Page 65 - 1957-09

Nr. 861
la întreprinderea „Vasllc ioaiiâ“ UN COLECTIV HARNIC PE N T R U R E C O L T A
-H A Ţ E G -
HAŢEG (de la subredacţia lemnului 254 la sută, textile 110
şi cîteva probleme de aprovizionarenoastră voluntară).
Colectivul întreprind eril de sută. La aceste realizări şi-au
industrie locală „Vasile Roaiiă“
din raionul Haţeg a muncit ou
însufleţire, obţinînd lună de lu­
nă depăşiri însemnate de plan.
Cifrele de mai jos sânt destul
de grăitoare. Astfel, pe trimes­
trul II, planul ia fost îndeplinit
în proporţie de 123 la sută, Iar
planul pe luna august ia fost
îndeplinit în proporţie de 153,63
la sută, realizare nemaiîntâlnită
în această întreprindere. Paralel
cu realizarea planului a cres­ Astfel, recent s-a introdus cu­ cocs a înregistrat noi succese. nului de producţie, creşterea Lipsuri ce îngreuiază efortul tru însămînţări, cu tractoarele
cut şi productivitatea muncii, rentul electric de înaltă ten­ Spre exemplu, numai în luna productivităţii muncii etc. cît şi muncitorilor în realizarea pla­
după cum urmează : în luna siune, s-au amenajat şi sînt în oare a trecut, planul de producţie aplicarea sistemului de salariza­ nului de producţie, s-au manifes­
iunie ou 5,22 la sută, iulie ou
6,5 la sută şi august cu 8 la
sută. In acelaşi timp, pe tri­
mestrul II, preţul de oost a
fost redus ou 8,42 la sută, faţă
de 5,30 la sută cît fusese pla­
nificat.
In cadrul întrecerii socialiste
organizată ou multă pricepere
la aoeastă întreprindere, pînă
în prezent s-au obţinut rezul­
tate destul de frumoase în în-
tîm pinarea zilei de 7 Noiem­
brie. Totuşi, cele mai bune re­
zultate au fost realizate în
oursul lunii anterioare. Pe
sortimente planul a fost realizat
după cum urmează : alimentar
cu 116 la sută, extractiv 129 la
sută, metalurgic 139 la sută, fo­
restier 258 la sută, prelucrarea
Au reparat un drum
Sătenii din Stănileşti, comu­
na Bulzeşti, circulau greu cu
carele pe drumul oare duce spre
dealul Podenilor. Văzînd aceas­
tă situaţie, deputatul Solea Vio-
rel a mobilizat cetăţenii la re­
pararea drumului. Rezultatul
muncii depusă de deputatul
Din lac în puţ
In ziarul „Drumul socialismu­
lui“ nr. 852 din 11 septembrie
1957, a apărut la rubrica „Cu
sare şi piper“ un articol în oare
era vorba despre nişte depozite
de cărbuni, de lîngă gama C.F.R.
Brad. La data oînd a apărut ar­
ticolul, cărbunii n-u se mai gă­
seau pe locul amintit. De ce? ginea străzii sînt supuşi acum,
Calitatea p linii de la fabrica „IUE PIN TILi“ HunedoaraSimplu. Proprietarii cărbunilor unui proces de... petrifioare.
(tovarăşii de la Uzina electrică
Gunabarza) aflând probabil că
vor fi criticaţi în zîar, s-au gră­
bit să ridice cărbunii.
!n săm înfă ri!e la te rm e n ii o p tim i
asigură sporuri de recolte
Staţiunile experimentale agricole
ile Institutului de cercetări agrono-
nice au început însămînţările de toam-
lă. Rezultatele cercetărilor efectuate
mi de-a rîndul în cîmpurile experi-
nentaie au dovedit că însămînţările
n termenii optimi asigură sporuri în­
semnate de recoltă.
Respectînd epocile de însămînţare
si aplicînd celelalte reguli agrotehni- iCAR-ului au obţinut producţii ase­
:e, stafiunile experimentale au obţi-
lut în fiecare an recolte mari şi sta-
jîle. In acest an staţiunile experimen­ datoreşte aplicării măsurilor agroteh­
tale au strîns recolte bune de pe
nari suprafeţe. La grîu, ca şi la orz
şi ovăz, producţia medie pe staţiuni
a depăşit 2.000 1kg la hectar. Nume­
roase staţiuni experimentale au pro­
ducţii şl mai mari. La grîu, de exem­
plu, staţiunea experimentală agricolă
Tg. Frumos a realizat 3.015 kg la
hectar, cea din Brînceni 2.678 kg, Ce- fiecărei regiuni.
început de an şcolar pe plaiuri zarandene
(Urmare din pag. I-a)
pe clasa I. Gred însă că mi-o
place.
— Da ? Bravo ! Şi ce vrei tu
să te faci cînd voi fi mare ?
— Eu ?... Păi, pompier ca şi Maria Hărăguş şi Mariana Ma­ Astăzi, în anii !regimului de arunca vina numai pe cei care
tata...
Tatăl a zîmbit mulţumit, pri-
vindu-şi cu mîndrie băiatul.
Şi un acordeonist
Da, nu vă miraţi, nu-i nici
o eroare, un acordeonist.
Este Ionel Gol cea, acum elev
pe clasa a Il-a, fiul strungarului
Teodor Goloea, de la întreprin­
derea de transporturi „Racova“.
Mic, dar „vechi“ activist pe tă-
rîm cultural. Melodiile sale au
răsunat şi pe estradele Hune­
doarei, la cel de-al IT-lea Fes­
tival regional al tineretului.
Stă visător, urmărind parcă
o melodie măiastră, numai de
el auzită, melodie demnă de a-
oeastă sărbătoare' şcolărească şi
ochii lui limpezi privesc încre­
zători undeva, departe, poate în
viitor.
Fetiţe în uniformă
Ca în mai toate şcolile din nouă în îndepărtatul cătun Va- mine, în copilăria lor !au trăit fi enumerate lucruri şi fapte care l pînă la orele 2 noaptea.
raion, la Şcpdlia de 7 !ani din leia Lungă etc.
la sută, prese şi mori 140 la
dat aportul în mod deosebit tov.
Tralian Nicoară, Iosif Seleşnic,
Iosrf D.răghin, Gheorghe Vizi,
Aurel Deak, Mihui Bugner, Cos-
itică şi Nicotae Trif şi mulţi
alţii.
De asemenea, conducerea în­
treprinderii, împreună ou comi­
tetul de întreprindere sindical,
urrnînd indicaţiile organizaţiei
de partid a reuşit să organizeze
temeinic procesul de producţie.
curs de amenajare secţiile tim­
pi arie, tapiţerie, sirop şi vin, a-
telierul mecanic şi secţia de dă-
răcit lină.
In scopul asigurării unor con­
diţii mai bune muncitorilor, oa­
re majoritatea lor sînt din sa­
tele înconjurătoare, de două săp­
tămâni s-a înfiinţat în cadrul în­
treprinderii o cantină oare ser­
veşte masa la prînz.
După felul cum munceşte, oo-
leotivul întreprinderii de indus­
trie locală „Vasile Roaită“ din
raionul Haţeg, are toate pers­
pectivele să se situieze printre
primele întreprinderi de acest
fel în cadrul întrecerii în oinsitaa
lui 7 Noiembrie.
P. ROMAN
Soica a fost că sătenii din Stă­
nileşti au reparat drumul.
S-au evidenţiat ţăranii mun-
oitori Stane David, Soica Nico-
lae, Stane Augustin, Ioan Ghe-
nastm şi alţii. S. IRONIM
corespondent
Au venit însă cei de la Trus­
tul 12 Construcţii Gurabarza
(Şantierul 5) şi găsind locul li­
ber s-au grăbit să-l oaupe, depo­
zitând cîteva sute de tone de
balast.
Aşa că după un proces de
carbonizare, copacii de pe m ar­
Cum s-ar zice, bieţii copaci
din jur au nimerit din lac în
puţ... l. P.
nad 3.020 kg., Sîngeorgiu 2.002 kg,
Măgurele 2.320 kg etc. Producţii
mari sînt şi la porumb. Staţiunea ex­
perimentală agricolă Studina care a
terminat culesul porumbului a recol­
tat în medie 3.300 kg de porumb boa­
be la hectar din soiul romînesc de
Studina.
Staţiunile experimentale agricole ale
mănătoare şi în anii mai puţin favo­
rabili culturilor agricole. Aceasta se
nice care determină menţinerea de
producţii stabile. Pregătirea terenuri­
lor în condiţii optime, rotaţia cultu­
rilor, aplicarea îngrăşămintelor natu­
rale şi chimice, folosirea de seminţe
din soiurile raionate, însămînţare în
termeni optimi şi întreţinerea la vre­
me a culturilor sînt principalii fac­
tori care determină producţii mari şi
stabile, factori ce pot fi aplicaţi de
toţi cultivatorii în condiţiile specifice
Gurabarza, mulţi dintre elevi şi
eleve s-au prezentat în prima
zi de şooală, purtînd frumoasele
uniforme şcolare.
Intr-un grup de fetiţe, pot fi
recunoscute Glaudia Heinrich,
tei, toate eleve în ia IV-a. Cer­
cetează minuţios un manual de
şcoală. Am vrut să mă apropii
de ele, dar apoi am renunţat.
Am socotit că e mai bine să nu
le tulbur şi le-am lăsat liniştite,
să-şi continuie activitatea, pre­
ludiu !al unui an plin de suc­
cese.
Unităţi şcolare noi
Căutînd să pună în aplicare
politica partidului şi guvernului,
organele raionale ale puterii de
stat, sub îndrumarea Comitetu­
lui raional de partid, în anul
acesta au lărgit reţeaua unită­
ţilor şcolare. Aşia, s-au înălţat
şooală nouă pentru cei 32 elevi,
fţi de muncitori mineri de la
întreprinderea „Barza“, şooală
nouă pentru cei 27 elevi al
munoitarilor din colonia munci­
torească Valea Morii, şcoală
nm m m sociausmülüi
(Urmare din pag. I).
fruntaşii au vorbit despre me­
todele lor, au dus la creşterea
nivelului tehnico-profesional al
muncitorilor, la cointeresarea lor
faţă de problemele producţiei.
Ca rezultat al celor întreprin­
se, cît şi a muncii desfăşurată
de organizaţia de partid şi or­
ganele sindicale, producţia de
pe întreaga uzină a fost depă­
şit cu 7,45 procente, realizîndu-
se în acelaşi timp un cocs cu o
umiditate de 5 la sută. Datorită
muncii sîrguincioase depusă de
muncitorii secţiei pregătirea căr­
bunelui în aprovizionarea bate­
riilor cu cărbune de calitate şi
a cocsarilor în încărcarea ritmi­
că a cuptoarelor, s-a reuşit să
se reducă în mod simţitor şi vo­
lumul piloţilor sparţi. Astfel, de
la 305,2 tone, cît s-a înregistrat
în luna iulie, în luna august s-a
ajuns la 146,3 tone. Odată cu
aceasta a crescut şi numărul, de
piloţi realizaţi de fiecare schimb
în parte. Şi aici trebuie eviden­
ţiat schimbul condus de ingi­
nerul Ioan Căbuţă care a reali­
zat în luna precedentă un nu­
măr de 1.041 piloţi.
Succese de seamă a înregis­
trat colectivul uzinei cooso-chi-
mice şi în domeniul creşterii
productivităţii muncii. In com-
pianaţie cu luna Iulie, oînd s-a
realizat un indice de 230 kg/om
şi oră, în oursul lunii august s-a
obţinut un indice de 262 kg/om
şi oră, fapt ce a dus la creşte­
rea productivităţii muncii cu 9,6
la sută.
Cuvinte de laudă pentru în­
scrierea acestor minunate reali­
zări, merită deopotrivă toţi mun­
citorii, inginerii şi tehnicienii u-
zinei cocso-chimice şi îndeosebi
schimbul tovarăşului F. Scări at
din secţia pregătirea cărbunelui,
cel al inginerului I. Căbuţă de
poate fi îmbunătăţită
Fabrica’ „Iile Plntiille“ din
Hunedoara ia constituit în ulti­
mul timp prilej de discuţii a-
pnoape peste tot unde pîinea
era transportată şi vîndută con­
sumatorilor. Este şi normal să
se întâmple aşa, mai ales când
este vorba de un aliment iaşa
de important. Pentru a cunoaş­
te cauzele adevărate care iau
provocat aceste discuţiii, am
mers ântr-una din zile pe la fa­
brică. Un singur lucru ne inte­
resa : calitatea pâinii. După ce
am observat întregul proces de
fabricaţie, am putut constata
unele lucruri îmbucurătoare, !al­
tele mai puţin îmbucurătoare.
Aproape Întregul proces de fa­
bricaţie este mecanizat. Făina
este înmagazinată cu grijă,
după calitate şi mori. Oamenii
sînt calificaţi !a locurile de
muncă, mulţi dintre ei făcîn-
du-şi datoria conştiincios. Se
pot aduce cuvinte de laudă co-
cătorului Constantin Gurgu, fră-
mîntătorului Ion Drodih, oan-
tunagiţei Magda Augustin etc.
Poate fi scoasă în relief de a-
semenea hotărârea conducerii
de a îmbogăţi sortimentul cu
Orizont însorit
îmi deapăn amintirile, iar
gîndul îmi fuge departe, cu ani
în urmă, spre prima mea zi de
şcoală; ce tristă a fo s t!
democraţie populară, fiii patriei
noastre dragi, datorită grijii
părinteşti pe oare le-o acordă
partidul, păşesc cu încredere în
viaţa lor şcolărească, bucurîn-
du-se de condiţii optime, de un
bogat material didaotic-intultiv,
cu ajutorul căruia ei vor putea
!asimila mai u,şor ounoştinţele
prevăzute în prognam şi vor pu­
tea înţelege mai bine necesita­
tea învăţăturii.
Şi, privind peste înnoirile de
azi, peste viaţa plină de avînt
şi bucurie ale copiilor de pe
plaiurile Zanandului, în faţa
gândurilor mele văd distinct do­
uă lumi : una veche şi întune­
cată, a cărei suferinţă am sim­
ţit-o amar şi una nouă, lumi­
noasă, în oare generaţia tânără
creşte lipsită de griji, privind
cu nedumerire şi nevenindu-i
parcă a crede cum că cei ca
atât de greu.
la baterie, precum şi schimbul
de sub îndrumarea tovarăşului
V. Moraru de la debenzolare.
Printr-o mai bună organizare a
muncii şi o raţională folosire a
maşinilor, aceste schimburi au
dobîndit cele mai frumoase suc­
cese în procesul de producţie,
ajungînd astfel fruntaşe pe u-
zină.
îndeplinirea şi depăşirea pla­
re îmbunătăţit au atras după
sine creşterea în mod simţitor
a cîştigului muncitorilor. Astfel,
salariile muncitorilor au crescut
la toate categoriile în medie cu
200—350 lei. De pildă, mecani­
cul de bandă Hristos Kocicos a
primit un salariu pe luna au­
gust de 1.059 lei faţă de 792
lei cît lua înainte, iar Vasile
Zanfirache faţă de 1.075 lei, a
primit 1.432 lei. Aceasta dove­
deşte încă odată rolul şi impor­
tanţa aplicării noului sistem de
salarizare menit să stimuletze şi
mai mult eforturile muncitorilor.
Realizările obţinute de colec­
tivul uzinei cocso-chimice dove­
desc că aici există destule forţe
morale şi materiale care să ducă
la obţinerea unor succese şi mai
mari. In activitatea lor însă,
muncitorii acestei uzine mai în-
tîmpină unele greutăţi. Una din
greutăţile care s-a manifestat în
special în luna august, a consti-.
tuit-o lipsa unei aprovizionări
ritmice cu unele materii prime
de bază. Deşi s-a discutat de ne­
numărate ori despre deficienţele
ce există în aprovizionarea cu
materii prime din afară, totuşi
în luna care a trecut s-a resim­
ţit lipsa isemi-cocsului şi îndeo­
sebi a cărbunelui special care a
influenţat adesea rezistenţa coc­
sului. Şi aici trebuie arătat că
unele greutăţi în fabricarea unui
cocs de oatitate provin şi din
cauza huilei cocsificabile din
Valea Jiului care uneori are un
procent mare de cenuşă, umidi­
pîine !albă de 2 kg. Conducerea
fabricii şi-a dat seama că tre­
buie luate o serie de măsuri
pentru a mulţumi consumatorii.
Astfel, a fost schimbat procesul
tehnologic după făina din grîu
nou, care a fost şi este combi­
nată cu cea de grîu vechi. Mun­
citorii au fost instruiţi pentru a
lucra cu cea mai mare atenţie,
fapt hotărîtor în obţinerea unei
pîini de calitate. O altă măsură
a conducerii a fost aceea de a
refuza griul de proastă calitate.
Şi totuşi se poate afirma că
mai există nemulţumiri din par­
tea consumatorilor. C-are să fie
cauza ? După cele constatate
cauzele sînt atît de ordin intern,
cît şi extern. Gestionarii care
primesc pîinea de la fabrică o
depozitează în condiţii cît se
poate de proaste. Fiind puse
2.000 kg pîine într-un chioşc cu
o suprafaţă mică, se înţelege
că acestea se turtesc, iar mie­
zul devine o masă de cocă.
De exemplu, la chioşcul din
O. M. este o încăpere de 3/3 m
şi se depozitează 1.000 kg pîi­
ne neagră. La Oraşul Tineretului
(gestionar Schuster) pîinea este
aruncată în dezordine într-o în­
căpere neigienică. Asemenea si­
tuaţii se mai întâlnesc la m aga­
zinele Bluming, Munian etc.
Deci pentru a veni în ajutorul
fabricii şi pentru a satisface con­
sumatorii este necesar ca res­
ponsabilii chioşcurilor şi maga­
zinelor să depoziteze pîinea în
condiţii igienice şi aşezate în
rafturi.
Ar fi nedrept însă dacă am
distribuie pîinea. Sînt o serie de
lucruri mărunte l:a prima
vedere, neglijate de fabri­
că, oare duc în mod in­
contestabil la proasta calitate
a pîinii. In afară de făina de
slabă calitate întrebuinţată, une­
ori conducerea greşeşte !atunci
cînd trimite pîine la chioşcuri, a-
bia scoasă din cuptor. Este şi
normal ca în această situaţie
să se turtească, să capete formă
şi aspect urît. Tovarăşa M arga­
reta Cercel, recepţioneră în bri­
gada a IlI-a, este întrebuinţată
de multe ori în alte munci. In
felul acesta pîinea pleacă din
fabrică fără avizul controlului.
Unii cocători ca, de exemplu,
Ion Bendea, sînt neatenţi la fa­
bricarea pîinii. Nu de mult tov.
Bendea i s-au imputat 60 kg
pîine pe care o arsese. Mai pot
duc la proasta calitate a plinii, 1—1'—o—f'—g—<*—/>—!\—
tate, sulf etc. Multe din greu­
tăţi sînt provocate şi de organi­
zarea recepţiei cărbunelui. De
pildă, datorită dezinteresului ma­
nifestat în găsirea unui loc co­
respunzător, din luna iunie şi
pînă acum cărbunele din import
s-a depozitat pe traseul unei li­
nii ferate secundare unde sub
influenţa factorilor atmosferici
a început să se degradeze.
tat şi în cadrul secţiilor chi­
mice unde lipsa acidului sulfu­
ric s-a simţit din plin. Cîtă im­
portanţă prezintă această mate­
rie primă pentru producţia sec­
ţiilor chimice, ne putem da sea­
ma din următorul exemplu : da­
că problema aprovizionării cu a-
cid sulfuric ar fi 'fost rezolvată
la timp, numai în luna august
s-ar fi obţinut o creştere de 30
la sută a producţiei de sulfat de
amoniu.
Faţă de aceste lipsuri ce con­
stituie o frînă în calea sporirii
şi îmbunătăţirii producţiei de
cocs şi a celei chimice, organele
de aprovizionare ale combinatu­
lui au sarcina de a lua toate
măsurile care să asigure o apro­
vizionare la timp a acestui sec­
tor principal cu cantităţile ne­
cesare de materii prime. Această
sarcină trebuie rcîzolvată în tim­
pul cel mai scurt, deoarece a-
gropierea sezonului de iarnă va
îngreuna cu mult condiţiile de
aprovizionare. Direcţia aprovi­
zionării din cadrul combinatului,
în activitatea căreia domneşte
moleşeala şi atitudinea de a lăsa
lucrurile să meargă de la sine,
trebuie să înţeleagă că succesul
în realizarea planului de pro­
ducţie depinde în cea mai mare
măsură de aprovizionare. Şi în
cadrul Direcţiei aprovizionării
sînt destui oameni care să facă
această treabă.
Rămîne doar ca ei să treacă
la fapte.
De aceea, conducerea fabricii
Uie Pintilie“ (director tov. Ion
Bogdănescu) trebuie să ia toate
măsurile de îmbunătăţire a ca­
lităţii pîinii. In felul acesta con­
sumatorii vor fi mulţumiţi, iar
fabrica va da pîine din ce în ce
mai bună. V. A.
• AU!:
¦OOOOCOOOOQO0OOOOQOO3OOOOO0OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOO. 3OOOOOOOOOOOOOOO0COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
„ M is tr ia petroliferă romlisească In plina dezvoltare“
Interviul acordat ziarului „ Jenminjibao*
PEKIN (Agerpres). Sub titlul
„Industria petroliferă romînea-
scă în plină dezvoltare“, ziarul
„Jenminjibao“, organul central
al Partidului Comunist Chinez,
publică la loc de frunte un in­
terviu al corespondentului său
la Bucureşti cu adjunctul minis­
trului Industriei Petrolului şi
Chimiei din R. P. Romînă tov.
ing. N. Ionescu.
Menţionînd faptul că în acest
an industria petroliferă din Ro-
rnînia îşi sărb ăto reşte centena­
rul, în interviu se subliniază că
dezvoltarea înregistrată după e-
liberare de această importantă
ramură industrială a economiei
naţionale a Romîniei depăşeşte
cu mult tot ceea ce s-a realizat
în trecut în decursul unei pe­
rioade de 8 ori !mai mare. Un
bogat material de cifre şi fapte
ilustrează contrastul puternic
dintre exploatarea barbară a pe­
trolului romînesc de către mo­
nopolurile străine şi noile reali­
J•»/—*I—¦/—*/—*/—*/—*l—*/—*i—*/” 1I—1/—*i--->;
t T .A .F .L .,,C o rv itî “ I
L H u n ed o ara
t aduce la cunoştinţa publicului
t consumator că a 'deschis î n )
[¦ Oraşul Muncitoresc Hunedoa-)
ra un mare Complex de aii- ]
r- mentaţie publică:
l RESTAURANT
BERĂRIE
COFETĂRIE
Se servesc cele mai alese ]
ţ mîncăruri culinare, preparate i
t de maiştri bucătari veniţi spe- ^
[- cial din Bucureşti şi vinuri
jt- din cele mai renumite pod-
l gorii.
t MUZICA ALEASA
l -------------------------
DANS. ANTREN )
------------------------------------------------- *j
^ Restaurantul este. deschis ]
[ de la orele 10 dimineaţa şi )
Pap
ANULUI VIITOR
La Gîrhova se fac pregătiri
Pentru o recoltă bună în anul S.M.T. pe o suprafaţă de 60
viitor, colectiviştii şi ţăranii ha.
muncitori cu gospodărie indivi­
duală din comuna Gîrbova, fac Dintre ţăranii muncitori cu
de pe acum toate pregătirile gospodărie individuală, Ion Dob-
în vederea însămînţărilor de ner, I. Lues şi alţii au terminat
toamnă. selecţionarea seminţei, au trans­
portat gunoiul de grajd la cîmp,
Pînă acum, în gospodăria co­ urrnînd ca în următoarele zile
lectivă, s-au făcut arături pen­ să înceapă însămînţatul griului.
La Vinţu de jos muncă asiduă
Pe drumul Orzii, înspre „Să­ gătirea loturijor pentru însămîn­
raturi“, „Căptălani“, spre „Va­ ţările de toamnă.
lea lui Mihai”, zilnic se pot ve­
dea care încărcate, transoprtînd Cei mai harnici dintre locui­
torii din Vinţu de Jos s-au do­
gunoiul de grajd la cîmp, ori vedit a fi1 pînă acum întovără-
şiţii Vasile Hada, Ion Şara, Gh.
aducînd produse ca floarea-soa-
relui, dovleci etc. înspre case. Lascu şi ţăranii muncitori cu
gospodărie individuală Ion Bar-
Oamenii din Vinţu de Jos, zo­ bu, Andrei Barbu, R. Bîrsan şi
alţii.
resc strîngerea recoltei şi pre­
In raionul lîia, pregătirea campaniei
de însămmţări trebuie grăbită
Pe întreg raionul, s-au exe­ gunoiului, în situaţia secţiunii a-
cutat arături pentru însămînţări gricole raionale, din cele 24 de
pe 2.567 hectare (la data de 16 sfaturi populare comunale, doar
sept. 1957), din 10.490 hectare. sfaturile populare din Buruiene,
Comune despre care s-ar putea Gurasada, Hărău şi Roşcani, a-
spune că stau mai bine sînt Lă- par cu 560 tone transportate.
pugiu, Roşcani şi Certej. Nici revizuirea şi repararea u*
Există însă multe comune în neltelor nu se prezintă tocmai
care nu s-a făcut nici un hec­ bine. Din cele 825 pluguri, au
tar arături pentru însămînţări. fost reparate doar 575 ; din 776
Printre acestea se numără Bur- grape, au fost reparate doar
juc (cu 350 ha.) şi Ilia (cu 413; semănători, mai sînt o
1.187 ha.).-
treime din ele de reparat. Şi
Această rămânere în urmă se pentru această situaţie, sfaturile
datorează mai multor cauze. populare comunale poartă o ma­
Printre ele se numără slaba or­ re răspundere. Poate, mai sînt
ganizare, obiceiul de a semăna şi-n alte comune din raion si­
deodată cu arătura, faptul că tuaţii asemănătoare comunei Po-
cele 16 tractoare de la S.M.T. joga, iar pentru remediere, o re­
sînt încă ocupate cu treierişul dăm. In această comună, pentru
şi într-o oarecare măsură, pen­ . că sfatul popular nu s-a preo­
tru că mai sînt terenuri ocupate cupat de organizarea fierăriei,
cu culturi de toamnă.
care a fost închisă de către pro­
k prietar, oamenii sînt obligaţi să
Raionul Ilia a avut în plan ducă unelte la reparat în co­
să condiţioneze 1.888 tone se­ muna Zam, la o distanţă de cir­
minţe. Dacă vom urmări scrip­ ca 6 km.
tele ,vom vedea că numai 598 Şi U.R.C.C. Ilia poartă o vină
tone au fost condiţionate. Tre­ în rămînerea în urmă a repa­
buie să menţionăm că nici o co­
mună din raion, nu şi-a înde­ raţiilor de unelte. Spunem a-
plinit planul la "condiţionarea ceasta, pentru că, deşi la Icom-
seminţelor. Doar îri comuna Po- regiocoop-Deva există şi a exis­
joga a fost condiţionată canti­ tat în cantităţi suficiente şi ori-
tatea de 29 tone din 34 planifi­ cînd, nu s-a îngrijit de aprovi­
cate şi în Dobra, unde a fost zionarea cu cărbunii necesari a
condiţionată cantitatea de 28 to­
ne din 80 planificate. Cel mai
slab se prezintă comunele Căr-
măzineşti şi Şoimuş, unde nu s-a centrelor de fierărie. Astfel, cen­
condiţionat nici un bob. . trele de fierărie din gospodării­
In ceea ce priveşte transportul le agricole colective din Leşnic
şi Ilia au rămas fără cărbuni.
U. ERNEST
de tov. ing. N. 10NESCU petrolişti romînî, în colaborare
cu petrolişti chinezi, au săpat
zări din schele şi rafinării, as­ una dintre primele sonde din de­
tăzi bunuri ale întregului popor.
şertul Gobi, sondă oare a pri­
Răspunzând unei întrebări !a mit numele semnificativ de
corespondentului ziarului „Jen­ „Sonda prieteniei“. Intre ţările
minjibao“, tov. ing. N. Ionescu noastre s-au încheiat convenţii
a arătat că între petroliştii ro- de colaborare tehnico-ştiinţifică“.
mîni şi petroliştii chinezi s-au
stabilit relaţii permanente de co­ Interviul este însoţit de o fo­
laborare frăţească. „O echipă de tografie din schela Cîmpina,
una dintre cele mai vechi schele
din ţara noastră.
CALMANT DESINFECTANT
EC H
i
1
3
1
D IR E C ŢIA G ENERALA F A R M A C E U T IC A
1
**