Page 59 - 1957-09

• B it? l i f t e c ? C e . '1!•'¦a'- ) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VAf
¦ Ftee’owa.'i . i

Huraeciajgjjji-De r& ^

e ^ R O R G A « ALCOMlTETULl« OTONALRM.RÍ MUHEDOAftA Şf A t SttTÜLUI POPiLAR MjSiqHAl

Anul IX. Nr. 860 Vineri 20 septembrie 1957 i':.. 4 pagini 20 bani

Să organizăm în mod temeinic

învăţămîntul de partid

în noul an şcolar! Victoria laminoriştilor

Organizaţiile de —— darea tuturor lipsu­ hunedoreni

psrtid din o ra ţie RUDOLF BALAŞ rilor care s-au ma­

şi satele regiunii memf,ru aj BirouluiregionalP.M.R nifestat în cadrul

noastre se preocupă Hunedoara cursurilor şl - cercu­ A început noul an şco­
intens în această
perioadă de pregă- rilor şi , în , condu- ’>¦>$ 18 septembrie. E dimineaţă. Hala mare a laminoarelor lar şi odată cu acest eve­ Pri m-1am inator uI
Geza Cozma
” •, cerea acestora..,-. ¦t freamătă de clocotul muncii. Lingourile incandescente se pre- niment s-au reîntîtait atî-
)fac in şerpi lungi de foc, care aleargă cu iuţeală pe role.
tirea deschiderii noului an şcolar în In timpul ce a mai rămas pînă la l i n vremea aceasta, în biroul normatorilor se fac calcule fe- tea prietenii, tată în cli­
\brile.
sistemul învăţămîntului de partid. deschiderea învăţămîntului de partid* X 4.440 4- 941 + 344 = 5.725 tone peste plan — excla- şeul nostru un grup de eleve din
, mă cu vădită emoţie în glas, normatorul.
încă în cursul verii, ele au făcut o organizaţiile de bază trebuie să termi­ Ob ...Cu citeva luni în urmă, laminoriştii hunedoreni se anga- clasa a VI l-a a Şcolii medii nr.
llXjaseră ca pînă la 7 Noiembrie să dea 5.700 tone de laminate
analiză temeinică a desfăşurării în­ ne complect cu recrutarea' cursanţilor 1 din Deva, povestindu-şi întîmplă-
O) peste plan. Aşa dar, pe bună dreptate emoţia normatorului
văţămîntului în anui şcolar trecut, tră- şl organizarea cercurilor şi cursurilor, trebuie să fie mare. Laminoriştii nu numai că-şi realizaseră rile vacanţei. Acum aproape 32 de ani, în­ devăratei libertăţi. Reforma i-a
tr-o casă coşcovită din margi­ dat păm înt..
gînd învăţăminte preţioase. Cu prilejul ţinînd seama de indicaţiile C.C. al ¦A angajamentul luat, ci mai mult, îl şi depăşiseră cu 25 tone. Vie- „OGLINDA" nea Cristurutui, o femeie dădea
¦htorie închinată marii sărbători a omenirii muncitoare — 7 naştere uriui copil. L-au botezat Ca să-şi poată înjgheba mai
acestei analize a reieşit că propaganda P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea ca­ )Y>Noiembrie. Şi ă nd ne gîndim că pînă atunci mai sînt aproa- La intrarea în incinta fabri­ Geza. Un nume ca oricare al­ repede gospodăria, a intrat
\\lp e 2 luni de zile, putem să-i felicităm pe laminoriştii. hune- cii „Sebeşul“ eşti întîmpinat de tul, fără sonorităţi importante, muncitor la combinat. Auzise că
de partid a fost ridicată ia un nivel lităţii propagandei de partid, a pregă­ mai multe panouri, lozinci, ga­ simplu ca şi viaţa autorilor lui. se cîştigâ bine. A lucrat Citeva
doreni din toată inima. zeta de perete, colţul fruntaşilor luni la încărcări-descârcâri. . De
mai înalt decît în anii trecuţi, că ea tirii ideologice a cadrelor de partid; şi o vitrină — nu prea mare, O casă încărcată, străină, pă­ aici a fost transferat la secţia
>?< ¦ • La acest mare succes şi-a dat o contribuţie deosebită purtînd denumirea de „Oglin­ mânt puţin, griji cu toptanul şi laminoare, la sortat. Omul, des­
a fost apropiată mai mult de proble­ respectarea principiului liberului con- ir. schimbul maistrului comunist P. Constantin, care în primele 17 da“, sărăcie. Sărăcie lude. Tatăl, toinic, a reuşit, numai el ştie
cum, să obţină nişte rezultate
mele economice ale întreprinderilor. simţămînt în organizarea învăţămîn­ zile ale lunii, a taminat cu 150 tone mai mult decît prevedeau In adevăr, „Oglinda“, cu cele slugărea pe pămîntui altora. Al în muncă nemai întilnite pînă .a-
W sarcinile de plan. Fără îndoială că o contribuţie serioasă două despărţituri ale ei, popu­ lui era prea puţin; ăteva şchioa­ tunci. Era prin anul 1948. Con­
De asemenea, în reţeaua învăţămîn­ tului de partid. Bine a procedat în (A şi-au dat şi celelalte două schimburi de laminorişti, conduse larizează într-o formă mai con­ pe de loc azvîrlite în hotarul ducerea secţiei, apreciindu-i
}y,de maistru Gheorghe Andrăşescu şi I. Trifu. cretă pe fruntaşii fabricii, ex- depărtat al comunei, mai mult munca l-a trecut la linie. -Deve­
tului de partid, s-a dat o mai mare această- direcţie organizaţia de bază de punindu-le produsele de bună pietriş şi lut, şi de pe care nise, cum s-ar zice, adevărat la-
calitate în partea vitrinei re­ minator. Omul plugului îndrăgi­
atenţie studierii documentelor Congre­ la I.C.S. Hunedoara, unde colective for­ zervată acelora cu care fabrica toamna abia putea stringe cîţi- se meseria
se mîndreşte. Aici se găsesc va pumni de porumb cu care să
sului ai XX-lea al P.C.U.S. şi docu­ mate din membri ai biroului organiza­ produse de bună calitate, execu­ astupe. gura celor care l-au Azi, e iot laminator. Ba chiar
tate de Maria Kellinger, Maria scos din iarnă mai mult, prim-laminator,- lucru
mentelor elaborate de Congresul ai ţiei de bază şi propagandişti s-au de­ Roman, Elena Dănuleţ şi alţii. care în alte cuvinte ar însem­
Spre deosebire de aceştia, în Copilul crescut de ani, a ur­ na că el, Geza Cozma, este 'al
11-lea al P.ALR. şi a altor hotărîri plasat la toate şantierele întreprinderii partea rezervată codaşilor gă­ mat — .putea oare face altceva? doilea om peste linie după mai­
seşti produse de proastă calita­ — calea bătută de tatăl s ă u : strul şef de schimb. A urcat pe
ale partidului şi guvernului R.P.R. şi au stat de vorbă, la locui de mun­ te, rebuturi şi nume c a : Şte­ slugă. Aşa a crescut. Slugă, această scară, a erarhiei, doar
fani Ioan 1, Elisabeta Ordean, prin muncă, prin perseverenţă,
fapt ce a dus la creşterea interesului că, cu fiecare membru şi candidat de Firuţa Muntean, ce nu fac cinste păzind la început gîştele şi mai prin dragoste faţă de muncă,
fabricii. apoi ciurzile de vite ale. celor dragoste care s-a vădit şi conti­
comuniştilor şi a celor din activul partid, recomandîndu-le forma de stu­ Stadii şi experimentări care prin mijloace necinstite nuă să se vădească în realizări-
Cămin culfural le-au agonisit, nu din truda le-i deosebite.
fără de partid faţă de cunoaşterea teo­ diu corespunzătoare nivelului şi capa­
în satul Gusu mîLnilor lor, ci ale altora. A ce­ N-a fost lună şi asta de ani
riei marxist-leniniste, faţă de politica cităţii tovarăşului respectiv, urmînd a- lor de seama lui Geza Cozma. de zile al cărei sfîrşi-t-,sări gă­
Cine trecea mai lunile trecute sească sub plan, sau sub nor­
internă şi externă a partidului şi gu­ apoi ca aceştia să ceară a ’fi încadraţi Începînd din a doua săptămî- cutare a fazelor, timpul necesar prin satul Gusu, aparţinător co­ Anii de slugărie s-au scurs mă. In ce priveşte ăştigul, a
nă a lunii acesteia, la fabrica la argăsire, la uscat etc. munei" Luduş, raionul Sebeş, pe hotarele şi în ogrăzile unuia fost şi este pe măsura m uncii:
vernului nostru. în mod corespunzător. „Vidra“ din Orăştie au început constata cu'dezamăgire ca aşa- ca Tdma lanoş din Băcia, a u- mare. In august a lucrat doar
Colectivul format din munci­ zisbl cămin ,, cultural, numai a nuia ca Lăscuţ a lui Vichente, 15 zile. Restul de 15 a fost
Au fost obţinute succese însemnate în In ce priveşte organizarea învăţămîn­ ş i se- facă studii, şi experimen- tori; tehnicieni şi ingineri urmă- cămin nu aducea. Intr^adevâr, a unuia ca Şandor Bela din zile de concediu. Cu toate aces­
tări în ' vederea îmbunătăţirii starea căminului făcea imposi­ Ruşi. împreună cu tatăl său a tea, salariul a depăşit cifra de
lupta împotriva dogmatismului şi bu- tului de partid în întreprinderile unde procesului de fabricaţie. In ca- reşte, ca, prin. aceasta,’ cali.ta,tea. bilă orice activitate culturală în trudit din zori şi pînă-n seară 850 lei. Nu e puţin...
drul acestor lucrări se studiază produselor şi procesul de fabn- acest sat. şi nu odată de seara şi pînă-n
cherismuiui. In numeroase cercuri' şi se lucrează în. schimburi, este bine să cat’e să se îmbunătăţească con- zori pe moşia acestuia din urmă. Maistrul Constantin Petru,
şi-se experimenteazăicomponen- siderabil. La Gusu sînt însă oameni har­ şeful său direct, îl caracterizea­
cursuri s-a realizat o legătură mai fie apreciată experienţa organizaţiilor nici. Prin eforturile lor comu­ Cu ce s-a ales ? Nici el nu ză în cuvinte puţine, la care
ţa.' chimicalelor, modul de exe- ne s-a refăcut localul căminu­ ştie. Anii, anii tinereţii, anii ca­ însă nu mai e nevoie de com­
strînsă între materialul teoretic studiat de partid din Combinatul siderurgic lui, de ţi-i mai mare dragul sa-1 pletări : „Fruntaş în producţie...
priveşti. Lntrînd în curtea cămi­ re ar fi trebuit să fie pentru ei n-are nemotivate..'. calificare
şi problemele practice ale procesului Hunedoara, care organizează şedinţele nului, împrejmuită cu gard de cei mai frumoşi, au trecut fără profesională ridicată, şi peste 6
piatră şi laţuri albe de brad, bucurii, întunecaţi,, sumbri. Şi ta sută depăşire lunară a nor­
de producţie în ce priveşte îmbunătă­ cercurilor şi cursurilor odată, la trei pe o. alee îngrijită treci prin mei. Suficient, nu
părculeţul cu iarbă mătăsoasă au urmat ani şi mai întunecaţi.
ţirea metodelor de muncă, ridicarea săptSmînl, atunci cîrid schimbul vine Păfulele aşteaptă porumbul şi multe flori. Căminul te întîin- A. J.
la zi. pină cu geamurile sale mari, Anii războiului. Au trecut şi a-
productivităţii muncii, găsirea de noi proaspăt vopsite, iar cele două ceştia şi Geza, de-acum bărbat
Este necesar ca şi organizaţiile de încăperi (sala mare şi bibliote­ în toată legea şi-a revăzut sa­
căi pentru reducerea preţului de cost partid din exploatările miniere din ca) asigură în bune condiţii ac­ tul, pămîntui natal, prietenii, fa­
Valea Jiului, Brad, Ghelar, Teliuc etc. tivitatea culturală a satului. milia.
al produselor. De exemplu, la termo­ să ia măsuri corespunzătoare pentru In capătul comunei llia, lingă de „Lindau“. Dacă priveşti în
organizarea învăţămîntului de partid, tîrgul de vite, un gard de sîrmă interior vezi că podeaua e cu- Prin sat bătuse în timpul lip­
centrala din Paroşeni, la mina Ani- ţinînd seama de specificul muncii mi­ împrejmuieşte trei perechi de rată lună. sei lui, un vînt nou. Vîntul a-
nerilor. Să găsească metodele cele mai pătule. Sînt pătulele bazei de
noasa, C. S. Hunedoara, C.F.R. Sl- eficace In , Organizarea studiului învă­ recepţie . din llia. Acestea, nu Bineînţeles, că în prealabil
ţăturii marxist-leniniste, ţinînd cont că peste' mult timp vor adăposti o s-au făcut toate reparaţiile ne-
meria, sau U. M. Cugir, datorită apli­ numai aşa se vă putea' înţelege în mo­ cantitate de porumb, c6 atinge cesâre.
dul cel mai temeinic politica partidu­ cifra de 60 vagoane.
cării în viaţă a propunerilor făcute în lui nostru şi numai astfel se vor putea In cuvinte mai puţine se poate
mobiliza oamenii muncii ia aplicatea Apr'opiindu-te' de pătule, poţi spune că tovarăşul Petru Popa,
cercurile de economie concretă s-au in­ ei în viaţă. vedea că partea de jos'este stro- şeful bajzei din' llia, împreună
pită cu lapte de var. Restul lem- cu colectivul de muncă, au luat
trodus raţionalizări şi metode de lu­ Experienţa organizaţiilor de partid năriei, a fost stropită cu soluţie toate măsurile pentru buna în-
din Valea Jiului a dovedit că se pot magazinare a porumbului.
cru înaintate care au adus economii obţine rezultate pozitive şi prin orga­
nizarea, pentru mineri, a unor cercuri
însemnate întreprinderilor respective. unde să se facă lunar expuneri libere
despre problemele curente ale politicii
Organele şi organizaţiile de partid partidului nostru, despre situaţia inter­
naţională, despre problemele economice
au dat dovadă de un mai mare simţ ale întreprinderii etc, expuneri, urmate
de întrebări şi discuţii. Trebuie . avut,
de răspundere faţă de asigurarea puri­ însă grijă ca expunerile în aceste cer­
curi să fie susţinute în primul rând
tăţii ideologice în munca de propagan­ de cadre de conducere din domeniul
muncii de partid, ingineri, tehnicieni
dă. Aceasta se oglindeşte prin o mai şi propagandişti bine pregătiţi.

mare preocupare a cadrelor de partid O mare însemnătate în educarea co­ In tim p u l lib e r
munistă a oamenilor muncii o are pro­
cu munci de răspundere pentru orga­ paganda prin conferinţe. Deşi în anul
şcolar 1956-1957, s-au obţinut rezultate
nizarea de consultaţii periodice propa­ pozitive în acest sens, totuşi, unele După o săptămlnă de muncă avin- biblioteca centrală raională din Petro­
organizaţii de partid nu au dat aten­ iată minerii Văii Jiului petrec în chip şani.
gandiştilor privind unele probleme de ţia cuvenită calităţii şi ¦ conţinutului plăcut ziua d e . duminică.
conferinţelor pregătite şi expuse. In după-amiaza zilei de duminică
bază ale teoriei marxist-ieniniste. Ast­ In ziua de 15 septembrie, de exem­ mulţi mineri au mers la cinemato­
in noul an de învăţămînt, care va plu, numeroşi mineri au plecat în graf. La Petroşani au rulat filmele
fel, membrii birourilor raionale de par­ excursii colective organizate de clubu­ „Noapte de carnaval” şi „Ora H”, la
rile miniere în masivul Paringului ; Lupeni — „Vrăjitorul“, la Uricani —
tid Sebeş, Alba, llia şi altele au dat mai m ulţi mineri de la Luperti şi Uri- „Citadela sfărîmată”, la Petrila —
cani au urcat la cabana Straja, alţii „Serenada străzii”, la .Vulcan — „Dan­
consultaţii propagandiştilor în legătură de la Petriia şi Lonea la cabana Pa- sez cu tine”. Mulţi mineri de la Pe­
ring. Peste 70 de muncitori, tehnicieni troşani, Petrila si Lonea au asistat
cu unele teme cum sîn t: Dictatura pro­ şi ingineri de ' la preparaţia de cărbune duminică seara la premiera comediei
din Petrila au făcut o excursie la originale „De luni pînă luni” cu care
letariatului, Rolul partidului în condu­ băile Călan, situate în apropierea uzi­ Teatrul de Stai „Valea Jiului” din
nelor „Victoria”-Călan. Comitetul oră­ Petroşani şi-a deschis stagiunea.
cerea economiei şi altele în faţa cursan­ şenesc Petroşani al U.T.M. a organi­
zat o excursie la cetatea Sarmizege- Din mai toate localităţile miniere
ţilor au făcut expuneri în legătură cu tusa. Dintre cei care au rămas In lo­ au venii duminică pe stadionul din
calitate unii au fost la cluburile de Petroşani numeroşi oameni ai muncii
sarcinile actuale ce stau în fa­ pe lingă fiecare exploatare carboniferă, pentru a asista la întrecerea de tenis
u n d e'au ascultat emisiunile radioului, de cîmp din campionatul R.P.R. ca-
ţa organizaţiilor de partid. Ma­ au jucat şah, biliard, alţii au făcut tegoria A dintre echipele Energia-
Minerul din Petroşani şi Energia-
joritatea membrilor şi candida­

ţilor de partid a celor din activul

fără de partid, care au studiat cu stă­ A.

ruinţă în formele organizate ale în­ In întîm p inarea ce le i de-a 4 0 -a aniversari

văţămîntului de partid, şi-au ridicat a M arii Revoluţii So cialiste din Octom brie

nivelul de cunoştinţe politico-ideologice

şi culturale devenind luptători conş­

tienţi pentru rezolvarea sarcinilor de Festivalul artistic al prieteniei romîno-sovletice

plan. Merită să fie evidenţiat cursul

seral anul II, de la depoul C.F.R. Te-

iuş, unde, din cei 28 mecanici şi fochişti (Continuure în pag. III-a) lectură la bibliotecile cluburilor şi la Mediaş. In cadrul manifestărilor cultu- meşteşugăreşti, asociaţiilor stu­ educarea artistică a oamenilor
încadraţi, o seamă de tovarăşi ca Pa-, ral-artistice prilejuite de Luna denţeşti etc. muncii.
prieteniei romîno-sovietice, Mi­
vel Iulian şi Man Eugen, decoraţi cu nisterul învăţămîntului şi Cultu­ Această manifestare artistică Tot în legătură cu cea de
rii, în colaborare cu Consiliul de masă are drept scop populari­
„Ordinul .Muncii“ şi alţi peste 20 !¦ I mm M i « l i p M M M p ..............’' ' General A.R.L.U.S., organizează zarea artei sovietice, îmbogăţi­ 40-ia aniversare a Marii Revol
cursanţi au fost în tot timpul anului „Festivalul artistic al prieteniei rea repertoriului formaţiilor şi ţii Socialiste din Octombrie
fruntaşi în producţie. Exemple de acest Iw XvX-Xv.'v v.; romîno-sovietice“.' soliştilor amatori cu cele mai
frumoase şi mai răspîndite crea­
La acest festival pot participa ţii artistice sovietice şi romîneşti căminele culturale, în casele r
toate formaţiunile artistice de şi mărirea numărului de specta­
fel se pot da încă multe. amatori ale, sindicatelor, caselor cole şi manifestări artistice ale ionale de cultură etc. se'vor ţi

Important este ca organizaţiile de •naiomale de. cultură, căminelor formaţiilor de amatori, contri­ conferinţe privind dezvoltarea

partid să valorifice experienţa cîştigată culturale, şcolilor, cooperativelor buind astfel la mobilizarea şi conomiei U.R.S.S. în cei 40

în anii trecuţi în conducerea învăţămân­ ani de putere sovietică, succ

tului de partid, să lupte pentru lichi- sele în ridicarea nivelului de ti

material şi cultural al popoarel

Comisie de femei sovietice. ¦ :;
fruntaşă în munca de
transformare socialistă i. **W ® * ? ’ '-MiF- v - V - --A U m ** , A fost•terminat.montajul fil­ noastră, printre care imagini Tot în cinstea celei de-a 40-a
mului documentar . artistic de despre luptele de la Lupeni şi aniversări a Marti Revoluţii So­
a agriculturii La uzinele „Victoria“ din Capitală a început producţia în serie a maşinii de împrăştiat îngrăşăminte chi­ ! lung metraj „Marele Octombrie“ . Griviţa, participarea armatelor cialiste din Octombrie, şttjdioul
* care se pregăteşte la Moscova romîne' la zdrobirea fascismului, de filme documentare „Alexan­
In raionul llia, s-a ţinut nu mice „ T .-ll“. T în cinstea celei de-a 40-a ani­ eliberarea patriei de către arma­
de mult consfătuirea delegatelor t versări a Marii Revoluţii Socia­ tele sovietice, proclamarea repu­ dru Sahia“ pregăteşte filmul do­
de femei, în care s-a discutat Maşina de împrăştiat îngrăşăminte chimice „T-M“ poate fi . remorcată in condiţii optime de lucru cu o t cumentar de scurt metraj „în­
despre contribuţia comisiilor de » liste din Octombrie. blicii. De asemenea, au fost fil­ semnările unui hamal“ care e-
femei în transformarea socialistă viteză de 5 hm pe o ră ; ea împrăştie 40—70 kg îngrăşăminte Ia ha. . • ,• După cum s-a mai. anunţat, ă- mate imagini car? oglindesc.a- vocă momente din zilele Mare­
a agriculturii. La consfătuire au jutorul multilateral al popoarelor lui Octombrie.
participat peste 120 de femei. Colectivul uzinelor „Victoria" fabrică în serie şi maşini de semănat porumb „A.V.-2“. lăţuri de alte 12- ţă ri,, la acest sovietice în construcţia noastră
Din discuţiile purtate a neieşit documentar colaborează şi R. P. socialistă ca ridicarea combina­ Documentarul cuprinde însem­
că, comisia de femei din satul IN CLIŞEU: Ultima verificare a maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte chimice, înainte de a fi expe­ Romînă. nările lui Spiridon Dnagomir,
Lăpuşnic a contribuit din plin tului chimic de la Năvodari şi fost hamal în portul Constanţa,
la mărirea suprafeţei întovărăşi­ diate la S.M.T.-urile din ţară , Un colectiv al studioului .de a reactorului atomic, producţia care a participat la Marea Re­
rii. Astfel, s-au înscris 46 de fe­ filme documentare „Alexandru uzinelor de tractoare „Ernst voluţie Socialistă din Octombrie.
mei cu 40 de hectare teren. Sahia“ format din regizorul Vir- Tliălmann“, expedierea unui nu­
Drapelul de comisie fruntaşă pe gil Calotescu, operatorul şef E r­ Alături de el se întîlnesc în
raion în munca de transformare nest Bradu şi operatorul Pata- măr însemnat de tractoare din film şi alţi romîni care au luat
socialistă a agriculturii a reve­ cfalvi Francise, au filmat aspec­ portul Constanţa în Vietnam, parte la Marea Revoluţie Socia­
nit Comisiei de femei din co­ te ilustrînd influenţa ideilor Ma­
muna Lăpuşnic. relui Octombrie asupra dezvoltă­ construcţia hidrocentralei „V. I. listă din Octombrie printre care
Lenin“ etc. Niouiiţă Vicol, Francisc Neni şi
M. ZAHARIA rii mişcării muncitoreşti din ţara Zuicas.
Filmul va rula în ţara noastră
corespondentă în a doua jumătate a lunii oc­ Filmul va începe să ruleze în
tombrie, preajma zilei de 7 Noiembrie,