Page 63 - 1957-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAf Răspunsul guvernului R. P. Bulgaria

la mesajul preşedintelui Consiliului

de Miniştri al R. P. Romîne

Tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri
al Republicii Populare Romîne

W ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Stimate tovarăşe preşedinte, Guvernul Republicii Populare Bulgaria a dus şi duce
în mod ferm şi neabătut o politică de pace şi înţelegere
Anul !X. Nr. 861 Sîmbătă 21 septembrie 1957 4 pagini 20 bani Sînt împuternicit să vă comunic că Consiliul de Mi­ reciprocă cu toate ţările şi în primul rind cu statele vecine
niştri al Republicii Populare Bulgaria a examinat cu Bulgariei. In această politică a sa, guvernul nostru a
nfîmpinarea celei de-a 4 0 -a aniversări o mare atenţie mesajul dv., prin care, în numele guver­ fost tot timpul călăuzit de ideea că peninsula balcanică
nului Republicii Populare Romîne, propuneţi convooarea nu trebuie să mai devină vreodată un focar de război,
*-#•' «o-•***¦“¦* •4 • 4• t ' ¦•^¦4' HM-»«'»« •*1 unei conferinţe a şefilor guvernelor ţărilor balcanice — aşa cum a fost de multe ori în trecut. Apreciem că după
Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Romînia, Turcia. nimioirea forţelor agresive fasciste în timpul celui de-al
a Marii Revolujii S ocialiste din O cto m b rie doilea război mondial, statele balcanice au obţinut o
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bulga­ largă posibilitate, nefolosită în întregime pînă acum,
INIŢIATIVA lt •••••«1!>••»••• ria împărtăşeşte întrutotul considerentele expuse în de a-şi reglementa relaţiile pe bază de prietenie şi în­
j; mesajul dv. şi salută iniţiativa dv. folositoare şi ve­ ţelegere reciprocă. Sîntem adînc convinşi că nu există
tinerilor din Lonea «»*t**•• •••»••»• '>'!««a»*»• nită la timp de a se convoca în anul 1957 o conferinţă asemenea probleme care să opună statele balcanice
•a#•»•»• •«••fa••t•••••»•• a şefilor guvernelor statelor balcanice, la oare să fie unul altuia. Mai mult decît atît, există toate condiţiile
In cinstea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste •f»• •«ico examinată problema menţinerii şi întăririi păcii în ca prin dorinţă şi bunăvoinţă peninsula balcanică să se
din Octombrie, între tinerii muncitori mineri de ia atelierele electro-me­ Balcani, să fie discutatemăsurile comune de dezvol­ transforme într-o zonă de pace trainică şi înţelegere,
canice ale exploatărilor carbonifere din Valea Jiului, se desfăşoară cu Tov. KAROL< tare a colaborării politice, economice şi culturale în­ iar popoarele balcanice să-şi dedice toate forţele, toate
începere de la 1 septembrie o însufleţită întrecere. tre statele balcianice, ceea ce ar contribui la crearea resursele materiale şi capacitatea lor spirituală înflo­
KRAUSS, strungar) unui climat de încredere între ele, la reglementarea ririi economice şi culturale.
Iniţiatorii acestei întreceri, al cărei scop este îmbunătăţirea trans­ tuturor problemelor litigioase prin tratative şi mij­
portului în subteran şi la suprafaţă, o mai bună aprovizionare a brigăzilor în lemn la coope­ loace paşnice, la stabilirea şi lărgirea contactelor per­ Putem constata cu satisfacţie că, în urma eforturilor
de mineri cu vagonete goale şi materiale, realizarea de economii, sînt sonale între şefii de guverne din Europa de sud-est, comune ale părţilor interesate, în ultlmîî ani s-a ajuns
tinerii de la atelierul electro-mecanic al minei Lonea. rativa meşteşugă-) la schimbul de delegaţii, vizite reciproce, dezvoltarea la o slăbire considerabilă a încordării în relaţiile din­
contactelor între reprezentanţii opiniei publice etc. tre puterile balcanice. Acest început promiţător ne în­
După ce au analizat în adunări deschise ale organizaţiilor U.T.M. rească „Unirea“|> dreptăţeşte să credem că înfăptuirea iniţiativei guvernu­
lipsurile din transportul minier şi posibilităţile ce le au de a contribui Guvernul bulgar consideră că ar fi deosebit de util lui romîn va facilita stabilirea unor relaţii pe deplin
la îmbunătăţirea acestuia, tinerii muncitori din Lonea au împuternicit co­ din Sebeş estet? dacă la această conferinţă s-ar ajunge la un acord între normale şi prieteneşti între statele balcanice ţi lărgi­
mitetul U.T.M. al minei, să cheme la întrecere în cinstea zilei de 7 No­ statele balcanice de a se abţine de la orice act de agre­ rea colaborării între ele.
iembrie organizaţiile U.T.M. din toate atelierele electro-mecanice ale ex^ fruntaş În întrece-.V! siune şi dacă ar fi stabilite formele reciproc acceptabile
ploatărilor carbonifere din Valea Jiului, luîndu-şi următoarele angaja­ de colaborare colectivă şi bilaterală pe baza deplinei ega­ Guvernul Republicii Populare Bulgaria acordă o
mente : rea in cinstea zilei--* lităţi în drepturi, pe baza respectării reciproce a suvera­ mare însemnătate conferinţei propuse de dv. Conside­
nităţii statelor şi neamestecului în treburile lor interne. răm că la această conferinţă şi-ar putea găsi !Naolva-
— repararea şi punerea în circulaţie a 100 vagoneţi de m ină; de 7 Noiembrie. El ¦«v> rea o serie de probleme avînd o importanţă vitală pen­
— repararea a 3 locomotive subterane şi a 5 craţere : Împărtăşim părerea dv. că un asemenea acord ar con­ tru popoarele balcanice. Faptul că între unele state
— repararea a 25 cărucioare pentru transportul materialului lemnos a obţinut pînă a-iţ stitui o garanţie a securităţii ţărilor balcanice şl, fiind balcanice mai există unele probleme nereglementate şl
pe baza folosirii unor rezerve interne, în valoare de 25.000 le i; întrutotul în spiritul principiilor O.N.U., va sluji drept diferite puncte de vedere în unele probleme, după con­
— recondiţionarea a 250 m. 1. lanţ de crater, în valoare de cum o depăşire de^ţ exemplu de stabilire a unei colaborări regionale sincere vingerea adîncă a guvernului bulgar nu este şi nu
25.000 lei; şi creatoare între state, indiferent de deosebirile în sistemul poate fi o piedică pentru convocarea încă în acest an
— recondiţionarea a 25 trenuri pe roţi pentru vagonetele de 3 tone, normă în medie d e|- lor social. a conferinţei şefilor tuturor statelor balcanice. Stabi­
lirea de contacte directe între toate statele balcanice
250 Ia sută. Pornind de la interesele poporului bulgar şi de la nă­ şi dezvoltarea colaborării interbalcanice pot deschide
zuinţele lui de a trăi în pace şi prietenie cu toate popoa­ calea pentru rezolvarea problemelor litigioase şi nere­
•• I*« rele şi îndeosebi ou vecinii săi din Balcani, guvernul Re­ glementate şi pot crea un climat de încredere reci­
publicii Populare Bulgaria acceptă întrutotul propunerea procă şi de înţelegere prietenească şi de bună- vecină­
guvernului Republicii Populare Romîne de a participa la tate între ţările balcanice, ceea ce va constitui o con­
conferinţa şefilor guvernelor statelor balcanice. Sîntem tribuţie la cauza înfăptuirii înaltelor principi! ale O.N.U.
de acord ca această conferinţă să aibă loc la Bucureşti,
dar nu am avea obiecţiuni dacă se va ajunge la un acord Primiţi, tovarăşe preşedinte, asigurarea respectului
ca această conferinţă să fie convocată şi într-o altă meu sincer.
capitală balcanică.

în valoare de 50.000 lei. Sofia 18 septembrie 1957

Apreciind chemarea tinerilor muncitori de la mina Lonea, drept o Din împuternicirea Consiliului de Miniştri
al Republicii Populare Bulgaria
Iniţiativă valoroasă, biroul Comitetului raional U.T.M. Petroşani a îndem­ Printre siderurgiştii hnnedoreni
nat tinerii din sectorul electro-meoan-ic să sprijine această iniţiativă prin

luarea unor angajamente mobilizatoare. RAIKO DAMIANOV

Această întrecere e sprijinită şi de conducerea Combinatului carboni­ întrecerea ce se desfăşoară cu ducţie cu 5,4 la sută, deţine în- nul primelor 15 zile din luna Prim-locţiitor al preşedintelui Consiliului de Miniştri

fer al Văii Jiului, care a hotărît să acorde premii în obiecte şi bani tine­ avînt sporit în întîmpinarea celei de-a tîietatea în întrecerer septembrie, 1.652 tone de mine­ jRăspunsul tovarăşului Mehniet Shehu, preşedintele Consi-
reu aglomerat, iar muncitorii de
t îrilor fruntaşi în îndeplinirea angajamentelor luate. 40-a aniversări a Marii Revoluţii So­ La furnale la uzina cocsoohimică au dat j iiului de Miniştri al R. P. Albania, la mesajul tovarăşului Chi-t
Tinerii muncitori din sectorul electro-mecanic al minei Petrila au fost peste plan 622 tone cocs meta­
primii oare au răspuns la chemarea tinerilor din Lonea. Ei s-au angajat cialiste din Octombrie aduce noi suc­ Brigăzile de furnalişti condu­ lurgic şi 82 tone cocs mărunt. î vu Stoica va fi publicat în numărul de mîine al ziarului nostru, t
printre altele, să repare 150 vagoneţi, să confecţioneze 30 cărucioare pen­ cese. se de Ioan Bîldea, Avram Cul-
tru transportul lemnului în mină, din materiale vechi, să recondiţioneze da şl ioan Chiroşca, de la fur­ Totalizînd realizările de la în­ 1• . * . . 0 . . 0-.<l *
240 m. 1. lanţ craţer tip T.P. 1, să confecţioneze 10 macaze cu ace din La O. S. M. şi laminoare nalul tineretului, au întrecut ceputul lunii mai şi pînă la 15
rezerve interne, să efectueze reparaţia capitală la 8 garnituri de craţere planul cu 55 to n e; acelaşi spor septembrie, rezultă că muncito­ Largul ecou internaţional a! mesajului
şi alte reparaţii, a căror valoare însumează mai mult de 200.000 lei. In prima jumătate a lunii sep­ de producţie l-au obţinut şi mun­ rii de la fabrica de aglomerare
Exemplul tinerilor din Petrila a fost urmat de tinerii muncitori de la tembrie oţelarii de la cuptoare­ citorii de la furnalul nr. 2 .pre­ au dat peste plan 28.342 tone preşedintelui Consiliului de Miniştri
atelierul electro-mecanic al minei Lupeni. Aceştia s-au angajat, la rîndul le Martin ale Combinatului si­ cum şi cei de la furnalul de 700 minereu aglomerat şi au sporit
lor, să repare 660 vagoneţi, dintre care 110 cu reparaţie capitală, să exe­ derurgic Hunedoara au elaborat metri cubi. productivitatea muncii faţă de al R.P. R. adresat şefilor de guverne
cute reparaţii Ia 7 locomotive de mină diferite, şi să realizeze pe bază 65 de şarje rapide şi au dat 253 plan cu 11,20 la sută; la uzi­
valorificării rezervelor Interne importante economii. tone de oţel peste plan. Sînt Minereu aglomerat na ooosochimîcă planul a fost ai celorlalte ţări balcanice
La chemarea tinerilor din Lonea au răspuns cu angajamente con­ fruntaşe echipele conduse de şi cocs în plus întrecut în aceeaşi perioadă cu
crete şi tinerii de la atelierele electro-mecanice ale minelor Uricani, Vul­ prim-topitorii Avram Opriş şi 2.412 tone cocs metalurgic. Agerpres transm ite: Mesajul faţă de propunerile Romîmei,
can şi Aninoasa. Dumitru Şerban, de la cuptorul In sprijinul întrecerii pentru adresat de preşedintele Consiliu­ ziarul arată că. „ar fi mai just
Sub îndrumarea organizaţiei U.T.M., tinerii de la Aninoasa au for­ nr. 5 care au redus cu mult sporirea producţiei de metal, co­ lui de Miniştri al Republicii din partea Greciei de a nu ară­
mat 2 brigăzi speciale, conduse de tov. luliti Crişan (prima) şi Ludovic durata de elaborare a şarjelor lectivul fabricii de aglomerare Populare Romîne şefilor de gu­ ta nici o grabă în timpul exa­
Cristaly şi Vasile Botez (a doua), care în cadrul întrecerii vor efectua şi au depăşit norma de lucru cu a livrat furnalelor, peste pla­ verne al'' celorlalte ţări balca­ minării problemei“, subliniind
printre altele reparaţii la 10 motoare electrice şl 3 locomotive, vor re­ 24,3 şi respectiv 20,1 la sută. nice continuă să facă obiectul totodată că- „refuzul steril nu
condiţiona Í0 0 m. 1. lanţ craţer etc. Minerii sînt la înălţimea a numeroase comentarii în pre­ este calea cea mai potrivită în
Astfel, întrecerea a cuprins majoritatea tinerilor muncitori din atelie­ In secţia laminoare, secţie sarcinilor sa internaţională. relaţiile internaţionale, mai a-
rele electro-mecanice ale minelor Văii Jiului. Au fost obţinute deja pri­ les în condiţiile diplomatice ac­
mele rezultate. La sfîrşitul lunii septembrie se va încheia primul bilanţ fruntaşă pe combinat, au fost In exploatările carbonifere ale ne. Organizarea muncii îşi spu- G recia tuale ale ţării“.
al realizărilor obţinute. Pînă atunci, lupta pentru primul loc în întrecere,
rămîne deschisă... produse în aceeaşi perioadă 324

tone laminate peste plan. Şi Anumite ziare continuă să
aibă o poziţie negativistă faţă
de data aceasta schimbul condus de iniţiativa şefului guvernului
de comunistul Petru Constantin, romîn. De pildă, ziarul „Kjathi-
merini“, fără a analiza în fond
care şi-a depăşit planul de pro­ propunerile cuprinse în mesaj,
anticipează un răspuns negativ
I E ííTíiíIííííí^ liiiii Văii Jiului organizarea temei­ ne cuvîntul şi în sectoarele I. A Interesul produs de propune­ din partea guvernului grec la
nică a locurilor de muncă şi şi I. B. de la mina Lupeni, unde rile guvernului romîn în rîndu- mesajul şefului guvernului ro­
UN COLECTIV HARNIC dezvoltarea Întrecerii între e- în prima decadă a lunii sep­ rile opiniei publice din Grecia mîn. El se arată totuşi preo­
chipele şi brigăzile de mineri au tembrie au fost depăşite sarci­ Sie oglindeşte în numeroase co­ cupat de efectul pe oare un ase­
şi cîtcva protleme de aprovisionare ca rezultat sporirea producţiei nile de plan cu 11 la sută. Bri­ mentarii ale presei greceşti. Zia­ menea refuz l-ar avea asupra
de cărbune. La mina Vulcan, de găzile minerilor Ion Cotroazâ, rul „Elefteria“ subliniază în co­ opiniei publice greceşti. De a-
Printre principalele materiale mult cocs înseamnă o funcţio­ rice corespunzătoare. In primul pildă, unde lucrările de pregă­ mentariul său că „Grecia şi Ro­ ceea, el cere guvernului grec
şi materii prime ce concură ne­ rînd, aprovizionarea şi deservi­ tire a straturilor de cărbune ţin Alexandru Fosto îşi întrec zil­ mînia au avut în trecut relaţii „să examineze cu atenţie pro­
mijlocit la fabricarea metalului nare normală a furnalelor şi rea ritmică a locurilor de mun­ pasul cu cele de tăiere propriu nic sarcinile de plan cu zeci de excelente pe care le-au resta­ punerile şi să explice la timp
produs de Combinatul siderur­ a fabricii de aglomerare, mai că cu cele necesare, a mobilizat zisă a cărbunelui s-au dat peste bilit din nou. In consecinţă, este punctul său de vedere bine lă­
gic din Hunedoara, cocsul me­ multe produse chimice pentru noi şi importante rezerve ale plan în primele 12 zile din luna tone de cărbune. La Petrila în- normal să se examineze ou a- murit, spre a nu exista nici .o
talurgic are un rol important. industria farmaceutică etc., co­ capacităţii de producţie a utila­ septembrie, 576 tone de cărbu- tenţie amicală propunerile cu­ îndoială asupra justeţei lui“,
In primul rînd, cocsul cu o re­ lectivul uzinei cocso-chimice a jului. Intrucît utilajele sînt tîietatea întrecerii o deţine sec­ prinse în scrisoarea premieru­ spre a nu lăsa impresia că „se
zistenţă acceptabilă constituie trecut cu toate forţele la lupta moarte fără munca şi priceperea Legume şi fructe torul I, care pînă acum are un lui romîn. De asemenea, se în­ respinge fără motivare ramura
unul din factorii de seamă în pentru a spori neîncetat în acest oamenilor, nu s-a neglijat nici ţelege că, din moment ce pia­ de măslin oare se oferă cu a-
procesul tehnologic al furnalelor, an producţia de cocs. Astfel, ridicarea calificării muncitorilor conservate plus de cărbune peste planul la nul privitor la o conferinţă bal­ ¦tîtia bunăvoinţă“.
iar cocsul mărunt în produce­ muncitorii de aici au acordat o mai slab pregătiţi şi extinderea canică depăşeşte cîmpul relaţii­
rea aglomeratului. Pe lîngă a- atenţie deosebită îmbunătăţirii experienţei înaintate a fruntaşi­ Antrepozitele frigorifere din zi de circa 5.000 tone. Acest suc­ lor greco-romîne, el va fi luat Ziarul „Avghi“, organul U-
ceste calităţi ale sale, cocsul Indicilor tehnico-economici de lor. Şcoala de calificare care a Bucureşti, Craiova, Arad şi Tg. în considerare în oadrul rela­ niunii democrate a poporului
constituie unica şi cea mai im­ folosire a utilajelor, în care scop funcţionat la începutul anului, Mureş, pregătesc pentru sezonul ces este rezultatul iniţiativei mi­ ţiilor internaţionale actuale şi în grec, scrie: „Propunerea pre­
portantă sursă de gaze din care au pus un mare accent pe re­ conferinţele cu caracter tehnic de iarnă importante cantităţi de special al condiţiilor politice mierului romîn a provocat un
se extrag în prelzent o serie de ducerea întreruperilor în func­ şi profesional ce s-au ţinut de legume şi fructe conservate prin nerilor din aceste sectoare pen­ din Balcani“. mare interes şi o adevărată e-
produse chimice extrem de va­ ţionarea utilajelor, lichidarea către specialişti şi schimburile frig. Pînă acum au fost conser­ moţie în rin durile poporului grec.
loroase pentru dezvoltarea con­ pierderilor de timpi neproductivi, de experienţă în cadrul cărora vate cantităţi sporite de ma­ tru mărirea randamentului pe Deşi exprimă unele rezerve Scrisoarea domnului Stoica a
tinuă a economiei noastre na­ întreţinerea şi repararea în bune zăre, fasole, dovlecei, ardei post, printr-o mai raţională fo­ devenit subiectul principat al
ţionale. condiţiuni a maşinilor etc. De A. STRAHOVEANU graşi, roşii, precum şi căpşuni, discuţiilor politice î-n Grecia. Po­
asemenea, s-a trecut la luarea prune, vişine, smeură, mure losire a utilajelor. In fruntea a-
Pornind de la faptul că mai unor măsuri tehnico:organizato- (Continuare in pag. 3-a) etc.
cestei acţiuni sînt brigăzile mi­
In timpul iernii cumpărătorii nerilor Panait Bogoş, Francisc
vor găsi în magazine şi struguri Bartha şi Gheorghe Drui.
conservaţi prin frig, în must, cu
o durată de conservabilitate de Cab.nele pentru actori de la Cinematograful „Filimon
Sîrbu” din Deoa, au fost transformate, In ateliere.

peste 12 luni. láüíi»

Anul acesta se vor conserva porul grec înţelege că progresul

prin frig cu 250 tone mai multe şi prosperitatea sa depind de
fructe decît anul trecut.
an zarandeneînceput de şcolar pe plaiuri coexistenţa paşnică şi colabora­
rea cu vecinii săi. In consecin­

ţă, este ou totul îndreptăţită ne­

încă dis-de-dimineaţă, curţile oît imfai bune a procesului de în­ oară la o deschidere de ian şco­ Un nou film răbdarea ou care opinia publică
şcolilor de pe plaiurile zaran- văţ ămînt din timpul acestui nou lar, cîte o floare, drept simbol documentar aşteaptă acceptarea invitaţiei
dene, au primit îmbietor, cu an şcolar, se numără şi profeso­ al prieteniei. romîne“.

porţile larg deschise, miile de rii Lazăr Benea, Vaier Guja, E- Prîsiea-pompierul Studioul de filme documentare „Orice refuz la propunerea
elevi, veniţi din pitoreştile lo­ lenia Bănuţeami, Miaria Bliag şi „Alexandru Sabia“ pregăteşte Romîniei, oontinuă ziarul „Av­
Holhoş, oare întir-un răgaz de In haine nou-nouţe, ou ghioz­ împreună ou un colectiv de ci­ ghi“, va fi potrivnic voinţei po­
calităţi ale raionului Brad, pen­ danul sub braţ, un prislea mi­ neaşti din R. D. Germană un porului grec. Dacă guvernul do­
tru !a fi prezenţi la apelul pri­ tăcere, trăiesc clipe emoţio­ rat, strînge încetişor mina ta ­ film documentar privind exploa­ reşte. pacea în Balcani, va ac­
mei zile din acest nou an şco­ nante, deoarece din masa mare tălui său. tarea stufului din Delta Du­ cepta să discute ou conducăto­
lar.- . nării. rii celorlalte popoare la confe­
de elevi, un !gr.up de fete din- Mă apropii de el şi încerc să rinţa panbaloanică sau va pro­
La Brad, terenul Şcolii me­ tr-a X-a, în frunte ou utem'is- intru .în vorbă. Filmările acestui documentar pune un plan al său de înţele­
dii mixte, a cunoscut în această încep în luna decembrie atît în gere şi stringere a relaţiilor din­
zi o deosebită anim aţie; aici tele Faroa Silvia şi Gheorghie- — Gum te cheamă viteazule ? ţara noastră, de unde se vor lua tre ţările balcanice“.
s-au adunat în careu cei peste şu Adriana, delegate ale eleve­ — Nelu Pică. imagini privind .marea bogăţie
750 de elevi. lor, înmînează noilor cadre di­ ' —‘ Şi-ţi place aici ia şcoală ? a Deltei — stuful, cît şi în R.D. Turcia
dactice, buchete de flori.
Buchete de flori
Momentul devine şi mai emo­

Printre cadrele noi, venite ţionant atunci cînd elevii cla­ — Păi de-abia acum merg Germană, unde se va filma rea­ Actori, cînd veniţi Ia Deva Vată de pus la timpane Presa turcă comentează de
prin grija partidului ca să asi­ sei a Il-a pentru a nu se lăsa lizarea maşinilor ce vor fi folo­ Să v-aduceţi cîte ceva : Şi vre-o zece paravane ! asemenea propunerile cuprinse
gure desfăşurarea în condiţiuni IONEL RACEANU site la exploatarea stufului şi la în mesajul primului ministru al
mai prejos, dăruiesc celor 100 combinatul de stuf de la Brăila. *¦* X H I I U I H i l I I t .liiitm iH u tiH ii»
de „pitici“ veniţi pentru prima (Continuare in pag. lil-a ) (Continuare în ppg. 4-a)