Page 6 - 1957-09
P. 6
I'M I ! ¦I i Mm'
Pdgf. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr K 45
Este în interesul înfovărăşffiSor Prin satele regiunii *
OAM ENI SI FAPTELE LOR
să lasă lucrările agricole în comun IN SATUL CELOR CINCI INŞI DE VEG HE
(Urmare din pag. l-a) radioficat. Cel ce vizitează pen
De la Plenara C. C. al întovărăşiţi să nu efectueze lu cei 4.200 lei pe care-i au, ei veacurilor, nu s-a lăsat înfrîntă tru prima oară Cincişul rămîne Limbile ceasornicului arată orele a trecut prin toate funcţiile, de şef
P.M.R. din 3—5 martie 1949 crările în comun, este aceea mai posedă: o semănătoare de de multele furtuni ce au încer surprins de numărul mare de ca
şi pînâ în prezent, ţăranii că nu toţi întovărăşiţii îngră- grîu, două semănători pentru cat-o. se nou construite. Sînt impună 19. E tocmai vremea cînd intră în de tren, telegrafist, pînă a ajuns să
muncitori din regiunea noa şau suprafaţa \ce le revenea. porumb, două pluguri cu trac toare, frumoase, trainice, cu
stră au format 202 întovără De aceea, în această perioadă, ţiune animală, o pompă pentru — Am îndurat multe măi fe ferestre largi. Nimeni nu ţine o tură schimbul de noapte în care Iu- fie impiegat de mişcare. Cum se
şiri agricole. Datorită rezulta înainte de începerea campa irigai, 42 rame pentru răsad ciori, dar acu, iacă ni-e bine. A- evidenţă a celor care şi-au ri
telor bune pe care le obţin niei agricole de toamnă, înto niţe şi un plug pentru tractor. vem electrică, difuzor, ajutor de dicat case noi. De vei înlreba crează şi impiegatul de mişcare Con- străduieşte să asigure o circulaţie a 5
întovărăşiţii în fiecare an, nu vărăşiţii trebuie lămuriţi şi medic, ce mai, ni-e tare bine. cîţi au case noi ţi se va răspunde
Organizaţiile de bază îndru Mulţămim... simplu : stantin Başnău. trenurilor fără întîrziere şi fără a c - )
mărul întovărăşirilor creşte convinşi, în primul rînd de mate şi ajutate îndeaproape de
necontenit, iar cele existente membri de partid întovărăşiţi, comitetele raionale de partid, Prin salul de azi — Păi, şi-au făcut casă Fopo- Umbrele înserării abia începeau să cidente de cale. \
se întăresc şi se dezvoltă. să hotărască strîngerea semin cunosclnd bine problemele vici, Scorobete, Mureşan, înto
ţei laolaltă, să stabilească con practice ale muncii în întovă In şcoala din mijlocul satu vărăşiţii. Petru Vlad, Ilea Gaş- se lase. Noaptea,^ munca-i cu mult ş i. a depănat multe din am intirile!
Avantajul cel mai important diţiile muncii în comun la se răşire, trebuie să pună în cen lui, ridicată în anii puterii po par, Toma N. Anton..,
al întovărăşirii agricole este a- mănat, îngrijirea culturilor şi trul activităţii lor sarcina în pulare, este un culoar larg, încă mai grea decît în timpul zilei. Şi, vieţii de ceferist. Mi-a vorbit cu \
cela că unirea loturilor răz recoltat. tăririi economico-organizatorice pător. Aici, sînt expuse nenumă Cînd am plecat dlri Cinciş,
leţe de pămînt, dă posibilita a întovărăşirilor, să mobilizeze rate obiecte care te ajută să cu oamenii veneau de la cîmp, co cu cit întunericul se înteţeşte, împie- mu|tg căldură despre tovarăşii săi
tea să se aplice lucrările agro Trebuie spus că şi în toam pe membrii acestora la execu noşti istoria satului. Dar noul, coţaţi în carele încărcate cu fîn,
tehnice în condiţii mai bune, na trecută, şi în primăvara a- tarea în comun şi la timp a lu noul nu-1 vei găsi aici, în camera iar copiii gălăgioşi mînau din gatul trebuie să fie mai atent. Doar de muncă. Desprc AIexandru Cri. ;
obfinîndu-se astfel o recoltă cestui an, multe din întovără crărilor agricole. Executînd în aceasta, ci afară, pe uliţele largi urmă vacile, alergînd şi scormo
sporită. De asemenea într-aju- şirile agricole din regiunea comun toate lucrările, începînd ale satului. Aici se vede clădirea nind praful. e dator să vegheze la viaţa sutelor şanj a căfei f o t o g r a f i e esfe pusă la
torarea în muncă asigură o fo noastră au mai luat. aseme cu aratul şi semănatul şi ter- uriaşă ridicată în roşu a cămi
losire mai bună a braţelor de nea hotărîri. Dar nu le-au res minlnd cu recoltatul, creînd şi nului cultural. Lîngă el o ailâ Regretam nespus că mă des de călători care se perindă cu tre- panou, de onoar6i despre revizorii,
muncă, a animalelor de mun pectat, (cazul întovărăşirii a- dezvoltînd fondul obştesc, în clădire, destinată dispensarului. părţeam de oamenii aceştia har
că, a uneltelor întovărâşiţilor gricole „Munca nouă” din Riş- tovărăşiţii vor obţine recolte Iată, aici va fi staţionarul, aici nici. nurile prin staţia Teiuş. de ace ,on Găldeaili Vasi|e Gogu_'
şi face mai spornică munca culiţa, unde însuşi preşedin bogate, iar veniturile . lor vor
lor. Deci. în întovărăşirile a- tele sfatului popular comunal, spori simţitor. sala de consultaţie, iar din Abia după ce stai de vorbă A Intrat în schimb. După ce veri- ţa şi despre ce, mai t,năr lovarăş,
gricole, ţăranii muncitori au tov. Aurel Negriu, care este în cu sătenii, după ce vezi cîte s-au
largi posibilităţi de sporire a tovărăşit, a încălcat hotărîrea S. BARBU coace sala de tratament. făcut în sat, atunci înţelegi sem fică aparatele şi face revizia maca- din schimbul său> u(efI]is{ul acar A,
producţiei tocmai prin folosi adunării generale de a recolta nificaţia cuvintelor bătrînului
griul în comun). Acest lucru De dimineaţă pînă seara, piin Andrei Cucu : zelor şi a acelor, tov. Başnău ve- )exandru GaI.
rea raţională şi productivă a
uneltelor de lucru, a maşini impune ca organele de partid difuzoare, staţia de radioficare — Acu ni-e bine. Mulţămim... ghează din biroul de mişcare al sta- ,, . .
lor şi tractoarelor, prin munca şi organizaţiile de bază, să ur ţiei la bunul mers ali tMren.ur, ilor. ,U, r- M-a . m. i.şc„at grija d. eosebită cu care'
unită pe tarlale întinse de te mărească mai îndeaproape du emite programul posturilor cen M1RCEA NEAGU mă„reş,te cu at.e.n.ţie aparat,ul, d.e t,e,le- comunis.tul , Const.an.tin. .Ba?.'iău se
ren, de pe care au dispărut ha cerea la bun sfîrşit a hotărî- grafL. Un ţirut prelung al tel,efconul,ui. pyre. oc,u, pa, de problemele subalternilor
trale de radio. întregul sat esle .îl. .în.trerupe. „R„ăspund,e. .îşi. not,ează, sai. Vorba sa blinda, de la suflet la
suflet, li face pe toţi din jurul
ceva. Sună postul de macaz, dă di său să-i spună toate păsurile. Mun
rective acarilor şi revizorului de ace ca cu oamenii este lucrul cel mai
şi din nou se îndreaptă spre apara- greu. Totuşi comunistul Constantin
tul de telegraf. Başnău dă dovadă de o pricepere )
Transmite şi primeşte. Liniile şi deosebjtg ¦
punctele de pe bandă anunţă sosi Întotdeauna e la datorie şi e un
rea unui nou tren. Încă cîteva mi-
nute şl trenul soseşte în gară. Im-exemPlu viu în munca sa’ Acest Iu'
piegatul de mişcare, calm ca întot- cru U ridicat autoritatea în faţa
deauna, îşi ia paleta de semnal şi tovarăşilor de muncă,
turile. rilor luate de întovărăşiţi. se îndreaptă spre linia de sosire. Sa- Pentnl toate acesle calităt‘> Penlru
lată de ce, organele şi or Rolul S.M.T., în organizarea n Deva se ridică t i octsri noi iută şi dă drum liber. meritde sale în nmncă’ comunistul
ganizaţiile de partid, sfaturile muncii pentru executarea în
populare şi organele agricole comun a lucrărilor din întovă Acelaşi lucru îl face de nenumăra Constantin Başnău a fost decorat,
trebuie să îndrume şi să spri răşire. trebuie să crească con
jine pe întovărăşiţi să organi siderabil. Staţiunile de maşini te ori. cu 2 ani în urmă, cu Ordinul Mun
zeze astfel munca, Incit să şi tractoare, inginerii, agro
facă toate lucrările în comun, nomii şi mecanizatorii acestora Am stat mai mult şi am privit la cii clasa a 111-a.
la vreme, şi să aplice meto au datoria să sprijine întovără
dele agrotehnice înaintate în şirile agricole cu care au con Pentru un om venit la Deva, etaje. Pe strada Filimon Sîrbu, nată, urmînd a se rezolva pro- felul cum munceşte comunistul Con- Spre sfîrşitul discuţiei noastre mi-a
scopul obţinerii unor recolte tractat lucrări, în aşa fel, ca oraşul cu înnoirile sale nu i ar terenul se consolidează cu piloni blema racordurilor.
bogate. ele să-şi organizeze cît mai bi de lemn. Pe strada Mănăstirii lo stantin Başnău. spus un lucru care m-a convins şi
ne munca, să facă ta vreme suscita interesul decît în măsura catarii au ocupat deja aparta Pentru viitor
întovărăşirea agricolă din toate lucrările şi să aplice me noului. O spun asta deoarece — Respectarea siguranţei circula- mal mult cît îşi iubeşte şi preţuie-
Rapoltu Mare, raionul Hune todele agrotehnice cele mai po
doara, es*e o întovărăşire frun trivite. ţiei este sarcina principală a impie- ?te d meseria.
taşă. Ea obţine an de an re
colte bogate. De pe cele 61 ha Stimularea interesului ţăra Necazul fam ilieipeste tot, toate Oraşele ţării, în mentele. De data aceasta termenele de galului — îmi spuse la un moment — Locul de muncă e a doua mea î
cultivate cu grîu în acest an. nului muncitor pentru a aduce dat. familie. Mă simt aici ca acasă, unde ?
au recoltat în medie 2.166 kg in întovărăşire întreaga supra cepînd cu Capitala şi sfîrşind » Sîntem mulţumiţi!“ predare sînt mai depărtate: 1958.
la ha, în timp ce ţăranii mun faţă de pămînt, este o sarcină cu ultimul oraş de subordonare Am aflat cîte ceva din tainele ine- în jurul meu stau soţia şi copiii,
citori individuali au recoltat importantă a muncii pentru raională, cunosc transformări de Sînt cuvintele tovarăşului Pe E vorba de blocul din Piaţa U- seriei de impiegat de mişcare. Mi-a Aici decorul familiar e înlocuit de ]
numai 1.500 kg. Obţinerea a- consolidarea organizatorică şi neconceput mai acum două de tru Reclaru, şeful serviciului teh nirii nr. 12-13, care va avea 32 povestit cum a venit aici, cu ani în aparate, telegraful, trenurile care
cestei producţii se datoreşte economică a întovărăşirilor. cenii. Peste tot, schelele îmbra nic al întreprinderii de gospodă urmă, de pe meleagurile Brăilei, sosesc şi pornesc din staţie şi mai
faptului că întovărăşiţii au e- Ţăranul muncitor care îşi adu că clădirile în construcţie, se rire orăşenească-Deva. Şi iau de apartamente. Construcţia clădirii cum a învăţat meseria aceasta, cum ales de tovarăşii mei de muncă.
xecutat toate lucrările agricole ce în întovărăşire tot pămîn- asfaltează străzi, se fac spaţii ce fi mulţumiţi cei de la I.G.O. se află în faza iniţială. Totuşi,
la cultura griului în comun. tul se va bucura din plin de verzi. Peste tot, planurile de (beneficiar). Locuinţele tampon
Rezultate bune au obţinut şi roadele într-ajutorării, ale folo sistematizare prind viaţă. construite în strada Mănăstirii urmărind modul de respectare a
de către T.R.C.L.H. — 16 apar-
întovărăşiţii din Dobra, care sirii maşinilor, tractoarelor pe Pentru un devean însă, mai tamente în două clădiri — au graficelor de lucrări, se poate
ales începînd din primăvara a-
şi-au organizat munca pe bri suprafeţe întinse. cestui an, haina noului consti- if•nots,et dr,eec+etepPrrtmmiopennna.te cu 12 z{le îna' conchide că va fi terminat îna-
ttuuiiee crnu aadaeevvaărraatt oo ssuurrporriizzăa, Dueeşşii In ce priveşte calitatea lucră- inte de termen,
găzi. Crearea fondului obştesc es în anii trecuţi s-au mai cons
Perioada campaniei agricole truit cîteva clădiri (să nu amin iilor — veşnic subiect de dis- Intîrziate, se află lucrările la Să nu credeţi că există vreo Se face, se face — răspundea
te un mijloc deosebit de pu tesc decît sediul T.R.C.L.H. şi pute între beneficiari, construc-
de toamnă poate fi considerată blocul de pe strada Eminescu), tori şi locatari — în afara tîm- blocul din strada Filimon ‘-îrbu. neînţelegere în sinul familiei laconic tov. Kiss. O să trimit teh
ternic pentru sporirea venituri totuşi, ritmul actual de desfă plăriei care „mai lasă de do-
ca o etapă hotărîtoare pentru pn^rredat1e7 apartamente vor putea fi Kovacs de la Vulcan. Nimic nicianul să vadă cum stau lu
lor întovărâşiţilor şi pentru şurare a construcţiilor, este de rit“, atît beneficiarul, cît şi lo totuşi cu condiţia^ ca rit-
buna desfăşurare a întregii catarii au la adresa calităţii nu din toate acestea. Dimpotrivă, crurile. Intr-adevăr, tehnicianul a
dezvoltarea întovărăşirii spre natură să ofere surprize. mai aprecieri pozitive. Este un mul lucrărilor să fie intensificat,
munci în întovărăşirile agri cei doi tineri se înţeleg aşa venit de vreo trei ori, şi-a no
forme superioare. Este necesar Dacă în primăvară, strada An fapt de natură să bucure pe ori Intîrzierea de circa 2 luni se da-
cole. Dacă ţăranii muncitori cum trebuie să se înţeleagă tat, în chip demonstrativ, într-un
ca organizaţiile de partid să drei Şaguna punea la încercări cine. toreşte Institutului de proiectare, doi oameni, oare şi-au înjghe
întovărăşiţi îşi vor aduna din O obiecţie totuşi se mai poate care, din lipsa sondorilor şi a bat o căsătorie abia de vreo carnet starea de fapt, dar din
desfăşoare o muncă temeinică serioase arcurile autobuzelor, azi cîţiva ani. Necazul este însă păcate n-a mai luat nici un fel
vreme laolaltă sămînfa de grîu face. E vorba de noroiul care se sondelor n-a putut aprecia modul de altă natură. de măsuri. In ceea ce-1 priveşte
de convingere a întovărâşiţilor ea e asfaltată, netedă ca în pal in care terenul este apt pentru pe tov. Kiss, cînd este întîlnit de
şi dacă vor transporta fiecare anunţă acum cu venirea ploilor Familia inginerului miner E. tînărul inginer, răspunde cu un
pentru crearea şi dezvoltarea mă. Strada Eminescu la fel. de toamnă, în faţa locuinţelor, construcţie. Acest fapt a dus la Kovacs locuieşte în blocul D calm imperturbabil.
cantitatea de bălegar ce le revi 55, scara nr. 2. Cînd plouă,
fondurilor obşteşti. Creînd şi Dacă în primăvară, gospodine Ar fi indicat ca cei în compe necesitatea consolidării lui cu pi necazul se abate asupra fami — Fii pe pace tovarăşe ingi
ne, făcînd în această toamnă tenţa cărora cade sarcina rezol loni delelnn. liei. ner că se'face totul. Chiar mîine
dezvoliînd fondul obştesc, înto le mai cumpărau zarzavaturi de o să trimit tehnicianul.
semănatul în comun, iar mai vării definitive a acestei proble — Ce ne facem nevastă ?
vărăşiţii pot să-şi procure unel la Aprozarul din Piaţa Unirii, — Mutăm mobila bărbate. Şi de un an de zile familia
depane vor executa tot în co me, să dispună aducerea eîlorva Acesta este un dialog oare a Kovacs tot aşteaptă.
te, animale şi să înfiinţeze ra azi, locul respectiv e înconjurat devenit proverbial în familie.
mun lucrările de întreţinere a camioane cu pietriş, sau construi Oare dacă în locuinţa tov. Kiss
muri anexe de producţie. In de un gard de papură peste care
culturilor, vor culege rod bo
această direcţie, este demn de se vede roşul unui viitor bloc.
gat. urmat, exemplul întovărâşiţilor
In strada Eminescu, la nr. 2,
Una din cauzele principale din Dobra, care şi-au creat un ? S-a adresat cam de multe ar ploua, să zicem, ar fi fot aşa
care au determinat pe mulţi puternic fond obştesc. Pe lingă Se poate afirma după cele ori inginerul Kovacs tov. Geza de „prompt“ îri remedierea a-
constatate pe teren, după spusele
constructorului şi ale beneficia- Kiss, care se ocupă cu gospo cestui neajuns ? ! Credem că nu.
rului, că apartamentele ce ur-
dărirea locuinţelor, rugîndu-1 Atunci de ce n-ar purta şi pen
urează a fi predate în acest an,
vor fi predate la timpul stabilit. să trimită pe cineva să repare tru alţii aceeaşi grijă, că doar
In ce priveşte calitatea, excep-
tînd lucrările de finisare, care antreul de unde vine apa în a- pentru asta-i plătit ?
încă nu s-au executat, se înca
drează în cerinţele beneficiarului. partamentul familiei sale. GH. T.
A. J.
cu cîteva luni în urmă, s-a dă- rea unei cărări din dale de pia
rîmat un zid, s-au demolat două tră, pînă la şosea.
mici clăd iri; azi, în locul aces Blocul de pe strada Eminescu
tora se înalţă o clădire cu două nr. 2, compus din 8 apartamen NOUTĂŢI TEHNICO-ŞTIINŢIF1CE
te, se află ridicat complet în Susţinerea lucrărilor Ca dezavantaj se menţionea sută Cr-1 la sută Ni-17 la su
roşu. Zilele trecute s-au înălţat
miniere prin stropire ză pierderea de 15... 20 la sută tă Mn. Se arată că — datorită
INSTANTANEE DIN ILIA schelele în vederea tencuirii ex cu beton din beton în cursul procesului valorii mai mari a limitei de
terioare. înăuntru, sînt deja mon de stropire.
curgere, atît a oţelului recopt,
„Toamna se numără bobo De undeva un glas anunţă După el lanţ. se ţin Frenţu, tate instalaţia electrică (tuburile
cii”. E veche zică boarea şi ex să se oprească încărcatul. Bolea, Bulgăr. Cui^ nu-i place Bergman) şi instalaţia de apă. entru susţinerea lucrărilor Oţel inoxidabil fără nichel cît şi a celui prelucrat la rece
— prin utilizarea noului oţel
miniere prin stropire, se FV? curînd s-a realizat un se poate reduce greutatea pie
nou tip de oţel austenitic selor obţinute. Materialul poa-
primă un adevăr. Gospodarii Colectiviştii, 'au terminat la un pahar de ţuică, să nu as- Pîriă în prezent sînt executate foloseşte tn U.R.S.S. o nouă te fi ambutisat; valoarea ma
mare parte din lucrările de pî- culte şi o melodie plăcută ? metodă : betonarea prin stro inoxidabil, in care niche.lul es- re a limitei de curgere impune
buni îşi fac socotelile realiză circa 70 la sută din lucrări, fapt pire cu beton. te înlocuit cu tnangan şi azot;
rilor unei munci de aproape un nă acum. Se fac pregătiri pen această înlocuire sporeşte re însă folosirea unor presiuni
an. Colectiviştii şi întovărăşi tru campania de toamnă. în La Bacea pod ce permite a se trage concluzia Procedeul constă în aplicarea zistenţa oţelului, conferindu-i mai mari în matriţă.
ţii duc aoasă rod bogat. Ham cepe o nouă şi mare bătălie de beton armai tn acelaşi timp şi o prelucra-
că pînă la 31 decembrie a. c. —¦ direct pe suprafaţa rocilor, cu bilitate satisfăcătoare. Se afir Compoziţie nouă de foniă
maleabilă
barele colectivei sînt pline, pentru recolta anului viitor. A- 40.000 lei. La suma .asta es termen de recepţie — blocul ajutorul unui tun de ciment, a mă că rezistenţa la rupere şi
grîul contractat a fost predat nul acesta, colectiviştii din I- te evaluat podul din beton ar respectiv va fi gata. unui strat gros (pînă la 200 limita de curgere ale noului onta maleabilă perlilică o-
lia, au primit la avansul de mat pe c.are-1 construiesc bă- mm grosime) de beton, care material, la temperaturi înalte, bişnuită este improprie pen
40 la suta, 3,500 kg grîu, 4 cenii. Bani nu au dat decît In strada Karl Marx nr. 8, de are ca scop preluarea presiu sînt mai mari decît cele ale tru turnarea pieselor, a căror sec
lei, 9 kg orz la zi-muncă. Ovă puţini. Să-i acuzăm? Da de păşind ca înălţime clădirile înve nii rocilor. Amestecul uscat de oţelurilor cu compoziţia clasi ţiune are o grosime mai mare de
cinate, se înalţă un bloc compus ciment, nisip şi pietriş, cu gra că. Trebuie să se ţină însă 3/4”. Prin adăugarea unei can
zul şi celelalte produse încă unde. Totul . s-a executat prin din 6 apartamente. Stadiul lu nulaţii maximă de 20... 25 mm, seama de faptul că rezultatele tităţi de numai 0,025 la sulă Bi
nu s-au împărţit. Cu toate as muncă voluntară; Lăcătuş crărilor, avansat, asigură termi se aduce cu aer comprimat experimentale, obţinute se re şi 0,003 la sută B s-a reuşit să
Mânase, Ioan Bîja, Dumitru printr-o conductă la ajutaj, un feră numai la încercări de se toarne secţiuni cu un diame
statului. In sate răsună melo scurtă durată şi deci ele nu tru pînă la 5”, fără a se produce
dii şi din ele se desprinde pes arată dacă noul tip de oţel fontă pestriţă. Din acest motiv,
te tot bucuria noii vieţi. poate fi utilizat în bune condi noul aliaj poate fi utilizat cu
ţii la temperaturi înalte şi pe succes la turnarea arborilor co
FBelşug perioade îndelungate. S-a cer tiţi sau a altor piese cu secţiune
mare.
In grajdul colectivei din I- tea în case s-a revărsat bel Fluieraş şi alţii au !ost mereu narea lui la termenul prevăzut de se amestecă cu apă, .adusă cetat rezistenţa acestui tip de Noua fontă este mai uşcr de
lia, 12 vaci rumegă în tihnă şugul. oţel la coroziunea intererista- prelucrat decît oţelul, ceea ce
lină in acizi oxidanţi şi în a- face ca utilizarea ei să fie mai
hrana bogată, culeasă peste zi. ...Mtndru cîntă difuzorul prezenţi la orice apel. Peste pe- (tot 31 decembrie a. c.). La am printr-o altă conductă. Ames cizi reducători, stabilindu-se că economică.
tecul umed este proiectat din in acid azotic 5 la sută, la
In şiştare mari curge belşug ajutaj cu viteza de 100 m/s pe fierbere noul material este
de lapte. Bidoane de cîte 40— suprafaţa supusă betonării, re- comparabil cu oţelul cu 16 la
50 litri stau pline lîngă uşă. alizîndu-se un strat uniform şi
Peste un ceas vor fi duse la compact de beton stropit.
centrul de colectare al laptelui.
70—80 litri de lapte pleacă zil
nic din colectiva din Ilia. Un
Din viaţa culturală a oraşului Bradviţeluş de toată frumuseţea ia
pornit să zburde- prin grajd.
In grădina de după şură. a
încetat zumzetul batozei. E
O exclamaţie pe care Alexe dul care va fi dat în folosiiT- * bele blocuri s-a făcut deja pro
ţă miercuri sau joi, vor trece
Bulgăr din Ilfa, satul Cuieş care şi căruţe încărcate cu ba instalaţiei de apă. Canalizarea
o rosteşte de multe ori. A au
zit melodi* revărsîndu-se din belşugul holdelor. interioară e de asemenea fermi-
difuzoare numai la „oraş”. Nu
peste mult timp, nici chiar o Drept liant se poate folosi
săptămînă nu va trece, şi în
satul Cuieş se vor revărsa a- cimentul portland obişnuit cu
celeaşi melodii plăcute din di
fuzoare. Pentru asta, oamenii un adaos de 4 la sută clorură
In sala cinematografului „7 lează filme, sînt programate de calciu şi 5 la sută ipsos (în
greutate) ; datorită prizei sale
seară Grupul celor de sub nuc au lucrat cu spor 100 de stîlpi Noiembrie" din Brad, care a- diferite spectacole teatrale, con rapide, ipsosul împiedică des-
parţine Sindicatului minier Bar certe de muzică populară romî- lipirea straiului aplicat.
s-a împrăştiat. Pe o căruţă în tăiaţi, plantaţi, gropi săpate nească şi alte programe artis
că mai îngrămădesc oamenii, za, deşi programul de rulaj este tice. Astfel în ultimul timp, sala Avantajele principale ale me
saci plini cu ovăz. In coteţele etc. Toate muncile voluntare au fixat numai de trei ori pe săp cinematografului „1 Noiembrie" todei de susţinere prin stropire
de alături 18 porci graşi ron fost făcute în comun. Dumitru tămînă, totuşi s-âu prezentat cu beton s în t:
ţăie boabe de orz. Negrilă în fruntea celor harnici. de la 1 august şi pînă în pre a fost gazda a 12 turnee tea De ce nu sînf form afii co rale
trale, prezentate de formaţiuni — eliminarea cofrajelor şi în Valea Jiu lu i?
zent 10 filme cu 40 de repre- deci economia de timp şi de
soooooooonooooooocooO''^oocoooooQQoaononn'^- riV'Onrt^'-A'V-rtOOOOOGOeOSOOOeO50000000. zloerntaaţici,reisacrutnuînmăarcuelasstiăpv/ecphe_rtoio_rai- din diferite A4re.5Cg0fiiu0nnidoe. acslpneepcrttoţaăitnroirriii. material lemnos;
Cei peste
dă Ia 3.348. — Combinarea operaţiilor de
Satul Cărpiniş va f i electrificatDorinţa cetăţenilor din Cărpiniş, Şi- Ia cinematograful „Steaua care au asistat la programele săpare şi de susţinere, sporin- E drept că-n Valea Jiului şi secretarilor U.T.M. din aceste
du-se astfel securitatea muncii întreprinderi.
comuna Gîrbova, de a li se electrifica Roşie", care are un program de celor 12 turnee, au apreciat şi reduetndu-se timpul de exe sînt multe formaţii artistice ac
satul, a pornit pe calea realizării. mult piesele de teatru „Cava tive. Regretabil este că dintre Ce pot răspunde preşedinţii
Mai întîi au ales un comitet de ce rulaj normal, ele Ia 1 august lerul mut" şi „Strada privighe cuţie : ele lipsesc aproape cu desăvîr- comitetelor sindicale l. Hebe-
tăţeni, format din «mai mulţi oameni numărul spectatorilor a crescut torilor nr. 17" prezentate de e- — arcele din beton stropit dean de la U.R.U.M.P. şi Pop
harnici, printre care Dumitru Dobro- cu 13 la sută faţă de plan. A- şire corurile. Adalbert de la C.C.V.J.?
tă, I. Dîrzu, M. Dumitru şi alţii. suportă .aceeaşi sarcină statică Este ciudat că pe lîngă clu
Bine ar fi să răspundă prin
Munca acestui comitet însă nu bul muncitoresc din Petroşani, analizarea posibilităţilor şi prin
a fost chiar aşa de uşoară. Astfel, club fruntaş pe toate tărîmurile reorganizarea vestitului cor de
încă de la început a întîmpinat greu muncii culturale, nu activează altă dată, de 80 de persoane,
tăţi în ce priveşte transporatul stilpi- nici o formaţie de cor. Acest
carele nu se putea pătrunde în parche chipele teatrale din Timişoara şi lucru ar trebui să dea de gîn- care a fost premiat cu premiul
tele I.F.E.T.-ului. Atunci, la îndem l pe ţară, la concursul sindi
nul organizaţiei de partid, toţi cetă cest lucru se datoreşte faptului Arad. ca şi arcele din beton obişnuit, dit preşedinţilor comitetelor catelor.
ţenii, ca unul, au pornit să care stil sindicale din întreprinderile
pii tocmai din parchetul Ocolului Sil că aici au fost prezentate filme Paralel cu aceste programe- cu toate că grosimea stratului U.R.U.M.P. şi C.C.V.J., precum S. GH.
vie, numai pe braţe. Acum, ei lucre;
ză de zor la săpatul gropilor şi în foarte mult apreciate de cetă turnee, au fost prezentate şi de beton stropit este de două
gropatul stîlpilor. Numai în cîleva ţeni, c a: „Dansez cu tine". alte spectacole ca „Extempora ori mai redusă decît aceea a
zile cetăţenii din satul Cărpiniş a^ „Cronica amanţilor săraci', „Rî lul" şi „Evantaiul", de cătr e- betonului obişnuit;
plantat stîlpii pe mai mult de 2 Iun levii şi corpul didactic de la — indicii de rezistenţă ai
Sîrma pentru întreaga reţea de ele pa dracului" şi altele.
La cinematograful „7 Noiem Şcoala medie de 10 ani din 'O- betonului stropit se apropie de
brie", în zilele cînd nu se /u - acei .ai betonului uscat vibrat.
lor. Drumurile erau desfundate, şi cu trificare a fost deja procurată. ' WŢ:
