Page 57 - 1957-09

Nr. 859
Sa îmbunătăţim activitatea A ten ţiu n e! Furtună!
¦ gazetelor de
Este cunoscut faptul că ga­
zeta de perete constituie unul
din mijloacele importante ale
!muncii agitaţiei politice de ma­
să, unul din factorii care in­
fluenţează pozitiv asupra pro­
cesului de producţie, asupra
formării unei atitudini socialis­
te faţă de muncă şi faţă de a-
vutul obştesc.
In cele de mai jos ne vom o-
cupa de codeaţivele de redacţie
ale gazetelor de perete din oî-
teva întreprinderi din oraşul
Deva.
Bune,..
îndrumat şi ajutat îndeaproa­
pe de către biroul organizaţiei
de 'bază, colectivul de redacţie
al gazetei de perete „Construc­
torul“ de la T.R.C.L.H. Deva,
desfăşoară o muncă rodnică. In
scopul înlăturării lipsurilor oare
au existat în întreprindere şi
oare există încă, la gazeta de
perete apar ou regularitate ma­
teriale în oare se tratează pro­
bleme legate de munca şi viaţa
întreprinderii. Aşa de pildă, sub
titlul „Cum sînt folosite utila­
jele pe şantierele T.R.C.L.H.“,
semnat de ing. Ion Almăşan,
sînt relevate o seamă de reali­
zări obţinute în producţie. In
alte articole se tratează despre
preocuparea de care dă dovadă
colectivul de muncitori din în­
treprindere, pentru întreţinerea
şi folosirea în bune oondiţiuni a
utilajelor, despre preocuparea
conducerii administrative faţă
de aprovizionarea cu materiale
a trustului şi alte materiale în
care este combătută atitudinea
de indisciplină a unor salariaţi
oare obişnuiesc să întîrzie sau
să chiulească în timpul orelor
de lucru. Demn de remarcat es­
te faptul că la această întreprin­
dere, colectivul de redacţie se
preocupă îndeaproape şi de acti­
vitatea suplimentului satiric „A-
riciul“, la oare apar ori de cîte
ori se ivesc cazuri, caricaturi,
epigrame şi alte materiale sa­
tirice, oare oopibat unele lip­
suri din oadrul întreprinderii.
La succesele dobîndite de co­
lectivul de redacţie al gazetei
de perete, fără îndoială că o
contribuţie însemnată au adus-o
tovarăşii din colectivul de co­
respondenţi voluntari pe oare
colectivul de redacţie a reuşit
să-l antreneze în activitatea sa.
In mod deosebit activitatea ga­
zetei 'de perete este sprijinită de
către tovarăşii Ioan Nestor, Ma-
ria Borza, Liviu Lupaş, N’colae
Păun şi alţi tovarăşi oare scriu
diferite articole şi se îngrijesc
China puternică, liberă, un prieten şi
aliat“.
încă din primii ani ai existenţei sale
fara Sovietică a acordat ajutor miş­
cării de eliberare a poporului turc. In
acei ani mişcarea de eliberare din
Turcia a jucat un rol uriaş revoluţio­
nar în întregul Qrient.
Astfel în 1946 reprezentantul URSS
la ©NU a sprijinit cererea legitimă a
popoarelor din Siria şi Liban cu pri­
vire la evacuarea de pe- teritoriul lor
a trupelor de ocupaţie ale Franţei şi
Angliei. Uniunea Sovietică a luat în
repetate rînduri apărarea drepturilor
topoarelor din China, India, Indonezia,
Vietnam, Coreea de nord, Tran, Egipt,
Sudan, Maroc, Tunisia, Algeria şi alte
ţări din Asia şi Africa care-şi apără
independenţa şi existenţa lor indepen­
dentă.
Lupta popoarelor împotriva tuturor
formelor colonialismului se bucură de
sprijinul deplin al oamenilor sovietici.
In timpul agresiunii imperialiştilor an-
glo-francezi împotriva Egiptului aver­
tismentul hotărît al Uniunii Sovietice
a jucat un rol important în încetarea
războiului din zona Canalului de
Suez.
După părerea ziarului indian „Blitz“
numai faptul existenţei Uniunii Sovie­
tice „a determinat guvernul britanic să
acorde poporului indian independenţa“,
iar în prezent „existenţa unui puternic
stat sovietic constituie un avantaj po­
litic esenţial, pentru popoarele asiatice
şi africane“, deoarece „URSS, scrie
ziarul, apără securitatea Asiei“.
Dr. Sukarno, preşedintele Indoneziei,
a caracterizat astfel influenţa Revo­
luţiei din Octombrie asupra mişcării de
eliberare a popoarelor din Orient: „In
urma victoriei Revoluţiei din Octombrie
în Rusia, a spus el, lupta popoarelor
din Asia pentru independenţa naţională,
împotriva înrobirii cotropitorilor a că­
pătat o nouă forţă. Această lugţă ,a
de schimbarea la timp a tuturor
ediţiilor gazetei de perete.
Aceeaşi preocupare există şi
din partea altor colective
de redacţie ale gazetelor
de perete, cum sînt oele
de la întreprinderea regională
„Combustibilul“, Sfatul popular
al oraşului, Uzina electrică,
P.T.T.R., Sfatul popular regio­
nal şi altele. Colectivele de re­
dacţie ale acestor gazete de pe­
rete manifestă o grijă deosebită
faţă de abordarea celor mai
importante şi mai actuale pro­
bleme legate de viaţa întreprin­
derii sau a instituţiei, precum
şi de probleme ale politicii in­
terne şi internaţionale. "UL..-
:î.*s
...şi rele
Dacă gazetele de perete pe
oare le-am amintit mai sus, con­
stituie exemplu demn de urmat,
apoi gazeta de perete „Coopera-
torul“ de la cooperativa meşte­
şugărească „Solidaritatea“ nu
face cîtuşi de puţin cinste orga­
nizaţiei de partid şi colectivului
de redacţie al acestei gazete de
perete. Din cele 5 spaţii rezer­
vate pentru articole, 4 sînt goa­
le, far al 5-lea păstrează un a r­
ticol care însă nu mai poate fi
citit din oauză că literele au
fost şterse de vreme. Cît des­
pre folosirea formei satirice,
nici nu poate fi vorba. Nu nu­
mai că nu există supliment sa­
tiric .al gazetei de perete, dar nu
există nici măcar un colţ de sa­
tiră şi umor la gazeta centrală.
Caricaturile care atrag în mod
300000000000000000000000300000000000000000000000000000000000000000000000 lOOOOOOOC
Agitatorul Pavel Cozrna, utemist, citeşte ţinui grup de muncitori de la
Atelierul de zonă C.F.R. Alba lulia, articole din ultimul număr al ziarului
„Scînteia Tineretului“.
devenit mai organizată, ţelul ei a de­
venit mai c la r : independenţă, indepen­
denţă imediată“.
Subliniind importanţa Revoluţiei din
Octombrie primul ministru al Indiei
J. Nehru scria că „Revoluţia Sovietică
a făcut să progreseze mult societatea
omenească şi a aprins flacăra lumi­
noasă care riu poate fi stinsă. Ea a
pus bazele acelei civilizaţii noi în care
lumea poate progresa“.
Puterile imperialiste din Occident au
încercat să reprime printr-o intervenţie
armată mişcarea de eliberare a po­
porului turc. In acele zile grele pentru
Turcia, Rusia Sovietică a întins acestei
ţări o mînă de ajutor frăţesc şi a con­
tribuit ia victoria poporului turc asu­
pra intervenţioniştilor. Luînd cuvîntul
în 1921 în Marca Adunare Naţională
a Turciei, Kemal Paşa a declarat: „Sîn-
tem prieteni cu Rusia deoarece Rusia
a recunoscut mai înainte decît oricare
altul drepturile noastre naţionale şi a
manifestat respect faţă de ele“.
Ţara Sovietică a renunţat la dreptu­
rile .coloniale ale Rusiei ţariste în Per-
sia, a retras trupele ruse din această
ţară, a anulat toate datoriile ei către
guvernul ţarist şi i-a cedat mari va­
lori materiale. Rusia Sovietică a acor­
dat un mare sprijin şi mişcării de
eliberare a poporului din Afganistan
care a dus o luptă grea împotriva co­
lonialiştilor englezi. Rusia a fost prima
care a recunoscut independenţa şi su­
veranitatea Afganistanului. In 1921 a
încheiat ,cu Afganistanul un tratat ba­
zat pe egalitate în drepturi şi a sta­
bilit relaţii diplomatice.
După zdrobirea forţelor reacţiunii şi
fascismului în cel de-al doilea război
mondial mişcarea de eliberare a po­
poarelor din Orient a atins o amploa­
re fără precedent. Guvernul sovietic
a acordat şi în această perioadă spri­
jin popoarelor din Orient care luptau
D m m V L SOClALlSM'UTXr,
deosebit, sînt un lucru : străin
pentru cei care conduc activita­
tea acestei gazete de perete. Şi
doar sînt .atîtea lipsuri (co­
menzi „pe sprinceană“, obice­
iul de a pr’mi bacşiş, cazuri de
indisciplină etc. etc.), care pot
fi combătute, fie prin caricaturi,
fie prin epigrame sau alte mij­
loace. .,
In rîndul gazetelor de perete
oare au o. activitate asemănă­
toare ou cea de la cooperativa
„Solidaritatea“, se numără şi
gazeta de perete de la Justiţie,
gazeta de perete de la Direcţia '
regională a recrutării şi repar­
tizării forţelor de muncă şi al­
tele.
* secunde 4 zecimi, la egalitate cu
Pentru a îmbunătăţi activita­
tea gazetelor de perete, orga­
nizaţiile de partid trebuie să a-
nalizeze periodic .activitatea co­
lectivelor de redacţie ale gaze­
telor de perete şi să le ajute
permanent în activitatea lor. E
necesar ca membrii colectivelor
de redacţie ale gazetelor de pe­
rete să fie ajutaţi în a-şi crea
un larg activ de corespondenţi
voluntari oare să sprijine colec­
tivul de redacţie în scrierea de
articole şi schimbarea cu regu­
laritate a ediţiilor. Membrii co­
lectivelor de redacţie ale gaze­
telor de perete cu activitate scă­
zută trebuie să-şi însuşească ex­
perienţa înaintată dobîndită de
unele colective de redacţie oare
desfăşoară o activitate bogată.
PETRE JURCONI
m 4 ca.
*$3
pentru libertate şi independenţă. Re­
prezentanţii URSS la ONU şi în cele­
lalte organizaţii internaţionale s-au si­
tuat şi se situează în mod ferm pe
poziţia de apărare a drepturilor naţio­
nale ale popoarelor din Orient şi luptă
pentru dreptul lor la autodeterminare şi
existenţă independentă.
Tovarăşul Aîao Ţze-dun, conducătorul
comuniştilor chinezi, a vorbit despre
influenţa directă pe care au exercitat-o
ideile lui Octombrie asupra Revoluţiei
populare din China. „Marele popor
sovietic, a declarat el, a deschis pentru
proletariatul din lumea întreagă calea
glorioasă a revoluţiei socialiste şi a
arătat întregii omeniri măreţul exemplu
al construirii socialismului şi comu­
nismului. Poporul chinez însufleţit
de exemplul poporului sovietic şi cu
sprijinul lui păşeşte înainte pe calea
Marii Revoluţii Socialiste din Octom­
brie“.
Ca urmare a puternicului avînt al
mişcării de eliberare a popoarelor asu­
prite din Orient se destramă sistemul
colonial al imperialismului. La ordinea
zilei, după cum se arată în hotărîrile
celui de-al XX-lea Congres al PGUS,
se află problema lichidării totale a
sistemului colonialist. In prezent nu
mai există vechiul Orient lipsit de
drepturi, ci a apărut un nou Orient —
Orientul unor state independente şi de
sine stătătoare.
In locul vechilor ţări coloniale şi de­
pendente au apărut în prezent state
democrat-populare în China, Coreea de
nord, Vietnam, republicile independente,
India, Indonezia, Birmania, Egipt, Si­
ria, Sudan, Maroc, Tunisia şi altele.
In perioada postbelică s-au eliberat de
sub dependenţa colonială şi au păşit
pe calea unei dezvoltări independente
peste 2 0 de state din Asia şi Africa
cu o populaţie totală de 1.300 mili­
oane de oameni adică peste jumătate
din populaţia globului pămîntesc.
•o* .«»«¦•*•••
,9 Freamătul s-a stins în apu- 2 ! Atenţiune! Decuplezi li- *»
f sul sîngeriu; noaptea şi-a în- niile 6 şi 8. Porneşti ? S-a încheiat ediţia jubiliară
î tins umbrele peste orăşelul a- grupurile şi încarci uzina ?
•t ciuit la poalele bătănei cetăţi, la maxim. Funcţionezi supra-1 a campionatelor internaţionale
de atletism ’ale R. P. R.
ţ E linişte. încărcat 30 de minute. Treci ¦
? Doar sus, în înălţimi fierb pe alimentarea de rezervă. 1
•t ameninţători caieri de nori ne- Porţiunea avariată a fost ţ
Marţi seară, sub razele puter­ aproape 150.000 spectatori, cifră
¦ gri, hăituiţi. scoasă din sistem. La ordinul» nice ale reflectoarelor, pe gazo­ record pentru un concurs atle­
nul verde al stadionului Republi­ tic internaţional.
* Şi, deodată, înfricoşător, dispecerului central, linia prin- 1 cii din Capitală erau adunaţi din
nou laolaltă cei peste 200 de Amînate cu o zi din cauza
| bici de foc despică văzduhul, cipală e alimentată acum de ţ timpului nefavorabil, ultimele
probe au prilejuit realizarea u-
» Tunet se prăvale din înalturi către alte centrale electrice. O- l nor noi performanţe de valoare
Excepţional s-a comportat sări-
» şi clocoteşte ameninţător, pre- peraţiunile de manevră pentru | toarea sovietică la înălţime Tai­
sia Cencik care trecînd ştacheta
^ lung. Lumina filează intermi- lichidarea avariei, însă, n-au | sportivi participanţi la campio­ înălţată la 1,75 m a stabilit un
nou record al U.R.S.S. şi a ega­
j lent, revine iar, apoi coboară încetat. ţ natele internaţionale de atletism lat totodată recordul european
deţinut de Iolanda Balaş. Re­
f brusc... şi întunericul devine — Electric! Staţia nr. 8 ! f ale Republicii Populare Romîne. cordmana ţării noastre la acea­
stă probă, Iolianda Balaş, fiind
? stăpîn. Electric! Staţia nr. 8 ! Decu- j Intr-un cadru festiv, s-a încheiat suferindă, a fost oprită de me­
dici să concureze.
^I Com__p_l„imu i_e_n_t_e___o_b__iş_npuieiztie lin"ciuiUle^ avariate. Scurtcir-l Mon. J cea de-a 10-a ediţie jubiliară
a acestor tradiţionale întreceri a- După o întrecere dramatică
Constantin Grecescu a cucerit
i In asemenea împrejurări u- tezi tăbliţe avertizoare. Echipa ^ tletice. Zecile de mii de specta­ un al doilea titlu de campion,
de data aceasta în proba de
i nii pornesc pe bîjbîite spre fe- de intervenţie soseşte peste cî- ; tori au aplaudat din toată ini­ 1.500 m plat. Reprezentantul
nostru a luptat ou o voinţă im­
f restrele larg deschise, le trag leva minute. ^ î ma pe „eroii“ întrecerilor în mo­ presionantă şi a rupt primul fi­
rul alb de la sosire fiind crono­
î spre pervazuri şi aşteaptă, re- Măsurile de protecţie s în t; mentul premierii lor cu cupe co­ metrat cu timpul de 3 minute 53
ţ semnaţi, să se facă lumină, hotărîtoare în lichidarea ava- j memorative de către comisia de demifondistul sovietic Evgheni
Sokolov. Cunoscuta atletă sovie­
t Alţii... riei- Orice neglijenţă, orice * organizare. Aceştia sînt : Mihail tică Nina Ponomareva a cîştigat
detaşat proba de aruncare a dis­
f — Alo, uzina ?... Bine, măi dispoziţie incompletă, nepre- T Krivonosov (U.R.S.S.) la ciocan, cului cu rezultatul de 51,47 m,
1 tovarăşi, da aşa vă faceţi dum- văzătoare, poate primejdui via- ? Parry O’Obrien (S.U.A.) la greu­ în timp ce islandezei Thocib
jornsson s-a clasat primul în fi­
neavoastră serviciul ? Ne lă- fa. celor din echipa de inter- ¦ tate C-tin Grecescu (R.P.R.) la nalele probei de 200 m plat cu
saţi pe întuneric în plină noap- venţie. De aceea dispoziţia de ^ 5000 m şi 1500 m ; VI. Sitkin 21 secunde 6 zecimi.
te? (Parcă i-ai putea lăsa pe lucru cuprinde şi măsurile; (U.R.S.S.) la înălţime, Ira Mur- In afara concursului oficial,
întuneric şi ziua?) Mersi de luate. chison (S.U.A.) la 100 m plat, Piarry O’Brien a aruncat greuta­
* aşa electricieni... Atenţiune! Echipa de in- ? P. Bolotnikov (U.R.S.S.) la
tea la 18,46, iar Murchison a
¦ Şi fără să mai aştepte ex- tervenţie nr. 1! Plecaţi imediat * 10.000 m, E. Depastas (Grecia)
* plicaţii, trînteşte receptorul în Pe linia 6, porţiunea dintre i cîştigat proba de 100 m plat cu
¦ furcă. stîlpii 58— 62 avariată de trăz- ? la 800 m,' I. Wiesenmayer
(R.P.R.) la 400 m, Taisia Cencik 10 secunde 5 zecimi.
I Unii sîntmai caustici. net- Condiţiile de lucru asigu-\ (U.R.S.S.) la înălţime femei,
¦ — Alo, uzina electrică ? La rateL Linia scurtcircuitată şi \ Bloemhoff (Olanda) la 100 m,
t dumneavoastră elumină ? Da? pusă ta pămînt în ambele j
J Doinikova (U.R.S.S.) la greuta­
Foarte bine. Ştiţi... şi pe stra- puncte. Se poale lucra. te şi Mar !!a Diţi (R.P.R.) la su­
i. da noastră e... dar ziua. „Raportam lic.h.id, area 4» liţă.
seara...
Actuala ediţie a campionatelor
Pentru aceştia ca şi pentru avariei 1“ ţ a relevat un simţitor progres al
ceilalţi cititori dornici să cu- atleţilor romîni, care s-au situat
¦ noască adevăratele necazuri ala n4
e lima principala — spre ¦
electricienilor, mi-am propus cetatea oţetului spre bazinul', printre principalii protagonişti,
să inserez aci. eiteva rid u rial /.«ctuece-rinda-vjictoria în 9 probe.
f despre o learga din nou, mu de volţi. • Participarea masivă şi entu­
4' " Artera sistemului pulsează. S-a ţ ziastă a iubitorilor de sport bu-
ţ A v arie în sistem aprins iarăşi lampa lui Ilici. 4 cureşteni a contribuit şi ea la
lî44•! ct,oerr,Vii./,l,ăomrl.in(s/vSacital,zadendcuie, laufPcdl,errua\gi.anigid.cniiseJtpir-'ue„l-lt.rlât,urCtemu,urliunpdatea,’.raaSţdiaioureşaliut,i.aatiudnd,eulisenaccdţhti..au.i.strtăra,aanrpîsnda-e--j*ţ|iI succesul acestei competiţii spor­
tive. In cele 4 zile de conciirs,
întrecerile au fost urmărite de
Lj C,, misiunea unui concert. 4 O victorie preţioasă:
* , ecJ ’ a ’.ie'r c za .. Norii negri s-au îngrămădiţi
» ' î le f semnalizare şiindica- * PlEouăn, tergia H iM eara - Binamo tlo j
•> toarele aparatelor de măsură, d, „ .
* Zgomotul neobişnuit al frec- Plo“a cu Picatun man ?l recL f 3-1 (1-1)
i venţometrului, sezisează deja . ? ţ'n rmez de noapte, o m a -*
4 anomalia în sistem. se~aşterne la drum. Reţe- ^ Pe stadionul Energia din Hu­ treme Drăgoi şi Public, produc
j Peste oetlvcalipe, toate ‘‘! P I nedoara s-.a disputat marţi pri­ multe emoţii apărătorilor hune-
punctelede exploatare emit chT * Electr J mul meci nocturn din acest an. doreni. Totuşi, cei oare înving
aooarte 4 ciem seama maistrului Io- J întrecerea dintre cele două e- sînt hunedorenii. In mln. 65
ohipe — Energia din localitate Huzum este oprit nereglemen­
' - Atenţiune I Furtună! A ‘ ^ S z a r n iş . ie seama lui Du- } şi Dioamo Cluj, a revenit pe tar din oursă şi arbitrul acordă
declanşat linia nr. I, datorită Lascu fosil Miha Ioan}
tensiuniide trăznet scursă inF‘°re° ?‘ merit echipei hunedorene ou sco­ lovitură liberă de la 16 m. Exe­
T sistem. Frecventa a scăzut la 'm , K“ t rul de 3— 1. Jdoul a fost plăcut cută Pîrvu care înscrie peste
î 48 de hertzi. Din cauza căde- sectorului de relele Negidei j pentru că ambele echipe şi în zid şi scorul devine 2— 1 pentru
4; n•i • h/ n• i•ei•t./1, au declanşat ¦— Ox.ni.ţtu, sau in¦ginerul Vladimir h special înaintaşii'-' -oaspeţi, au Energia. In mln. 75 Huzum tra­
prin releele de sacrificiu — şi cinstea, şeful serviciului de , desfăşurat un joc ou acţiuni bi­ ge prin surprindere. Stamate
ne gîndite, oare s-au terminat nu poate reţine şi respinge pî-
liniile 3, 4 şi 5. Centrala func- protecţie prin relee şi aparate. ; nă la Tetea oare înscrie, ridi-
în marea majoritate ou şuturi cînd scorul la 3—1.
ţionează la limită. Sînt nece- măsură, pleacă în plină 4 pe poartă. S-a jucat foarte ra­
sa-e limitări noapte, fie cu şoferul Hutter, »
Nu-i tim p'de pierdut. Au ră- ™ Ştefan Para Duc cu ei ? pid de la început. Minutul 15 S-au remarcat Drăgoi, E'fti-
i mas fără !1amină1 clima mii de rcpe.nntttuirrii t<ipie sci;ga nmra/m„ttnă, Ssacrătrriitlee, , ij aduce primul gol. O acţiune la mie, Public de la oaspeţi şi
f abonaji. Cuptoarele de afet de scurtcircuitoare, cleme, conduc- j oare participă Drăgoi, Bfttmie, Zapis, Tetea şi : Coiciu de la
la Hunedoara, furnalele lami- L U , L ' ..... f Rădulescu, se termină ou un gazde.
noarele, nu primesc tensiune. Şi-n zorii zilei, ănd dum- ^ şut al ultimului şi balonul se Form aţiile: Energia Hunedoa­
Orice minut de întîrziere, pro- neavoastră aţi învîrtit^ iarăşi 4 odihneşte în plasă : 1—0 pentru ra: Nicutescu (Nebela), Coiciu,
voacă pagube imense, lată de comutatorul aparatului de ra-1 Dinamo Cluj.
Ghek, Sîrbtţ, Tătaru, Ba-lint
ce, despre avaria din sistem, d[° sau al'1 Pus reşoul la pri- ^ Gazdele forţează egialarea. In (Galeş), Pîrvu, Tetea, Zapis,
e informat de îndată însuşi inginerul Bella Tamaşi sau ^ mln. 42, Zapis, pornind o ac­ Smărăndescu, Huzum.
dispecerul central al ţării. Şi dispecer de serviciu (nu o- 4 ţiune pe cont propriu, şutează Dinamo C luj: Stamate, Moar-
f energo-trustul ^ată înduşi şeful serviciului * de la circa 18 metri şi înscrie: căş, Cincu, Rădulescu, Vîtafu,
4 Bineînţeles că dispoziţiile de dispecer, inginerul Haţeganu | 1— 1. Eftuiie, Drăgoi, Sooaoi I., Ce-
4 manevră le dă tot dispecerul Ioan), primesc raportul echi- 4 La reluare, oaspeţii intră de­ rezi, Opra, Public.
cişi să cîştige. Cele două ex­
« Devei. Pei P icată în plină noapte : 4 NEAGU MIRCEA
4 — Atenţiune termocentrala Aici Intervenţia! Aici in- 4
De la Comisia regională3
' •*o• • - <terveniia! Raportăm lichidarea 4
. ţ avariei! Raportăm lichidarea 4
,v*avariei!... | de fotbal
Călăuzit de năzuinţa spre libertate 4 L. ZAMFIR 4
4
şi independenţă, sub influenţa ideilor >«•^•1••{>• *•••&' * f * * Comisia regională de fotbal, şi Gîmpeanu Mircaa (Progresa
anaitizînd abaterile de la disci­ Zlatna). De asemenea, se dl
atotbiruitoare ale lui Octombrie, sub plina sportivă a unor jucători a un ultim avertisment jucătorilo:
luat următoarele măsuri : Farkaş Inliu (Energia Vulcan)
influenţa exemplului însufleţitor al con <(jhuifcjHZdiaP.ir/ui nvz4udLe şi Toroosi Iosif (Locomotiva Si
struirii unei vieţi noi în URSS, po Suspendarea pe trei etape
poarele Orientului pornesc cu tot mai OBJMMPICOUESPOQlKU)k c m pentru lovirea intenţionată a ad­ meria) pentru proteste repetat*
mult curaj pe calea existenţei indepen rH/TsiMAbe~5ewLmr n gi4oueT't versarilor a jucătorilor Dumi- la deciziile arbitrului.
tresiou Anghel (Energia Vulcan)
dente şi iau cu asalt bazele sistemului
colonial putred al imperialismului.
In 1923 Lenin scria că rezultatele Clasamentul după etapa a IV- a a campionatului regional
luptei depind în ultimă analiză de LAr-rjsc t COOPEftAVlVELŞi« ' 1. Energia Călan 4 3 1 0 10: 4—7
faptul că Rusia, India, China etc. for­ 2. Energia Lonea 4 2 2 0 13: 4—6
mează majoritatea covîrşitoare a popu­ DE c o r i i U M 3. Recolta Sebeş 4 3 0 1 10: 6—6
laţiei, iar această majoritate covîrşi­ 4. Energia Ghelar 4 2 2 0 11: 6—6
toare este atrasă în ultimii ani cu o ABONAŢI-VĂ LA ZIARELE 5. Progresul Deva 4 2 1 1 9: 7—5
iuţeală neobişnuită la lupta pentru eli­ ŞI REVISTELE SOVIETICE 6. Progresul Zlatna • 4 2 1 1 9: 8—5
berarea sa. Şi nu poate exista nici o 7. Locomotiva Simieria 4 2 0 2 10: 6—4
umbră de îndoială asupra rezultatului pe anul 1958. 8. Energia Anincasa 4 1 2 1 9: 7—4
final al luptei mondiale. Abonamentele se fac de că­ 9. Dinamo Oră ştie 4 2 0 2 7: 7—4
10. Energia Vulcan 4 1 1 2 7: 7—3
Lenin considera ţara sovietică drept tre difuzorii de presă din 11. Locomotiva Teiuş 4 1 0 3 4: 9—2
unul din detaşamentele armatei socia­ întreprinderi şi instituţii, 12. Energia Alba 4 1 0 3 4:12—2
liste internaţionale. In prezent forţele factorii poştali şi oficiile 13. Energia 115 Huned. 4 1 0 3 3:10—2
acestei armate s-au întărit considerabil, poştale. 14. Energia Cugir 4 0 0 4 1:14—0
deoarece ele şi-au adăugat noi deta­
şamente, ţările de democraţie populară ETAPA DIN 22 SEPTEMBRIE 1957
din Europa şi Asia. In prezent socia­
Energia Ghelar—Energia Alba Recolta Sebeş—Energia 115 Hunedoa
lismul a ieşit din cadrul unei ţări şi
s-a transformat într-un sistem mondial Energia Vulcan—Energia Lonea Energia Călan—Locomotiva Simeria
puternic. Oamenii muncii din ţările
Orientului văd limpede că numai în­ Progresul Deva—Progresul Zlatna Energia Cugir—Dinamo Orăştie
tărind unitatea şi solidaritatea popoa­ Locomotiva Teiuş—Energia Aninoasa
relor care luptă pentru libertate şi in­
dependenţă, numai în alianţă cu ţările d a coopmduM&r'de tm â vm
lagărului socialist vor obţine libertatea
şi independenţa totală. A P A R A T E ^JR A D IO
d m Cwţtolf ?!t fPuxUiC&G ?s'î&Awl
Marx a arătat că ideile devin o forţă
materială cînd masele şi le însuşesc. P ili e âci
Ideile lui Octombrie, ideile socialismu­ cu uLioMG&iwuFiii
lui au pătruns în masele largi ale ţă­
rilor Orientului şi Occidentului şi exer­
cită o puternică influenţă asupra mer­
sului ascendent al dezvoltării istorice.
Ele însufleţesc forţele crescînde ale
mişcării proletare şi de eliberare na­
ţională a popoarelor din întreaga lume
şi le luminează calea spre victorie.