia a netezit calea imperialismului poate avea loc numai şi privilegiile speciale ale Rusiei ţa­
tele, numai în prima jumătate a anului în cadrul luptei comune începută de riste în China, Turcia, Persia. Guver­
1957 în cele mai mari ţări capitaliste exercitat şi exercită o adîncă influenţă largă spre socialism pe rare păşesc şi Rusia. nul sovietic a încheiat în 1924 cu Ghina
au fost în grevă aproximativ 20 mi asupra întregii desfăşurări a dezvoltă­ vor păşi popoarele lumii. un tratat pe bază de egalitate, punînd
lioane de persoane. rii istorice. Revoluţia din Octombrie a Victoria revoluţiei din Rusia şi for­ bazele unei noi ere în relaţiile dintre
constituit un imbold puternic spre a- Lenin a arătat că unele trăsături marea unui puternic stat socialist au
In anul 1956 în Anglia numărul gre­ fundamentale ale Revoluţiei din Octom­ China şi celelalte state. In 1923 marele
velor a fost cel mai marc din ultimii vîntul mişcării proletare şi de eliberare brie nu au numai o importanţă locală, întărit încrederea popoarelor asuprite democrat chinez Sun Yat-sen a decla­
20 de ani — 2.654 iar numărul parii naţională a popoarelor lumii. Experien­ specific naţională, nu numai rusă, ci în forţele lor, în eliberarea lor grab­
cipanţilor la greve a fost de 5.080.000. ţa luptei clasei muncitoare din Rusia o importanţă internaţională. nică. Oamenii muncii din ţările Orien­ rat : „De acum înainte noi. nu mai pri­
In S.U.A. au fost 3.800 de greve cu vim spre puterile occidentale, privirile
1.900.000 de participanţi. In Franţă au pentru socialism şi mişcarea de elibe­ Exemplul popoarelor URSS serveşte tului au văzut că Uniunea Sovietică noastre sînt îndreptate spre răsărit“,
fost în grevă peste 2 milioane de mun­ rare a popoarelor sale, experienţa con­ ca model pentru oamenii muncii din reprezintă pentru ei un prieten credin­ adică spre URSS. In 1925, în ajunul
citori şi funcţionari, iar în piima ju­ strucţiei vieţii noi, rezolvării problemei lumea întreagă. In persoana Uniunii cios şi un apărător dezinteresat, un a- morţii sale, Sun Yat-sen, a trimis la
mătate a anului 1957 numai ui greviş­ Sovietice ei văd avangarda lor care liat puternic şi de nădejde în lupta Moscova o scrisoare în care spunea
naţionale şi stabilirii prieteniei şi ega­ a rupt prima lanţurile înrobirii impe împotriva imperialismului. Victoria Re­
lităţii în drepturi între popoarele URSS riatiste pe a C-a parte a globuhu pă voluţiei din Octombrie pe a şasea parte printre altele: „Cred ferm în stator­
a folosit şi va folosi tuturor popoare­ înmiesc şi a construit o nouă soc ic a globului pămîntesc şi triumful poli­ nicia sprijinului pe care l-aţi acordat
lor din lume. tat$, ~ societatea socialLtă.’ ticii naţionale leniniste au dat un pînă în prezent ţării mele". In continua­
re cl scria în mod profetic: „curînd
Cea de-a 40 a aniversare a IVjarii puternic imbold trezirii maselor largi va veni ziua cînd URSS va saluta în
i