Page 60 - 1957-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI* ¦

O comună cu întovărăşire Semănatul fu comun asigură MEDALIOANE

1

—----- în fiecare sat — r recolte sporite întovărăşiţilor Gheorghe Lazăr

Pi® ® aă; campaniei agricole treia-gia aanibitiate de sămînţă a Gheorghe Lazăr s-a năsout
de toamnă se piuate considera fost; strânsă şi de întovărăşiţii
Prin 1950, în saţul Toteşti a cut la 51 familii, care lucrează să nu vorbesc şi despre utemiş- ca o etapă hotărâtoare pentru din raionul Brad şi oraşul De- lia Avrig, raionul Sibiu, în ,a-
veniL ° echipă artistică a ele- 93,8 ha. tii din sat. Dintre ei, doar doi nul 1779, din părinţi ţărani.
vilor de la Şcoala medie de coo- mai sînt, care nu au reuşit să-şi buna desfăşurare a . întregii va. In ©chimb, în raioanele Al­ Deşi greutăţile materiale îl ur­
peraţie din Haţeg. Din Toteşti — Şi va mai creşte — spu- lămurească părinţii, dar şi aceş- uminei în întovărăşirile agricole, ba, Haţeg şi Sebeş, nu s-a măreau la tot pasul, totuşi el
nea cu hotărîre tov. Iosif Iovan, De felini cum întovărăşiţii ştiu strîns oloi jumătate din pantitia- s-ia străduit şi !a reuşit să în­

Ş* . n „ satele din jur, veniseră secretarul comitetului comunal tia cred că, nu peste mult timp, sa-şi organizeze munca şi sa tea necesară de sămînţă. Acest veţe carte. La Sibiu, Gluj şi
atîţi ţărani, că nu încăpeau în de partid. Aceasta o spun pen- se vor număra printre întovă- folosească toate mijloacele de lucru dovedeşte că organele de Viena, studiază filologia, teolo­

5a^-,. _ u tru că am văzut cum în anul răşiţi. oare dispun la însămînţările de partid şi de stat din raioanele gia şl matematica. In timpul

îmi amintesc că înainte de acesta, într-o singură lună s-au — Tovarăşe Iovan — îl în- toamnă, depinde în mare mă­ respective nu au luat măsurile studiilor universitare, Gheorghe

reprezentaţia artistică, un tova- înscris 36 de familii cu o supra- demnă unul — spune şi despre sură asigurarea unei recolte bo­ cele mai adecvate pentru con­ Liazăr şi-a însuşit un bogat ba­

lăş a^ ţinut o conferinţă despre faţă de 59,41 ha. E şi normal, munca de lămurire de la om la gate în anul viitor. vingerea întovărăşiţilor să însă­ gaj <Ie cunoştinţe.
mânţeze în, comun.
transformarea socialistă a agri­ In timp ce ţăranii cu gospodă- om, echipele de agitaţie din fie- Pentru ca _însămînţările din După terminarea studiilor la
culturii. rie individuală, au obţinut în care sat, cum îşi lămuresc în- această toamnă să. se poată Executarea însămînţărilor în Viena, el se întoarce în ţiară. Se
medie la hectar, doar 1.400 kg, tovărăşiţii vecinii şi rudeniile, desfăşura. în bune condiţiuni, comun , ou .ajutorul S.M.T.-ului, stabileşte la început ţn oraşul
După conferinţă — discuţii, întovărăşiţii au obţinut 1.680 kg. despre panourile de onoare şi este n*ecesar ca întovărăşiţii să pe lîngă că duce. la scurtarea Sibiu. Din oauza ideilor sale ou
păreri. . Ce să mai vorbesc despre felul despre gazetele de perete, cu ia în prealabil o serie de mă­ perioadei de însămînţare, creea­ caracter progresist, de-abia cu
cum au lucrat întovărăşiţii ? A- date de producţie comparative, suri ca : revizuirea maşinilor şi ză şi condiţii- optime pentru ră ­ mari greutăţi reuşeşte să-şi gă­
— Mă, să ştii că mai mulţi ceştia, au folosit unelte mecani- dintre întovărăşiţi şi particulari, uneltelor .agricole, curăţirea te­ sărirea plantelorl >. sească o slujbă.
la un loc putem lucra mai bine! zate şi, acolo unde a fost ne- despre faptul că duminică 22 renurilor de resturile plantelor
voie, au folosit îngrăşăminte chi- septembrie vom merge în vizită premergătoare, transportarea bă­ Un rol hotărâtor în convin­ Nu după mult timp este însă
— Da’ dacă nu lucră toţi la legarmini, executarea arăturilor gerea întovărăşiţilor de a în­ nevoit să plece la Bucureşti, în-
fel ? de însărriînţare şi înainte de sămânţa în comun, îl au 'tehni­ tnucît organele poliţiei habsbur-
cienii şi inginerii agronomi. Ei gice îl puseseră în urmărire
— Cu vremea, vor lucra... toate condiţionarea şi tratarea eînt îh măsură de a arăta că pentru ideile sale cu caracter
întregii cantităţi de sămînţă. munca în comun, pe tarlale în­ patriotic şi revoluţionar.
Nu despre un sat, mice. Cum să nu fie convingă- în raionul Caransebeş, la dife- tinse şi eu mijloace mecani­
ci despre întreaga Este bine cunoscut că să- zate aduce sporuri mari de re­ La Bucureşti, după o perioa­
tor ? rife unităţi agricole socialiste. mînţa constituie unul din facto­ coltă. Exemple grăitoare în a- dă de muncă în calitate de pro­
comună rii principali în obţinerea de cesf sens sînt destule în regiu­ fesor particular, Gheorghe La­
Metodele contează mult — Ce să mai spun, că doar recolte sporite la hectar. Dat nea noastră. întovărăşiţii din zăr înfiinţează prima şcoală de
ai arătat aproape tot — spuse fiind că pînă lia începerea însă- Rapoltu Mare, oare au executat limba romînă aare-şi începe ac­
mînţăriilor an mai rămas pu­ în comun toate lucrările agri­ tivitatea în cîteva chilii ale mă­
Au trecut 7 ani. Iată-mă din Din vorbă în vorbă, în timp zîmbind secretarul comitetului ţine zile, este necesar ca orga­ năstirii Sfîntul Savia.
nou pe aceleaşi meleaguri. Ca ce s-au mai strîns şi alţii în comunal de partid. Echipele de nizaţiile de partid din întovără­ cole (de la semănat şi pînă la
prin ceaţă, parcă revăd casele jurul nostru, am ajuns să vor­ agitaţie, ajutate de comitetul ra­ şirile agricole să sprijine efec­ treiariş), au obţinut în anul a- Gheorghe Liazăr a fost un
din sat. Acum, culorile zidurilor bim despre metodele de lămuri­ ional de partid, sînt de mare fo­ tiv comitetele de conducere, cesta o producţie medie de 2.166 cărturar de seamă. Singur a
sînt mai variate. Numărul case­ los. De pildă, echipa formată pentru a putea strânge de ia kg grîu la heotar, în timp ce întocmit cărţi de matematici, is­
re care au fost şi sînt folosite din Atanasie Topor, secretar al membrii întovărăşiţi sămînţa ne­ producţia medie realizată de torie şi geografie.
lor mi se pare mai mare. în sat. ţăranii muncitori individuali nu
M-am întîlniî cu preşedintele organizaţiei de bază din satul cesară însă'mînţărilor din a- a atins nici 1.500 kg, iiar înto- Pe tărîrn social a depus o
Un funcţionar de la sfat, ca­ Toteşti, Băiuţ Drăghin, secreta­ vărăşiţii din satul Ohimindia au rodnică activitate, afirmîndu-şi
sfatului popular. Cînd a aflat re era lîngă noi, se amestecă în rul sfatului şi întovărăşiţii Ienă- eeastă toamnă. Aceasta, ou sco­ obţinut cea mai mare producţie un înflăcărat patriotism. A răs-
discuţie: de grîu din raion — 3.040 kg pîndit ideile de libertate naţio­
că vreau să scriu despre satul şel Lada şi Tiberiu Muşa, a reu­ pul de a fi schimbată la bazele nală şi sooială în rândurile po­
lor, m-a invitat în biroul său. — Şi eu sînt întovărăşit. Eu, şit să înscrie 8 familii, într-un
Spunea c-ar fi mai bine, să cum sînt la sfat, am auzit de timp destul de scurt. de recepţie (în căzni cînd nu
scriu despre întreaga comună. mai multe ori, cum tovarăşul
Ionel Zeiconi, preşedinţe al sfa­ Cam pe cînd ? este de cea mai bună calitate), la hectar. porului romîn pe care l-a iubit
Cum era. şi firesc, am întrebat tului popular şi tovarăşul Băiuţ
de ce ?. Drăghin, secretar al sfatului,-lă­ Văzînd c ă ' lucrurile merg aşa cu seminţe din soiuri curate şi Popularizând larg rezultatele, şi pentru oauza căruia a luptat.-
muresc oamenii. Să vă povestesc de bine în satul Toteşti, ţinînd obţinute de întovărăşirile oare A-t.ît participarea activă la „con­
— Pentru că, în toate cele 5 cum a fost lămurit tov.. Jiga seama de ceea ce mi-a spus pre­ au executat, toate lucrările în spiraţia“ pe care a condus-o,
sate din raza comunei Toteşti, Şerb'an. Ii spunea tov. Zeiconi: şedintele sfatului, adică să scriu comun la culturile de păioase, cît şi ataşamentul său fată de
a luat fiinţă cîte o întovărăşire „Baci-Jiga, dumneata de ce nu despre întreaga comună, l-am comitetele naionale de partid şi răscoala lui Tudor Vliadimirescu
agricolă.

Cînd preşedintele a spus că te înscrii în întovărăşire ? Nu în treb at: mai productive, precum şi cu
în fiecare sat există - cîte o în­ vezi că vecinul duinitale Ion — Cam pe cînd speraţi să scopul de ia putea executa însă-
tovărăşire, mi-au apărut în min­ Lada, cu aceeaşi avere, plăteşte daţi o telegramă la ziar, în ca­ mînţăiriie în comun.
te oamenii din sala în care as­ impozit , cu jumătate mai puţin. re să a ră ta ţi: „Ieri, în comuna
cultau conferinţa, cu 7 ani în Apoi, întovărăşitul Lada, cu a- Toteşti s-a sărbătorit terminarea Acolo unde a existat suficien­ sfaturile populare naiomale au din 1821, la care a luat parte
datoria de a sprijini organiza­
urmă. jutorul uneltelor mecanizate, cooperativizării agriculturii“. tă preocupare în această direc­ ţiile de partid din întovărăşi­ aotivă, sînt mărturii elocvente
ţie, s-au obţinut şi rezultate bu­ rile, agricole şi comitetele de ale marei sale dragoste ce l-a
Prima întovărăşire munceşte mai puţin şi maî bine Cei care au fost întrebaţi, au ne. In raionul Orăştie, de pil­ conducere în acţiunea de s-fcrân- însufleţit pentru popor, tot
ca dumneata“. Trebuie să ştiţi chibzuit puţin şi, tot secretarul dă, întovărăşiţii au strîns în­ gere a seminţei şi de a-i ajuta
t:

Primii care s-au hotărît să că baci-Jiga, are 10 hectare. Da’ Iovan, rupse tăcerea :
înfiinţeze o întovărăşire, au fost totuşi a intrat în întovărăşire. — Eu cred că telegrama des­ treaga cantitate de sămînţă ne­ pe întovărăşiţi să-şi organizeze
ţăranii muncitori din satul To­ Imediat după el s-au mai înscris pre care vorbiţi, o veţi primi cît
teşti. In 195-f, în acest sat se Lăscuţ Babeş, Petru Cozac, Iu- de curînd. cesară însărnînţăritor ce se vor cît mai bine munca în această Ion Agîrbiceanu
formase un nucleu de oameni din lius Pop... Din satul nostru, doar E. USCAR executa în comun. Aproape în- campanie, în oare se pun bazele
recoltei viitoare. Cu 75 de ani în urmă s-a
sat, pentru înfiinţarea întovără- Vreo 30 de familii care au pă născut în Ardeal, Ion Agîrbi­
S. BARBU

şirii. Printre ei se numărau Ion mînt, mai sînt în afara întovă­ Prietenul meu dSn India Au fost alcătuite ceanu, aoela care urma să fie
Lada, Minus Şerban, Izidor La­ răşirii. un talentat scriitor romîn, ur­
da, Viorel Muşa şi Tiberiu La­ Nu termină bine de spus, că

da. Aceştia, împreună cu alţii tov. Iovan, care de mai multe Cîte nu s-au scris despre scrise el din Moscova. Din trimite-mi te rog „Cîntecul loturile definiţi ve maş fidel al tradiţiei realiste a
au pornit la muncă. Rezultatele ori încercase să intre în vorbă, lui I. Slavici, Gh. Coşbuc şi Al.
n-au întîrziat să se .arate. In a- începu să spună : prietenie. Sint mii şi mii de U.R.S.S. Bose a plecat apoi în partizanilor păcii", In Bucu- ale R. P. R. pentru ; Vlahuţă.
celaşi an, în satul Toteşti a luat meciurile de fotbal
fiinţă întovărăşirea agricolă „Cel — Dacă e vorba despre mun­ volume care vorbesc despre a- Republica Populară Chineză reştiul iubit" şi „Marinică". Scrierile lui, luate din viaţa
de-al doilea Congres al P.M.R.“. ca de lămurire, am să vă vor­ cu Iugoslavia
Atunci, erau puţini' — numai 7 besc şi eu ceva. Dintr-un în­ cest minunat şi nobil senti­ <7z^yxr.<-y>>m Pe iîrlgă, plăcile cerute, i-am poporului, sînt preţuite şi în­
Familii, care lucrau 18,9 ha. ceput, trebuie să se ştie că în ment. Veacuri la tind scriitorii, trimis şi albume, cărţi de li­ Reprezentativele de fotbal ale R. P. drăgite de către cititori.
comuna noastră nu există nici Romîne continuă pregătirile în vede­
De atunci au trecut trei ani. un membru de partid care să poeţii, muzicanţii l-au aşternut teratură şi mici cadouri lucra­ rea triplei întîlniri pe care o vor sus­ Prin lucrările sale ce tratea­
Numărul întovărăşiţilor a cres- nu fie în întovărăşire. Nu pot ţine la sfârşitul săptămânii viitoare cu ză îndeosebi teme luate din lu­
cu o caldă pornire de dragoste te de pionieri. echipele A, B şi juniori aie R. P. F. mea satului, el relevă cauzele
Iugoslavia. Colectivul de antrenori a vieţii mizere a ţăranilor. Sem­
în operele lor. ¦k definitivat ioturile celor trei echipe din nificative sînt în această privin­
Aş vrea şi eu ca în cîteva care urmează să fie alcătuite forma­ ţă sohiţele: „Cula Merenţ“,
O h o tă rîre a C onsiliului de M iniştri Eu sint sigur că asemenea ţiile ce vor fi întrebuinţate la 29 sep­ „Iarna grea” şi „Feteieaga“.
modeste tinduri să povestesc tembrie. Din loturile A şi B fac
Noi şcoli agricole şi de meserii despre prietenia pe care am prietenii există încă multe şi parte următorii jucători: Ion Agîrbiceanu publică în
închegat-o cu un tinăr la fel toate la un Iov vor face ca u- 1913 romanul „Arhanghelii“, în
Consiliul de Miniştri a emis o ho­ meserii vor fi primiţi absolvenţi a 7 ca şi mine, şi care deşi se a- nitatea şi. voinţa noastră de a LOTUL A : portari— Voinescu, oare este ilustrată viaţia grea a
tărîre pentru înfiinţarea şcolilor agri­ clase elementare din mediul rural. flă la mii de kilometri de pa­ apăra tot ce avem mai scump, Crîsnic, Toma ; fundaşi — Zavoda II, muncitorilor mineri din minele
cole şi a şcolilor de meserii, precum tria noastră, păstrează totuşi mai de preţ pe lume, pacea şi Apolzan, Brînzei, Neacşu, Caricaş; de aur ale Munţilor Apuseni.
şi cu privire la unele măsuri pentru Elevii şcolilor agricole şi ai şcolilor cele mai alese sentimente pen­ prietenia, să fie tot mai puter­ mijlocaşi — Călinoiu, Bone, Jenei ;
îmbunătăţirea învăţămîntului profe­ de meserii primesc la terminarea şco­ tru noi. penttu poporul nostru. nice, în stare să zădărnicească înaintaşi — Cacoveanu, Constantin, Volumele: „Tăcerea “ şi „Tră-f
sional şi tehnic. larizării diploma de absolvire cu a- toate uneltirile şi încercările Ene I, Ozon, V. Anghel, Ene II, Di- aurica verde”, precum şi sohi­
ceeaşi calificare ca şi absolvenţii şco­ Era în luna august, în zi­ uneltitorilor de războaie. nulescu. ţele „Gerul“, „Zile de tăoere” şi
Pe baza acestei hotărîri, începînd lilor profesionale de ucenici, ei urmînd lele neuitatului festival ce a altele oa acestea, scot în lumi-'
ou anul şcolar 1957— 1958 se înfiin­ a lucra în producţie în gospodăriile avut loc la Bucureşti, cînd Nu e deCît puţin .timp de la LOTUL B : portari — Uţu, Cîm- nă figuri ale slujbaşilor de rund,
ţează şcoli agricole cu durata de şco­ agricole individuale proprii sau ale l-am cunoscut pe prietenul meu peanu; fundaşi — Zbîrcea, Panait, a căror dorinţă de a trăi este
larizare de 3 ani în localităţile din părinţilor, în gospodăriile agricole co­ Nirma Lendum Kumar Bose, închiderea marelui Festival de Băcuţ ii, Florescu, Pahonţti: mijlo­ sugrumată de regimul împilator
regiuni cu • caracter agricol. De ase­ lective, gospodării agricole de care a venit la noi în ţară din caşi — Al. Vasiie, Mihăilescu, Nun- burghezo-moşieresc. Tendinţa de
menea se înfiinţează şcoli de meserii stat, atelierele meşteşugăreşti pentru îndepărtata Indie, pentru a la Moscova. Desigur că şi a- w eiiler; înaintaşi — Oaidă, Alexan- parvenire a burgheziei, precum
cu durata de şcolarizare de 3—4 ani deservirea populaţiei, cooperative etc. participa la marea sărbătoare drescu, Zavoda !, Tătaru, David. şi demagogia partidelor bur­
pentru pregătirea de muncitori califi­ unde a vizitat Pekinul, Shan- colo s-au legat noi şi noi prie­ gheze sînt biciuite fără milă de
caţi necesari deservirii populaţiei din Hotărîrea stabileşte că, începînd cu a tinereţii. hai, Nanking, şi alte oraşe, tenii. Tinerii din Finlanda,. Ma­ JUNIORI: Szilagi, Ghiţă, Bărbu- scriitor în romanul „Sectarii
anul şcolar 1957— 1958, în şcolile teh­ In acele zile însorite ale neuiiînd să-mi trimită mereu dagascar, din pampasul şi pre- íéscu, Motroc, Petca, Neacşu, Mu-
mediul rural (e x .: fierari, lăcătuşi, nice pentru personal tehnic se vor eriile Americii, s-au întîlnit reşan, Pelre Emil, Stande, Lică, P. JURCONI
admite numai absolvenţi ai şcolii me­ lui. august, mii de tineri au le- scrisori şi ilustrate. Nunweiller, Ivanciuc, Raab, Rcnye,
mecanici, rotari, tinichigii, instalatori, dii de cultură generală, elevii care ' gat mii de prietenii. întors in India, Bose a. po- din nou, şi-au strîns cu însu- . Scînteie, Raczi, Dumitresou, Balint,
au fost admişi cu şcoala elementară Mateianu.
electricieni, croitori, croitorese, leiije- de 7 ani putîndu-şi continua şcolari­ Ce m-a făcut să scriu zia­ vestit tineretului despre minu- fleţire miinile, jurinclu-şi prie-
zarea pînă la absolvire. rului despre acest lucru ? Toc­
rese ş. a.). mai amintirile zilelor petrecute nata noastră patrie, despre os- tenie. Şi aceste ptielenii vor
împreună cu Bose la Bucureşti,
In şcolile agricole şi in şcolile de pitalitatea poporului romîn. spori mereu, improspătînd cu
precum şi dorinţa vie de a ară­
ta că asemenea prietenii, de In decurs de 4 ani de cînd noi şi. noi forţe tindurile ace-

ne-am despărţit nu am uitat lora ce luptă pentru pacea o-

să ne scriem. Intr-o scrisoare menirii, pentru binele şi pros-

m-a rugat să-i trimit nişte perarea viitorului,

plăci romineşti. „Dacă poţi, VIRGIL PAŞTINA

neuitat sînt în stare sa apere

pacea între popoare. [

Mi-aduc aminte cit de emo- de vreme şi să se scoale dimineaţa la
aceleaşi ore.
ţionat a fost el la 9 august fe^üiirtwib Imp odihne
1953, ziua tineretului din Patul copilului trebuie să fie spa­
R.P.R., cînd- împreună am vi­
ţios, destul de cald şi nu prea moale.
zionat spectacolul de gală de
şi somnuluila Icnind de operă şi balet, dat pentru şcolari Un pat strimt, incomod şl prea moale
îngreunează respiraţia, deranjea'ză cir­
de Ansamblul U.T.M.. al ora­ culaţia sîngelui şi împiedică copilul să
şului Bucureşti. Cu licăriri pli­
ne de strălucire în ochi, Bose i doarmă bine. Din motive igienice, co-

a privit şi a admirat, măiestria Odihna ca şi somnul şcolarului sînt neşte şi se creează condiţii favora­ najului copilul poate a v ea : dureri d e. pilul trebuie să doarmă singur. In

artei noastre populare. împreu­ căile prin care organismul, copilului bile pentru etapa următoare ' de acti­ cap, ameţeli, moleşeală, nervozitate, acest fel el nu respiră aerul expirat
nă am fost la nenumărate îşi restabileşte forţele cheltuite în vitate. De exemplu, după rezolvarea un somn agitat sau chiar insomnie. de vecinul său, organismul său nu se
spectacole, întîlniri, şi m a n i f e s timpul activităţii şi asigură dezvolta­ unei probleme, se va face o pauză Toate acestea . scad desigur capaci­ va încălzi prea mult şi el nu va fi
t o r i sportive. Toate zilele fes­ . rea lui normală. In Timpul stării de de 2—3 minute, înainte de a trece tatea activităţii cerebrale şi dăunează stingherit în timpul somnului.
tivalului le-am petrecut nedes­ * veghe, sistemul nervos şi mai ales ia problema următoare. asupra sănătăţii copilului. înainte de culcare, camera unde

părţiţi. scoarţa creierului se g ă sesc-în stare In regimul zilnic al şcolarului pe De aceea, alternarea timpului de doarme şcolarul trebuie să fie aeri­

Dacă zilele de festival ne-au de excitaţie, lucrează. De aceea, o iîngă îndeplinirea temelor date de activitate şi joc, cu odihnă, trebuie sită, iar copilul este bine să facă d
oferit marea bucurie de a fi alternanţă bine gîndită, a perioadelor şcoală, pe lîngă lectură, jocuri, plim­ respectată cu .stricteţe. Aceasta însă scurtă plimbare afară în curte sau în
împreună, despărţirea ne-a pri­ de activitate cu perioada de odihnă, bări şi recreaţii sportive, .trebuie să nu este totul. Organismul omului are grădină.
fie inclusă şi munca fizică. Munca nevoie şi de odihnă complectă şi a- Pentru a asigura un somn profund
lejuit regrete amare. înainte este de cea mai mare importanţă. fizică contribuie la dezvoltarea psi­ ceasta se poate face numai prin somn. se mai recomandă ca înainte de cul­
de a ne despărţi ne-am jurat Părinţii trebuie să respecte cu stric­ hică. In acelaşi timp, munca fizică De calitatea somnului depinde refa­ care să se facă şcolarului o frecţiune’
încă odată să fim fraţi şi ori- teţe rcpaosul zilnic al şcolarului, cele

ce dureri, orice bucurii vom ^ două ore de după-amiază, în care întăreşte sănătatea copiilor, fiind una cerea totală a forţelor organismului cu apă la temperatura camerei, să se
avea, să ni le scriem şi să nu î, copilul trebuie obişnuit să doarma. .lin condiţiile principale pentru dez- şi creşterea capacităţii de lucru. Co- cureţe pe dinţi şi să se spele.
înainte de somn nu sînt permise
ne uităm niciodată. P r iv in d u - i Pregătirea lecţiilor trebuie făcută nu- voltarea lor multilaterală. Conţinutul nilul oare nu doarme bine şi cît tre-
mn cu ochii lui profunzi, Bosr \ mai după repaosul de după-amiază şi formele muncii fizice a copiilor T’uie, devine nervos, leneş, oboseşte jocurile sgomotoase sau agitate, căci
pot fi foarte variate : o uşoarii cpede la lecţii, îşi însuşeşte greu ex- acestea excită sistemul nervos al copi­
mi-a s p u s : ..Nici nu pot să-ţi Dacă copilul arc şcoală după-amiază
i explic, frate, ceea ce simt acum < pregătirea lecţiilor trebuie făcută ictmtate în grădină; .îngrijirea ani ¦licaţiile profesorului şi slăbeşte. lului şi îl împiedică să adoarmă re­

j¦ ciînd părăsesc KRomrînia. jA\m uimn- } doua zi dimineaţa (după micul de nalelor domestice, stropirea florilor, Care este durata somnului necesar pede şi liniştit.
ijutor dat părinţilor în curăţenia şcolarilor ? Un elev de clasa Ta ele- In timpul somnului, copilul are ne­
? presia că-mi părăsesc propriul j[ jun). urţii sau a locuinţei. O condiţie dc nentară are nevoie de 12 orc de
cea mai mare importanţă în folosi­ somn, în care intră somnul de după voie de linişte, convorbirile nu prea
\ meu cămin”. ^ In timpul pregătirii lecţiilor, în ca- rea muncii fizice este aceea ca ea .miază, elevii claselor a Il-a şi a tari în cameră sînt însă fireşte ad­
să corespundă cu forţa şcolarului, să IV-a, de 11 ore. Desigur că un copil mise. Se mai recomanda ca faţa co
) Din Bucureşti Bose a plecai ) meră trebuie să fie linişte pentru ca nu fie deci prea grea sau de prea care a suferit de o boală infecţioasă pilului să fie ferită în timpul somnu
lungă durată, ca să nu obosească gravă şi a slăbit fiziceşte are nevoie lui de o lumină prea tare.
Î iin U.R.S.S., cu delegaţia tine- r atenţia copilului să nu fie atrasă dc rganjsmul copilu'ui. de un somn mai îndelungat, dat fiind
că somnul îl ajută la refacerea forţe­ Astfel de măsuri vor asigura şco­
^ M tw m i te retului indian, pentru a cunoa- nimic altceva. Se recomandă de ase Părinţii trebuie să ferească copilul lor lui. Copilul trebuie să se culce larului un somn sănătos şi de o de-i
plină valoare.
D EV A i şte realizările şi viaţa tinere- menea ca în timpul pregătirii Ier de orice . s•u*r&m*e*n!a.?j. Din. ccaasuszs-a: .s-iu’Wrme-
Dr. VEBER N1CULINA
) tutui sovietic. ţiilor să ¦se facă scurte întreruperi
? „...Mă simt bine aici, pen- pentru odihnă. Prin aceasta se evi
lă oboseala, şiştenţul nervos se odih-
( tru că e frumos şi plăcut1', îmi\

— .. ' i ..........