Page 64 - 1957-09

Fag. 2
Bmk
Acolo unde s-a
Maşina înaintează de-a lungul
unei văi, mărginită de înălţimi
împădurite... Satul Crişan. Aici
Comitetul raional A.V.S.A.P.-
Brad, a organizat sărbătorirea
a 173 de ani de la începerea
marii răscoale ţărăneşti din
1784. Crişan — unul dintre ca­
pii răscoalei — s-a născut aici,
în satul acesta micuţ, cu casele
răsfirate de-ia lungul vădi.
File de istorie
1784... Asuprirea ţăranilor se
înteţise la maximum. Zeci de
biruri le încovoiau spinarea,
aşa după cum arată un pretor
din Turda. „Bucate dă, cară,
pentru agonisirea banilor de da­
re aleargă, trudeşte, slujeşte şi
pe stăpînul pămîntului, trebuie
să trăiască şi să lucreze şi
pentru el“ !... Dar apoi froşpon-
turile (cărăuşiile) cele multe, că­
ratul buţiilor în sus şi în Jos.
Sînt aşa de multe năpăstuirile
mulţimii, de nu se poate
spune“...
Toate aceste năpăstuîri, atît
din partea fiscului imperial, cît
şi a celui local,.deveniseră in­
suportabile. La 28 octombrie, zi
de tîrg la Brad, Gheorghe Cri­
şan anunţă pe iobagi să vină
la Mesteacăn pentru a se sfă­
tui şi-a merge la Alba Iulia să
se înscrie în trupele de gră­
niceri.
Iri 31 octombrie, în faţa bise­
ricii din Mesteacăn, cele cîteva
sute de moţi iobagi jură pe o
cruce aurită, apoi pornesc spre
Bălgrad.
Ştefan Holochin — subpre­
fectul Zarandului, care auzise
despre adunarea iobagilor, tri­
mite ordine celor doi primari
Gali din Brad şi Naloţi din
Baia de Criş, să facă cercetări.
Aceştia doi; împreună cu patru
jandarmi pornesc pe urmele io­
bagilor. Ajunşi în Crişcior, tri­
mit la Curechiu pe gornicul Pe­
tru Gira pentru a aduce veşti.
Petru Gira, merge la primarul
din Curechiu (aflase că răscu­
laţii erau încartiruiţi în sat) dar
nu găseşte acasă decît pe fiul
acestuia, un puşti de vreo 6
ani. El nu vrea să-i spună lui
Gira locul unde este încartiruit
Crişan. înfuriat, gornicul înro­
şeşte vătraiul în foc şi după
ce-! bate, se reîntoarce la Criş­
cior. Pe la miezul nopţii se re­
întoarce cu cei doi primari şi
cu jandarmii. Din întîmplare
intră tocmai în casa unde era
încartiruit Crişan, dar acesta, cu
Mărei comemorative
î o chi na te
Marelui Octombrie
Cu prilejul celei de-ia 40-a
aniversări a Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie, poşta
romî-nă va emite o emisiune de
mărci comemorative.
De asemenea, se vor orga­
niza expoziţii filatelice care vor
avea ca temă Marea Revoluţie
Socialistă din Octombrie.
La Bacău, sub îngrijirea Co­
mitetului regional A.R.L.U.S., a
cercului filatelic local şi a cen­
trului de librării şi difuzarea
cărţii—Bacău a şi fost deschisă
o asemenea expoziţie.
Preşedintele gospodăriei agri­
cole colective „Horia“ din Ighiel,
spunea într-un grup de colecti­
vişti că, de un an de zile, la
unii oameni din sat a început
sărbătoarea.
Este un adevăr de care ne
vom convinge. Preşedintele se
referea la data de cînd a luat
fiinţă gospodăria agricolă colec­
tivă de la ei din sat.
începutul
In satul Ighiel, mai mulţi ţă ­
rani muncitori, în anul 1954 au
format o întovărăşire zootehnică.
Au văzut că munca în întovără­
şire este mai fructuoasă.
A mai trecut doar un an şi
alţi ţărani au venit în întovără­
şire, înscriindu-se cu pămînt a-
rabil. Astfel, întovărăşirea, a de­ şi >noi să împărţim ca ăştia? —
venit agro-zootehnică. De data
aceasta cîştigurile s-au mărit,
încă pe vremea aceea, mai mulţi
întovărăşiţi se gîndeau la o for­
mă superioară de lucru, la gos­
podăria colectivă. Ca dovadă,
ei au început să împartă venitu­
rile după zile-muncă.
Intr-un sat vecin, Ţefoa,
exista o gospodărie agricolă co­
lectivă. Intovărăşiţii din Ighiel
au auzit despre rezultatele fru­
moase pe care le obţineau colec­
tiviştii din Ţelnia. Atunci, s-au
hotărît să formeze o delegaţie de
10 oameni, pe care s-o trimită
în schimb de experienţă la co­
lectiviştii vecini. Din delegaţie
făceau parte Nicolae Costea, Ni-
colae Igna, Cornel Florea şi al­
ţii. Cînd au p'ecat, întovărăşiţi]
le-au spus să aibă grijă şi să
ajutorul unei femei reuşeşte să
fugă. Primarii şi soldaţii încep
să tragă. Iobagii îi înconjoară,
ucid pe cei doi primari, iar pe
jandarmi îi bat şi-i dezarmează.
Petru Gira care a fost şi el
prins, este omorît ca „vînzător
de fraţi“.
Toate acestea s-au întîmplat
în noaptea de 1 spre 2 noiem­
brie. Răscoala pornită, se în­
tinde ca un pîrjol, mistuind în
flăcările sale nemiloase conace­
le nemeşilor şi vieţile acestora.
Sînt ocupate rînd pe rînd : Criş-
ciorul, Bradul, Ribiţa, Lunca,
Baia de Criş, Pleşcuţa. Ţinutul
Zarandului e mistuit de flăcări.
Evocarea făcută de prof. V.
Costin a fost ascultată de către
crişăneni într-o tăcere adîncă.
C A R N E T J U R I D I CPrintr-o sentinţă judecătoreas­
că, Tribunalul popular din Pe­
troşani a trimis în judecată pe
Ştefan Kovaci. El a fost con­ nr. 1348/1957, Tribunalul din o rioada 1849— 1852 (cînd au g piscurile pleşuve, păduri de fo­ zaţului“. Două zile le-am petre­
damnat la 2 ani închisoare co-
recţională pentru delictul de furt
din avutul obştesc. In noaptea
de 21 spre 22 iulie a fost găsit
spărgînd chioşcul de produse
C.A.M. şi alimentare din Petro­
şani. Tribunalul popular din Pe­
troşani judecîndu-i fapta, i-a
dat pedeapsa meritată.
k °nia şi pentru crearea unui
Pentru comiterea de speculă,
Tribunalul popular din Hune­
doara a trimis în judecată pe
inculpaţii Matilda Colibei şi
Pavel Bumbu. Cei doi indivizi
au fost găsiţi vînzînd roşii şi
ardei pe piaţa oraşului Hune­
doara. Cantitatea de 74 kg de
roşii au cumpărat-o de la Bo-
zogan Dumitru din comuna Nă­ de ebrietate, s-au năpustit asu­
drag, regiunea Timişoara, cu 6
lei kg şi a vîndut-o cu 8 lei kg.
Tribunalul din Hunedoara i-a
condamnat la cîte un an închi­
soare corecţională.
k
Cetăţenii Ion Miricescu şi Ion
Bumbacu au săvîrşit un furt din
avutul obştesc. Ei au sustras din
magazia grupului III a şantie­
rului Bluming, care aparţine
Hîrtie peste
Odată cu începerea noului an
şcolar, necesităţile de caiete şi
hîrtie sînt sporite. De aceea, sar­ Gheorghe Basarabu a îndeplinit
cinile Fabricii de hîrtie din Pe-
treşti sînt destul de mari la ora norma în medie cu 150 Ia sută, 8 "Ultimul capitol al lucrării cu- g sfatului popular al oraşului, pen­
actuală. Vrînd să aflăm rezulta­
tele obţinute în prima jumătate
a lunii septembrie de muncitorii Bîscă II, sortatoare la hîrtie, cu 8 fiiurilor capitaliştilor romîni şi § Datorită curentului electric ne­
acestei fabrici, ne-am adresat 180 la sută, Maria Dresler, nu­ 8 străini, iar pe de altă parte, pau- § corespunzător, furnizat în acea
conducerii care ne-a pus la cu­
rent cu cîteva date.
Astfel, am aflat că planul glo­
bal a fost îndeplinit în proporţie
de 102,2 la sută. Iată numai
cîţiva dintre muncitorii care au
După un an
observe cum se lucrează în gos­
podăria colectivă, pentru ca a-
tunci cînd vor reveni, să poată
să facă şi în. Ighiel la fel.
Ajungînd în, gospodărie, au
fost bine primiţi. Tocmai se îm-
părţeau avansurile de 40 la sută.
— Ce zici, Costeo, ajungem
întrebă un întovărăşit pe cel
de-alături de eh
Cel întrebat privea la colecti­
vişti cu ce bucurie îşi primeau
drepturile. Intr-un tîrziu îi răs­
punse prim ului:
— Vom ajunge, numai să ne
purtăm bine. Trebuie să facem
să fie şi la noi la fe l!
Au mai vizitat magaziile gos­
podăriei şi alte anexe, minunîn-
du-se de ceea ce vedeau. Pe u-
nii, parcă îi ardea la picioare,
să fugă imediat la Ighiel şi să
facă şi aci o gospodărie.
Au revenit. Au fost puşi pe
gînduri. Mai mult, unii dintre
întovărăşiţi fiind abonaţi la.zia­
re, după ce citeau despre alte
gospodării agricole colective, ve­
neau între ceilalţi şi le spuneau.
Erau ei cîţiva care se hotărîseră
să se înscrie, dar prea puţini.
Organizaţia de partid din
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 861
^OOO000000000000000000OOOO0000ooooc Din frum usejiie regiunii noastre
o
Se gîndeau la viaţa din trecut In excursie
şi la cea de azi. In trecut mi­ O ÎNTÎLNIRE
zerie, umilinţe. Astăzi, în satul
lui Crişan este o întovărăşire PE VÍRFUL RETEZAT AMICALĂ
agricolă, baie publică. In meciul amical ce s-a dis­
putat joi, Progresul Brad a în­
Harnicii întovărăşiţi au obţi­ Pe harta patriei, între masi­ Haţegului. A doua zi, dis-de-di- vins Progresul Deva cu scorul
mineaţă ne-am început vizita cu de 5—0 (2—0). Au marcat,
nut anul acesta o recoltă fru­ vele muntoase ale Carpaţilor săpăturile arheologice din acea­
stă comună. Muzeul ne-a dus Man, Schlet, Bulboacă, A. Ma­
m oasă: 1.400 kg grîu la hectar. meridionali, străjuieşte ca un cu sute de ani în urmă. Am vă­ rina şi Bairof.
zut diferite obiecte de artă ve­
Mulţi dintre sătenii aceştia merg bătrîn sfătos, vîrful Retezat. che printre care blocuri de pia­ Meciul a decurs în nota de
tră, diferite inscripţii, monumen­ dominare a echipei Progresul
la mina de cărbune de la Ţebea Puţine nume de munţi evocă im­ te funerare care se ridicau în Brad. Nu trebuie să uităm însă
presii atît de profunde de pri­ cinstea diferiţilor zei. Se mai că mai există unele lipsuri in
cu camioanele întreprinderii. begie, turistice, sau vînătoreşti. poate vedea mormîntul unei echipă. Individualismul mai
Spre sfînşitul mitingului au ur­ Călătorul este fascinat de sălbă­ sclave, datînd din anul 150 persistă încă, eficacitatea trasu­
î. e. n.' lui la poartă lasă de dorit. Mul­
mat programe artistice prezen­ ticia peisajelor, a plantelor rar te faze clare Sînt pierdute în
de găsit şi mai ales a neîntre­ De aici, din Sarrnizegetusa am faţa porţii. Pînă cînd echipa
tate de către brigada artistică pornit apoi prin comuna Clopo- Progresul Brad îşi va pune la
a cooperativei „Moţul“ din Baia cutelor fenomene glaciale : căl­ tiva, drum de 9 ore, pînă la pri­ punct lipsurile care se fac sim­
ma cabană Gura Zlata, unde ţite, va trebui să depună mult
de Criş şi de elevii şcolii ele­ dări, custuri, iezere şi morene.' am rămas şi în noaptea urmă­ efort.
mentare din sat. A fost o jri de Masivul Retezat purta odinioară
aducere aminte a jertfelor şi lup­
telor strămoşeşti şi de bucurie o Este vorba de o culegere § denumirea de Muntele Haţegu­
pentru viaţa nouă care înfloreşte g de articole, pregătită de ca- o lui. Printre locuitorii din aceste
astăzi pe meleagurile patriei g tedra de istorie universală a g împrejurimi şi astăzi i se spune
8Academiei de ştiinţe sociale g astfel. Din Valea Haţegului, ma­
noastre libere.
8de pe lingă C.C. al P.C.U.S., 8 sivul apare înaintea noastră
I. PIRVA
care stint analizate unele § deschis şi vizibil de la mare toare. In ziua ce-a urmat, am
°probleme abordate şi rezol- ° distanţă, el se ridică din cîmpia vizitat cabana „Pietrele“. După De remarcat, faptul că Sto-
ş,vate de întemeietorii socialis- g Haţegului deodată, fără 'nici o un urcuş istovitor, dar în acelaşi ian, fundaşul Progresului Brad
g mulul ştiinţific. trecere mai însemnată de la şes timp destul de plăcut, spre asfin­ a depus mult efort şi voinţă în
joc. Extrema stingă Bairof da­
8 Articolele se referă la ac- 8 la munte. Ici-colo, pe vîrf, se ţit, am atins Vîrful Retezat. In
că ar fi jucat mai mult, ar fl
Trustului 4 Construcţii, cantita­ 8 tivitatea teoretică şi practică 8 vede cîte un petic de zăpadă. timpul traseului am vizitat Tău!
tea de 3.000 kg ciment. Pentru “ a lui Marx şi Engels în revo- 8 . In ordine firească se succed de 'Negru, Lacul Gemenele, cuprin­ putut aduce echipei un aport mai
fapta lor, prin sentinţa penală oluţia din 1848— 1849, în pe- ° la poalele muntelui şi pînă la
se în „Parcul Naţional al Rete-, mare.
De la Progresul Deva s-au
Hunedoara i-a condamnat pe o dus o muncă neobosită în ve- g ioase pînă la. 1.300—1.500 me­ cut la cabana „Pietrele“, timp remarcat jucătorii Sebastian, şi
8 derea reluării şi înviorării ac- tri1, apoi păduri de molid puru­ în care am vizitat Lacul Bucu­ Cicos.
g ra şi Zănoaga. Primul popas
Ion Miricescu la 7 ani închisoa­ 8tivitâţii Ligii comuniştilor), 8 rea verzi, urmate de peisajul sub- l-am făcut la Lacul Galeş, apoi I. SUSAN
re corecţională şi pe Ion Bum­ 8 în timpul crizei europene din 8 alpin al jepilor pitici, cedînd pe am pornit la asaltul Vîrfului corespondent
bacu la 5 ani închisoare corec­ %1859, la lupta lor împotriva 8 încetul pajiştilor alpine. Ultimul Mare (2.456 metri). De aici am
o lui Lassalle şi a lassalleianis- ° etaj este cel de la 2.400 m în vizitat vîrful Păpuşa (2.502 Duminica sportiva
ţională. ginului, pentru dezvoltarea miş- g sus, cu flori rare, izolate şi cu metri) şi vîrful Peleaga (2.511
metri), precum şi Tăul Adînc. Duminică 22 septembrie în re­
k g cării muncitoreşti din Germa- o muşchiul de piatră, care acoperă giunea noastră se vor desfăşura
8 Cu cît urcam, ceaţa s-a în­ următoarele întîlniri de fotbal :
Grupul de huligani Gheorghe g° partid mw,u,,n*,cniUto-rr.rensccr. SOCial- 8 grohotişurile înspăimîntătoare, teţit într-atît îneît la coborîre a
Petrescu din comuna Paroşeni, g democrat etc. g8 crestele şi piscurile muntelui. trebuit să ne legăm unul de al­ Energia Petroşani — Şahtior
Lucian Indrîş din aceeaşi loca­ g Fauna este şi ea reprezentată tul cu frînghie. Seara, la orele (U.R.S.S.)' (meci internaţional)
litate şi Ion Lunceanu din Si­ 8 Prin bogatul material pe g prin tot felul de animale, variind 19 am ajuns cu bine la cabana
8 care îl cuprinde lucrarea vine după flora acestor munţi. Vom Baleia unde am întîlnit şi alţi Energia Hunedoara—Energia
excursionişti. A fost o excursie Reşiţa (categ. B)
biu, au fost trimişi în judecată §să întregească cunoştinţele g găsi aici, fala Munţilor Carpaţi, pe care n-o s-o uităm niciodată
ocititorului romîn asupra acti- 8 Energia Lupeni — Progresul
de către Tribunalul popular din o vităţii-revoluţionare a lui 8 capra neagră şi ursul. Nu lip­ şi în care am cunoscut una din­ Sibiu (categ. B)
Hunedoara şi condamnaţi după gMarx şi Engels. 88 sesc nici păsările de cele mai
cum urmează : Gheorghe Petre­ 8 variate specii. tre cele mai frumoase panorame Energia 108—Progresul Brad
scu la 3 ani închisoare corec­ 8 8 (categ. C)
Itinerar parcurs ale patriei noastr.e.
Energia 14 — Energia Oţelul
ţională : Lucian Indriş la 3 ani „Aspecte 8 In călătoria noastră am popo­ M1HA1 SUSAN roşu (categ. C).
închisoare corecţională şi Ion ale dezvoltării 8
Lunceanu la 1 an închisoare co­ capitalismului 8 sit peste noapte la Sarmizegetu-
recţională. Aceştia fiind în stare 8 sa, comună situată în cîmpia
8
monopolist g iOOCCOGOOOOOQQOOOQQGGGGOOGOQOGOOOOOOOOOOGO --OGOGOCC .'OOCOOOOOOOOOOOOOOOCCOOCOOOCOGOOQQQOOOOOOOOOOOOOOQOOCOOOOOOOOOGOGOOOGGOG
pra unui’ grup de muncitori care în Romînia" 8 Nimeni nu ştie nimicÍ9?
ieşea de la uzină. Au insultat Cititorii vor găsi în prezenta iu. OQg8
de asemenea şi pe paznicul Ma­ 8 crare un bogat material documen-
rin Mititeanu, care se afla la lo­ 8 tar din care se desprind particula- g . „Nimeni nu ştie nimic“, este ca el să nu funcţioneze nici as­ niei romîno-sovietice, cît şi dife­
8 rităţile, procesului de dezvoltare a g tăzi. ritelor concursuri artistice. De ce
cul său de muncă. Prin injuriile 8 capitalismului monopolist în Romî- 8 titlul unui minunat film ceho­
aduse şi intenţia de a lua la § nia. Autorii analizează procesul 8 slovac. Dar acest titlu se potri­ La zile „mari“ tovarăşii de la oare 2.000 lei, din bunul popo­
veşte şi problemei pe care o ex­ sfatul popular al oraşului (pre­ rului, nu sînt folosiţi aşa cum
bătaie pe muncitorii respectivi, g concentrării producţiei, al apariţiei 8 punem mai jos. şedinte Ladislau Baci) şi tova­ trebuie?
răşii de la secţia raională de
inculpaţii au încălcat regulile 5o şi consolidării monopolurilor," ?api-'-o Să Intrăm însă în subiect: învăţămînt şi cultură (şef tov. Ce lipseşte în definitiv ampli­
o talului şi oligarhiei financiare, pro- 8 Nimeni (din cei în drept — e ficatorului?
de convieţuire socială, drept “ cesul subordonării aparatului de 8 vorba de oraşul Haţeg) nu ştie Alexandru Moise) îşi „amintesc“
nimic că peste 2.000 lei stau ne­ că prin Haţeg ar exista un am­ Consultînd un specialist, se
pentru care şi-au primit pe­ g stat de către aceste monopoluri, o poate afla cum că cu circa 200
deapsa bine meritată. 8 Este interesant faptul că se stihii- 8
§ niază cu ascuţime rolul jucat de ° folosiţi. Mai bine zis, stă nefo­ plificator, dar cum acesta este lei (care de altfel se "Obţin foarte
plan g capitaliştii străini în dezvoltarea g losit un amplificator (o staţie defect, desigur că numai prin greu de la sfatul popular al ora­
8 capitalismului monopolist din Ro- 8 mică de radioamplificare) care a „scurte“ aduceri aminte nu poa­
8o mînia, precum şi sprijinul pe care °8 costat exact 2.065 lei. Acest am­ te fi reparat. şului) ar putea fi cumpăraţi 2
O o plificator a fost cumpărat în de­ condensatori electrolitici, o lam­
avut cele mai mari depăşiri de g l-au acordat moşierimea şi burghe- g Nimeni din cei interesaţi, nu pă redresoare tip „83“ şi un so­
cembrie 1956, de către secţia de ştie nimic, sau nu vrea să ştie
norme. La secţia finisaj, tov. 8 zia romînă în jefuirea tării de că- 8 învăţămînt şi cultură a raionului că acest amplificator este abso­ clu pentru lampă. In acest fel,
8g tre aceştia. Haţeg, după care a fost dată lut necesar unei săli de specta­ amplificatorul ar putea fi pus
L8 cole, ca cea din Haţeg, şi în a- în perfectă stare de funcţionare,
fară de aceasta el mai este ne­ dar unii oameni, vorbă ceea sînt
cesar unor acţiuni ca : festiva­ „scumpi la tărîţe şi ieftini la
Nicolae Burca, conducător de fa­ o prinde numeroase date care dove- 8 tru a îi Instalată în sala de fes­ făină“.
bricaţie, cu 130 la sută, Maria 8o dese, pe de o parte, creşterea pro- °o tivităţi. lul tineretului, festivalul priete­
PAVEL ROMANENCO
corespondent
mărătoare de caiete, ou 140 la g perizarea, mizeria tot mai cumplită g perioadă de către uzina din H a­
8 în care se aflau masele muncitoa- 8 ţeg, după ce a funcţionat de cî­
sută etc.
Cuvinte de laudă i se pot a- 8 re în perioada dominaţiei capital u- teva ori, acest amplificator s-a
3 defectat. Apoi s-a încercat de Conferinţa de presă de Ia
duce şi tov. Frederic Buier, lă­ g lui monopolist. 8 cîteva ori repararea lui pe plan Comitetul Olimpic romîn
cătuş mecanic, care dă numai 8 120 pagini. 2,50 lei 8 local, dar lipsa materialelor ne­
lucrări de bună calitate. cesare reparaţiei, a făcut totuşi
oa 80 0 -0 0 0 0 -0 0 OO OO OO OO OO OC CO OO 0 0 0 0 o o
supra veniturilor obţinute de la Joi dimineaţă, la Comitetul ţele CIO — am avut posibili­
grădină şi de la oi, spunea : Olimpic romîn a avut loc o con­ tatea să vizitez stadioane mari
ferinţă de presă în cadrul că­ şi baze sportive mai mici şi
— In acest an de la grădină reia dl. Avery Brundage, (SUA), mi-am dat seama că există po­
am cîştigat 10.000 lei şi cu oile preşedintele Comitetului Inter­ sibilităţi pentru ca sportul să
15.000 lei. Sigur, aceste cifre nu naţional Olimpic, a împărtăşit fie practicat de un mare număr
ziariştilor romîni şi străini Im­ de tineri. Am văzut poligonul de
de muncă în comun exprimă totul, deoarece de ta gră­ presiile sale de la campionatele tir de la Tunari situat într-un
dină se va putea cîştiga şi mai internaţionale de atletism ale loc foarte pitoresc şi dotat cu
mult. De la oi, al căror număr R. P. Romîne şi despre diferitele instalaţii tehnice de înalt nivel
îl vom mări la 150, de asemenea bajze sportive pe care le-a vi­ ceea ce explică de ce atîtea re­
se va putea mări cîştigul. zitat în ţara noastră. corduri au fost stabilite aici.
Am fost favorabil impresionat
sat a intensificat munca de lă­ rul particular, ca Mihăilă. Sa- Conlinuînd discuţia cu conta­ „Este prima vizită pe care o de faptul că stadioanele şi tere­
murire. Membrii de partid au moilă şi Nicolae Murar. bilul, am aflat că-n toamna a- fac în Romînia“ — a spus dl. nurile sportive sînt situate mai
plecat pe la oameni, pentru a cestui an va fi gata un grajd Brundage — ca urmare a invi­ ales în parcuri în mijlocul unor
sta de vorbă cu ei. *' pentru 20 de vite. Tot în anul a- taţiei primite din partea Comi­ peisagii atrăgătoare, lucru ce
cesta va fi înfiinţată o varniţă, tetului Olimpic romîn. Am găsit face ca sportivilor să le fie ex­
Cu nespusă bucurie a fost La 16 septembrie ’56,- în I- care va putea produce 10.000 în Bucureşti un bun spirit olim­ trem de agreabilă participarea
primită vizita colectiviştilor din ghiel a început sărbătoarea de kg de var, dintr-o singură dală. pic, o excelentă ospitalitate şi ia concursuri. Am vizitat şi in­
Ţelna, care-iau venit să vorbeas­ care vorbea preşedintele colecti­ In anul viitor îşi vor mai cum­ o frumoasă dezvoltare a sportu­ stalaţiile de la lacul Snagov
că întovărăşiţilor din Ighiel vei. Atunci a fost ¦inaugurată păra încă 2 cai şi 2 boi. lui. încă înainte de a veni am unde am găsit o importantă dez­
despre viaţa din gospodărie. avut prilejul să ascult relatări voltare a sporturilor nautice.
gospodăria agricolă colectivă favorabile despre campionatele
— Tovarăşe Hada, cum mer­ internaţionale de atletism pe In capitala Romîniei exisiă o
ge gospodăria? — îl întrebă un „Horia“; care’ cuprindea 25 de Şi alţii se pregătesc care le organizaţi anual. Acum, atmosferă care oferă posibilita­
întovărăşit pe colectivistul din familii cu 48 hectare. după ce am asistat personal la tea organizării unor competiţii
Ţelnia. campionate, am înţeles de ce de mare anvergură.
De la început s-a pornit cu In 'anul !aceste, colectiviştii or- atleţilor din diferitele ţări le
— Apăi, ascultă... elan în muncă. Oamenii veneau ganizîndu-şi bine munca şi lu- place să vină la Bucureşti pen­ Toate acestea mă îndeamnă
Şi colectivistul i-a povestit cu toţii la lucru. Cînd porneau crînd la timp, au obţinut o re­ tru a participa la această com­ să cred că în anii apropiaţi, da­
totul. colectiviştii la cîmp, ştia tot coltă medie de 2.028 kg grîu la petiţie pe care o socotesc prin­ torită condiţiilor create, sportul
tre cele mai mari din calenda­ romîn va juca un rol tot mai
Cererile şi inaugurarea salul. In toamna lui ’56 s-au fă­ hectar. Această producţie întrece rul internaţional european. Am important pe plan mondial.
cut însămînţările cu grîu, pe o pe cea a ţăranilor cu gospodărie găsit spectatori imparţiali şi
Ce-i drept, întovărăşitul Ni­ suprafaţă de 15 ha. Restul te­ individuală cu 828 kg la hectar. competenţi care ştiu să aplaude In încheiere, dl. Avery Brun­
colae Igna avusese cererea pre­ renului a fost pregătit pentru După cîte se vede, pînă acum, o performanţă bună şi pe cel dage a răspuns la întrebările
gătită încă de pe vremea treie- însămînţările de primăvară. recolta de porumb şi struguri mai bun. ziariştilor romîni şi străini pri­
rişului. Nu degeaba a fost să va întrece de asemenea pe cea a vind principalele probleme ale
vadă cum o duc cei de la Ţelna. Ce va fi ? individualilor. In cursul şederii mele în Ro­ Comitetului Internaţional Olim­
La fel ca el erau şi David Cor­ mînia « a continuat ?reşedin­ pic şi ale apropiatei sesiuni a
nel, Cornel Florea şi alţii. Ei La inaugurare, averea colecti­ Numărul familiilor de colecti­ Congresului CIO. de la Sofia.
duceau şi muncă de lămurire, vei era de 4 boi şi 2 cai. Atît. vişti a ajuns în prezent la 27,
pentru a se mări numărul viito­ avînd o suprăfaţă de 52 ha. Nu
rilor colectivişti. Dacă atît au avut la început, peste mult timp va fi şi mai
acum, după un an de existenţă, mare.
La începutul lunii septembrie colectiviştii s-au îmbogăţit. In
1956, numărul cererilor trecuse Intovărăşiţii Dionisie Jurj,
de 10. Pe lîngă întovărăşiţi au acest interval de timp şi-au cum­ Gligor Samoilă şi alţii, ţăranul
mai făcut cereri de intrare în părat o semănătoare de porumb,
gospodărie şi ţărani din secto­ o prăşitoare, un plug, 2 cîntare, muncitor Dan Dcminic şi-au ex-
şi 100 oi. orimat dorinţa de a deveni co-
Contabilul colectivei, după ce ' lectivisti. E. USCAR
a făcut o socoteală succintă a-