Page 62 - 1957-09

r n u m i w m ir s m m Nr 860

ECOURI LA MESAJUL ADRESAT

de to varăşu l C H IV U S T O IC A

şefilor guvernelor b a lc a n ic e

Opinia publică, cercurile po­ începutul acestui an de către R.P.R., exprimînd punctul de
litice şi presa din ţările balca­ unele ţări balcanice, în sensul vedere al acelor cercuri care nu
nice continuă să comenteze cu îmbunătăţirii relaţiilor şi reali­ sînt interesate în destinderea în­
viu interes mesajul adresat de zării unei legături mai strînse cordării internaţionale.
delegaţie economică sovietică FIM fffi-iUM l-a primii preşedintele Consiliului de Mi­
pc vicepreşedintele indiei niştri al Republicii Populare Ro- între aceste state“. Presa iugoslavă a publicat la
a sosit la Damasc mîne şefilor de guverne ai Al­ 18 septembrie în întregime cu
PEKIN 19 (Agerpres) CHI­ baniei, Bulgariei, Greciei, Iu­ Concomitent cu aceste reacţii titluri mari pe prima pagină
DAMASC 19 (Agerpres). — Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. NA NOUA anunţă : La 18 sep­ R. P. Chineze, Liu Sao Ti, pre­ goslaviei şi Turciei. pozitive, unele ziare greceşti ca mesajul adresat de primul mi­
TASS anunţă : La 18 septembrie pentru relaţiile economice exter­ tembrie Mao Tze-dun, preşedin­ şedintele Comitetului permanent de pildă „Vaadini”, „Athinaini”, nistru ai R.P.R., Chivu Stoica,
a sosit Ia Damasc o delegaţie ne. tele R. P. Chineze l-a primit pe al Adunării reprezentanţilor In aşteptarea unui răspuns fac pronosticuri sceptice şi ne­ preşedintelui Tito, precum şi răs­
economică sovietică în frunte cu vicepreşedintele Indiei, Radfoa- populari din întreaga Chină, Ciu oficial al guvernului grec, pre­ gativiste cu privire la răspunsul punsul acestuia. Textele sînt în­
P. V. Nikitin, vicepreşedinte al Delegaţia va duce tratative kriishnan, şi persoanele ea,re îl En Lai, premierul Consiliului sa greacă continuă să se ocu­ guvernului grec. Aceste organe soţite de fotografia preşedinte­
Comitetului de Stat de pe lîngă cu privire la acordarea de a- însoţesc. La primire au fost de de Stat al R. P. Chineze, R. K. pe pe larg de propunerile cu­ de presă consideră că iniţiati­ lui Consiliului de Miniştri al
jutor economic Siriei. faţă Ciu De, vicepreşedinte ai Nehru, ambasadorul Indiei în prinse în mesajul tovarăşului va luată de guvernul romîn pen­ R.P.R. De asemenea, postul de
R. P. Chineză şi alţii. Chivu Stoica. „Din cercuri com­ tru dezvoltarea relaţiilor de co­ radio Belgrad a transmis am­
Portul sirian Latakia va fi vizitat petente s-a declarat — scrie laborare între ţările balcanice ple extrase din mesaj şi din scri­
ziarul „Vima“ — că guvernul va întîmpina piedici întrucît e- soarea de răspuns a preşedinte­
de o grupare navală sovietică Conferinţa pe întreaga Ungarie grec va studia scrisoarea pre­ xistă problemele litigioase între lui Tito.
mierului romîn, va examina toa­ unele ţări ca Albania, Grecia,
MOSCOVA 19 (Agerpres). !amiralului V. F. Kotov, va sosi a elevilor de la şcolile medii te datele internaţionale actuale Bulgaria. Iniţiativa guvernului romîn a
La invitaţia guvernului Republi­ înte-o vizită de prietenie în por- şi situaţia relaţiilor cu fiecare produs un larg răsunet şl în al­
cii Siria, o grupare navală so­ tul sirian Latakia. şi tehn stat balcanic în parte, dînd la Ziarele din Istanbul şi Anka­ te ţări. Astfel, „Pravda“ şi ce­
vietică formată din crucişăto­ timp răspunsul cuvenit fără ra au publicat la 16 septembrie lelalte ziare sovietice au publi­
rul „Jdanov“ şi distrugătorul In prezent escadra de nave BUDAPESTA 19 (Agerpres). obţinut fn ultimul semestru în­ prejudecăţi ideologice, dar în ca­ în pagina întîia, ştiri cu privire cat la 18 septembrie largi ex­
„Svobodnîi“ sub comanda vice- militare sovietice se află în Ma­ — TASS a n u n ţă: La 17 sep­ semnate succese în activitatea drul intereselor sale“. la mesajul adresat de preşedin­ trase din mesajul adresat de
rea Mediterană în drum spre tembrie a avut loc la Budapesta sa. In prezent în ţară există tele Consiliului de Miniştri al preşedintele Consiliului de Mi­
Siria. conferinţa pe întreaga Ungarie peste 5000 de organizaţii de bază Intr-un comentariu, ziarul
a elevilor de la şcolile medii şi ale Uniunii Tineretului Comu­ „Avghi“ salutînd iniţiativa gu­ R.P.R. primilor miniştri ai ce­ niştri ai Republicii Populare Ro-
Pentru unitatea tehnice, cu participarea profe­ nist cu peste 100.000 de membri. vernului Republicii Populare Ro- lorlalte state balcanice. In ti­
tluri mari, pe mai multe coloane, mîne şefilor de guverne ai Alba­
clasei muncitoare germane sorilor şi a conducătorilor Uniu­ Conferinţa a trasat organiza­
nii Tineretului Comunist. ţiilor Uniunii Tineretului Co­ mîne, scrie : „Propunerea guver­ sînt scoase în relief principalele niei, Bulgariei, Greciei, Iugosla­
CUVINTAREA LUI MAX REIMANN IN LEGATORA CD REZULTATELE munist sarcini în legătură cu
La conferinţă s-a subliniat că activitatea în şcolile medii. nului romîn deschide perspecti­ propuneri cuprinse în mesaj. viei şi Turciei.
Uniunea Tineretului Comunist a
ve unei destinderi In Balcani ca­ Sub un titlu pe cinci coloane, Ziarul „Vecernaia Moskva“

re va aduce pacea şi ne va ţine ziarul „Muariyet“ scrie : „Romî- publică răspunsul guvernului iu­

departe de războiul rece şi de nia a propus formarea unui goslav Ia mesajul guvernului ro­

ALEGERILOR DIN GERMANIA OCCIDENTALA Mari inundaţii în India consecinţele sale. Există mo­ pact al celor şase state balcani­ mîn.

BERLIN 19 (Agerpres) ADN şi creştini, intelectualii, toţi ad­ DELHI 19 (Agerpres). In sate au o populaţie de aproxi­ mente critice în istoria popoa­ ce“. Ziarele chineze „Jenminjibao“,
a n u n ţă : După cum anunţă a- versarii regimului lui Adenauer
relor cînd un singur da sau nu Ziarul „Vatan“ publică o se­ „Dagunbao“ şl „Pekinjibao“ au

genţia ADN, la 18 septembrie — vor constitui o forţă gigan­ urma ploilor torenţiale oare au mativ 25.000 de oameni. Au fost hotărăşte soarta lor. Intr-un a- rie de telegrame transmise de publicat în numerele lor din 18
căzut în nordul Indiei, în nu­ distruse 10.000 de case. Au mu­ semenea moment ne aflăm a- agenţia Asociated Press de la septembrie o corespondenţă a a-
Max. Reimann prim secretar ai tică dacă se vor uni înfcr-o pu­ meroase regiuni din partea apu­ rit 46 oameni. Inoapînd din 14 cum. Şi ne dă prilejui de a ne Atena şi Belgrad. In telegrama genţiei CHINA NOUA sub ti­
seană a statului Uttar Prades septembrie între Moradabad şi bucura de pace cu vecinii noş­ din Belgrad, ziarul „Vatan“ tlul: „Chivu Stoica, preşedintele
C.C. al P.C. din Germania, a ternică mişcare populară în au avut loc mari inundaţii. Delhi au fost întrerupte comu­ tri, de a ne consacra progresu­ subliniază adeziunea Iugoslaviei Consiliului de Miniştri ai R.P.R.,
nicaţiile feroviare. Mari pagube lui şi fericirii. Cine va îndrăsni Ia propunerile cuprinse în mesa­ a propus convocarea unei con­
rostit o cuvîntare la postul de lupta împotriva înarmării .şi !a In apropiere de oraşul Mara- au fost provocate de asemenea să spună nu în faţa păcii ?” jul guvernului R.P.R. ferinţe a ţărilor balcanice la un
diabad au fost inundate 400 de agriculturii. nivel înalt, pentru a se discuta
radio „Deutche Freiîhe Tessen- militarismului, pentru pace, de­ In editorialul său, ziarul „E- Unele ziare turceşti manifes­ îmbunătăţirea relaţiilor dintre
iefteria“ scrie : „Demersul romîn tă însă o atitudine negativă fa­ aceste ţări şi coexistenţa paşni­
der 904“ în legătură cu rezul­ mocraţie, progres social şi reu- constituie încununarea unei se­ ţă de propunerile cuprinse în că“.
rii de acţiuni efectuate de Ia mesajul primului ministru al
tatul alegerilor pentru Bundes- nifioarea patriei.

tagul vest-german. Este necesar, a spus Reimann,

Max Reimann a subliniat că ca P.S.D.G. să treacă pe oalea

principala condluzie oare se poa­ acţiunilor comune a întregii cla­

te trage din rezultatul alegerilor. se muncitoare germane, pe oa­ Poporul francez cere

pentru Bundestag este necesita­ lea realizării înţelegerii dintre încetarea războiului din Algeria

tea intensificării luptei pentru cele două state germane.

unitatea clasei muncitoare, fide­ In încheiere Max Reimann a

litatea faţă de ţelurile şi idea­ subliniat că sarcina constă as­

lurile mişcării muncitoreşti. tăzi în a întări colaborarea din­ PARIS 19 (Agerpres). In că a problemei algeriene. -F -n r'-7
Cele 9 milioane de alegători tre comunişti şi social democraţi, ţa răsună tot mai insistent Potrivit relatărilor presei,
colaborare a cărei bază a fost ¦iiitfM iiB M !!m i"''
oare au votat pentru Partidul pusă în timpul campaniei elec­ vocea opiniei publice care cere treizeci de primari şi consilieri
social democrat — muncitorii încetarea vărsării de sînge în municipali din departamentul

— comunişti, social demoonaţi torale. Algeria şi reglementarea paşni- Bcwuches de Rhone, printre care

i«j©oooo«oooc®osoocooo<>ooooooeoo0ooooooooo seoeoooovXJOooooooooooooooooocooooooooooooooooooooooooooooooooosQoeoGoooocoeooooo socialişti, comunişti, radicali şi
„independenţi“, au semnat o de­

Guvernul S.U.A. nu ia nici o măsură,concretă claraţie în care subliniază că
,,interesele Franţei ‘-'Cer- -înasta -

pentru integrarea in şcoii a copiilor de culoare iaa războiului sîngeroispruinător;
din Algeria“ şi ducerea unor

WASHINGTON 19 (Ager­ hotarîri. Dimpotrivă, guvernato­ urîte...“ Buletinul citează prin­ tratative oficiate cu reprezentan­
pres). — După cum s-a anunţat rul Faubus într-o declaraţie fă­ tre aceste „fapte urîte“ — acte ţii poporului algerian.
preşedintele Eisenhower a con­ cută ziariştilor după întrevede­ de vandalism împotriva unor
vocat pe guvernatorul statului rea sa cu preşedintele Eisenho­ clădiri şcolare, maltratări de Autorii declaraţiei cheamă
Arkansas, Orvan Faubus, care, wer, a arătat clar că nu şi-a negri, sfidarea hotărîrilor jude­ „pe toţi oamenii de bună cre­
după cum se ştie, a trimis trupe luat nici un angajament de a cătoreşti de către guvernatorul dinţă, toate forţele iubitoare de
pentru a împiedica cu forţa in­ ordona retragerea trupelor pe din Arkansas. pace, să se unească şi să lupte
tegrarea rasială în şcoala din care le-a trimis la Little Rock pînă ce va triumfa dorinţa de
localitatea Little Rock.' Declara­ şi a afirmat că pentru realiza­ Ştirile sosite din ţările Ame- pace a poporului franoez“.
ţia dată publicităţii de Casa rea integrării rasiale va fi ne­ ricii Latine atestă că în aceste
Albă după această !întrevedere voie de... multă răbdare. ţări creşte indignarea faţă de O cerere !asemănătoare a for­
nu cuprinde însă, în afară de a- teroarea rasială din S.U.A. mulat Consiliul municipal al
firmaţia necesităţii de a se res­ Chiar şi buletinul de ştiri al oraşului din Villetonuese (de­
Casei Albe, într-un comentariu Ziarul „Diario de Nueva partamentul Sena).
pecta hotărîrea Curţii supreme în legătură cu problema rasială, York“, care apare la New York
în limba spaniolă, relatează că Muncitorii din portul Dunker-
a S.U.A. cu privire la lichida­ spune: „Puţini vor încerca să asociaţia din Porto Rico a în­ que au adoptat o rezoluţie prin
fierat acţiunile teroriste împo­ care şi-au luat angajamentul să
rea segregaţiei rasiale america­ tăgăduiască că incidentele de la triva copiilor de culoare din lupte pentru încetarea războiu­
S.U.A. şi a cerut pedepsirea ra­ lui în Algeria, pentru tratative
ne, nici o măsură concretă care deschiderea noului an şcolar în siştilor. ou algerienii şi pentru satisfa­
cerea revendicărilor juste şi le­
să garanteze respectarea acestei sudul Statelor Unite sînt fapte gitime ale acestora.

In cursul acestui an se con struiesc in oraşul Magdeburg,

R. D. Germană 1495 de locuinţe. Brigadierii brigăzilor com­

• Subiectul acesta n-ar fl de Manifestări dcrizădictatorul Battista cu sprijinul plexe de construcţii şi-au luat angajamentul să-şi termine pla­
Ioc nou dacă în ultima vreme americanilor şi în pofida voin­ nul anual cu 80 de zile înainte, în cinstea celei de a 40-a ani­
ştiri sosite din cele mai dife­ ţei maselor largi populare. versări a Marii. Revoluţii Socia liste din Octombrie.
rite colţuri ale globului pămîn- Dintr-un alt colţ al lumii
tesc n-ar vesti o nepopularitate In foto: In oraşul Magdeburg. Vedere asupra Aleii Wil-
'mereu crescîndă a politicii pro­ ne-a parvenit o ştire: guver­ helm Pieck.
movate de Statele Unite în re­ nul proamerican din Tailanda
laţiile lor cu celelalte ţări ale în politica americană a fost răsturnat. Dealtfel, în a- Procesul unor spioni americani
lumii, care de mai mulţi ani se ceastă ţară are loc de mai mul­
află la remorca economică şi ială, intereselor majorităţii ţă­ ţională“. Americanii au fost ne­ nu vine niciodată singur, Sta­ te luni o acută criză politică, în R. D. Germană
politică a docililor stăpîni de rilor din această parte a lumii. voiţi să constate astfel — nu tele Unite au fost nevoite să înlăturarea lui Pibui Songgram
peste ocean. Dealtfel, expresia Americanii vroiau cu orice preţ fără amărăciune — că politica înregistreze în continuare — şi înlocuirea lui cu mareşalul BERLIN (Agerpres). TASS procesul unor spioni americani
aceasta de „stăpîni docili“, fo­ lor e tot mai ostil primită de şi alte eşecuri ale politicii lor. Sărit Thanarat care, deocam­ anunţă : La 17 septembrie, la care au făcut spionaj pe terito-
losită ia maximum de ameri­ să obţină încheierea unui acord către reprezentanţii unor state Ştirile sosite în ultimele zile la dată, nu s-a pronunţat pentru Tribunalul suprem al Republicii
economic special care să pre­ care înainte Ie erau total sub­ redacţie ne vestesc că în Cuba schimbarea politicii fostului gu­ riul Republicii Democrate Ger­
cani cînd este vorba de ţările vadă „mobilizarea economică" jugate. Strădaniile Statelor U- unde — după cum se ştie — vern nu înseamnă, fără îndo­ Democrate Germane a începui mane.
aflate în subordinele lor, a în­ a ţărilor acestui continent în nite de a menţine ţările Ame­ dictatorul Battista se menţine ială, victoria voinţei maselor
ceput să-şi piardă treptat din cazul unor „împrejurări excep­ ricii Latine ca o piaţă de des­ Ia putere numai datorită dola­ largi populare. Oricum, faptul OOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX5COOOOCCOCX>ÎXXXX?Î
valabilitate, atingînd asemenea ţionale“. Lăsînd la o parte ghi- facere a produselor sale (la rilor americani, situaţia nu e că un guvern sută Ia sută a-
proporţii îneît faptul a deve­ lemelele şi spunînd lucrurilor pe preţuri suficient de ridicate), deloc liniştitoare. Pentru a-şi servit intereselor americanilor M A G A ZIN
nit chiar îngrijorător. Şi pentru faţă, aceasta însemna subordo­ ca o sursă de materii prime (la mai putea menţine portofoliul, a fost răsturnat, că în acea­
ca cititorii noştri să nu aibă narea necondiţionată a econo­ preţuri suficient de scăzute) şi Battista a decretat de curînd stă ţară domneşte mai de mul­ SIMBATA 21 SEPTEMBRIE 1957
posibilitatea să se îndoiască de miei ţărilor Americii Latine ca o sferă avantajoasă de in­ (a cincea oară din 1956, cînd tă vreme o instabilitate politi­
valabilitatea afirmaţiilor făcute planurilor militare ale Statelor vestiţii pentru capitalurile ame­ a pornit acţiunea contra lui) că, că americanii — după cum SPECTACOLE clor ale compozitorilor noştri; 11,30
aici, vom da cuvîntul faptelor. Unite. ricane au suferit un dureros şi suspendarea garanţiilor consti­ transmite Associated Press — CINEMATOGRAFICE Pe drumul lui Octombrie; 11,45 Pagini
neaşteptat eşec. Conferinţa în tuţionale. Aceasta înseamnă că recunosc „că situaţia va rămî­ de virtuozitate din opere; 14,45 Con­
La 16 august anul acesta, în Dar toate dorinţele şi inten­ sine nu şi-a atins scopul decla­ trupele sale şi poliţia au drep­ ne nesigură şi de aici înain­ DEV A : Thil Buhoglindă; cinema cert de muzică populară romînească;
palatul parlamentului din Bue- ţiile urmărite de Statele Unite rat deoarece Statele Unite au turi nelimitate de a arunca în te“, e destul de semnificativ. „Grădina de vară": Două victorii: ALBA 16,15 Vorbeşte M oscova; 17,30 De
nos Aires a început prima con- la această conferinţă au rămas împiedicat adoptarea unor a- închisoare pe cei mai buni fii IULIA: Dispărut fără urm ă; APOL- la strămoşi pentru nepoţi; 18,00 Din
ferifiţă economică interameri- numai intenţii şi dorinţi. Lu­ corduri de lărgire a colaboră­ ai poporului care se pronunţă La faptele şi evenimentele re­ DU DE S U S : Dragoste de m am ă; comoara folclorului nostru; 19,10 In­
cană. Scopul declarat al aces­ crările acestei prime conferinţe rii interamericane (fără domi­ şi luptă eroic pentru libertate latate mai sus e suficient să BARU MARE : Frumoasele nopţii; terpreţi sovietici; 19,45 Răspundem
tei conferinţe era de a lărgi co­ economice interamericane s-au naţia Statelor Unite), iar sta­ şi independenţă. Ziarele ameri­ mai amintim de evenimentele BRAD : F edra; HAŢEG: Fiica mea
laborarea statelor americane desfăşurat sub semnul unei tele Americii Latine, în dorin­ cane „New York Post“, „New ce au avut Ioc vara aceasta în trăieşte la Viena ; ILIA : Citadela sfă- ascultătorilor; 19,55 Noapte bună,
printr-o serie de acorduri care contradicţii puternice între Sta­ ţa de a promova o politipă mai York Times“ şi altele nu fac rîmată; LONEA: Stan şi Bran stu­ copii; 21,00 Cronica evenimentelor
urmau să fie încheiate cu acest tele Unite şi statele Americii independentă şi de a nu mai fi nici un secret din faptul că dic­ Taivan (puternice demonstraţii denţi la Oxford; ORAŞT1E: internaţionale; 21,15 Muzică de dans.
Latine, sub semnul unor cri­ ia nesfîrşit la cheremul Statelor tatorul Battista „e urît de toa­ încotro ? ; PETROŞANI: Noapte Programul II: 14,03 Cîntece şi jo­
prilej, iar scopul nedeclarat (pe tici aspre Ia adresa politicii e- Unite, au refuzat să primească tă lumea“, că „Cuba depinde antiamericane), de încercările de carnaval; SEBEŞ : Inima cîn tă; curi populare romîneşti; 15,00 Muzică
care îl urmăreau Statele Uni­ conomice americane faţă de ţă­ „ajutorul“ economic înrobitor complet de S. U. A. atît din TEIUŞ : Garnizoana nemuritoare ; distractivă; 16,50 AAelodii populare ro­
te) era acela de a subordona şi rile mai mici din această re­ american, dejucînd astfel pla­ punct de vedere militar, cît şi demascate de a organiza un ZLATNA: O aventură în Marea Oa- mîneşti ; 17,15 Tribuna Radio; 19,00
mai mult economia Americii giune. Deznodămîntul acestei nurile nedeclarate ale Statelor economic“. Excesul de sinceri­ raibelor; SIMERIA: Odată în viaţă. Program de melodii populare romî­
Latine intereselor monopoluri­ agitate conferinţe a fost scoate­ Unite de a subjuga în conti­ tate al ziariştilor americani ne complot împotriva Siriei şi de n e şti; 20,03 Seară de operetă; 21,15
lor şl trusturilor americane. rea din pnoiectul „acordului e- nuare economia ţărilor Ameri­ scuteşte în acest caz de la co­ SELECŢIUNI DIN Concert de estradă ; 22,00 Muzică de
Statele Unite, după experienţa conomic general interameri- cii Latine. mentarii mai ample. Rămîne încercările nereuşite ale ame­ PROGRAMUL DE RADIO dans; 22,30 Aăuzică populară letonă,
care i-a reuşit în Europa oc­ de văzut numai, cît timp se va estonă şi lituaniană; 23,15 Concert
cidentală, urmărea crearea unei can“ a articolului 11 care pre­ Fiind parcă o confirmare mai putea menţine ' la putere ricanilor de a impune acestei Programul I: 5,20 Din- activitatea simfonic.
„pieţe comune“ panamericane, vedea tocmai poziţia cheie a a expresiei populare că un rău G.A.S.; 6,15 Muzică' populară romî-
ceea ce contravenea, fără îndo- S.U.A.: „mobilizarea economi­ ţări „doctrina Eisenhower”, şi n ească; 6,45 A sosit poştaşul ; 7,30 BULETINE DE ŞTIRI:
că“ în cate de „situaţie excep­ Muzică de dimineaţă; 8,15 Materiale 5,00; 6,00; 7,00; 11,00: 13,001
avem în faţă un tablou edifica­ din presă ; 9,00 Muzică de oameră de 15,00; 17,00; 19,00; 22,00: 23.52
(programul I ) ; 14,00: 16,00; 18,00;
tor al nepopularităţii mereu

crescînde a politicii americane.

CONST. MACOVEI

Leon Klepper; 10,20 Prelucrări de fol­ 20 ,00 ; 21,00; 23,00 (programul II).

• R e d f c t i a ' s i ~administraţia- ziahilui - sir.- 6.- Martie. • ruy 9, -Tglefm i- 188—j89. Taxa plătită ' u i numerar cdnform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr.236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul Inireprinderea Poli grafică E1 Mai" DEVA.