Page 66 - 1957-09
P. 66
m uM üi m m n m v v m Nr 861
In sp rijin u l adm iterii In cinstea celei de a 40-a aniversări a Revoluţiei
R.P. Chineze în O N U . din Octombrie:
DELHI 20 (Agempres) TASS Dmitri Şostakovici
anunţă: Ziarul „Assam Tribu
ne“ sprijinind cererea cu privi a terminat cea de-a Xl-a
re la acordarea locului legitim
al Republicii Populare Chineze sim fon ie
în O.N.U. so rie: „Este o paro
Largul ecou internaţional al mesajului die a dreptăţii faptul că după MOSCOVA 20 (Agecpres) vianka“, „Turbaţi tirani“, „Voî
ani de zile de la constituirea Re TASS transm ite: Compozitorul aţi căzut victimă” şi altele. Păr
preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. R. adresat publicii Populare Chineze, a- sovietic Dmitri Şostakovici a ţile simfoniei poartă numele de
ceastă uriaşă ţară asiatică ou terminat cea de a Xl-a simfo „Piaţa palatului“, „Nouă ianua
şefilor de guverne ai celorlalte ţări balcanice o populaţie de aproape 600 mi nie. Aceasta este o operă pro rie“, „Amintire veşnică“ şi „A-
lioane de oameni, ceea ce re gramatică compusă din patru larma”.
(Urmare din pag. /-o) fac parte din N.A.T.O. Aceeaşi Comentînd propunerea guver tră, cu atît mai importante, cu prezintă aproximativ un sfert
idee este reluată de ziarul „Du- nului romîn de a se crea o în cît ele au fost luate în condi din populaţia globului, nici pînă părţi executate fără pauze în Prima executare în public a
R. P. Romîne. In pagina întîia, niiyia“, în ciuda faptului că în ţelegere a statelor balcanice, ţiile în care ţările acestei re acum nu este reprezentată la simfoniei a Xl-a a lui Şosta
sub un titlu pe pateu coloane — mesajul şefului guvernului ro ziarul „Trybuna Ludu“ arată că giuni geografice aparţin unor O.N.U.“. tre ele. Simfonia este consacra kovici va avea loc în zilele săr
„Propunerea făcută de Romînia mîn se arată olar că „înţelege o caracteristică a politicii ex sisteme internaţionale diferite. bătoririi cele! de a 40-a aniver
pentru formarea unui pactt bial- rea ţărilor balcanice nu este me terne a statelor socialiste este Polonia, continuă ziarul, acor Subliniind că participarea re tă evenimentelor revoluţionare sări a Revoluţiei din Octombrie,
canic", ziarul „Ulus“, oare a- nită să devină o grupare opu tendinţa spre slăbirea încordă dă o deosebită importanţă unor prezentantului clioii gominda-
pare te Antena, redă în mod să altor state din afara ei şi rii în diferite regiuni ale Euro asemenea înţelegeri regionale, din 1905. In partitură, Şostako
amplu conţinutul mesajului şe nioi o piedică în calea dezvoltă pei şi ale lumii. „Iniţiative de iar iniţiativa Romînă poate con niste la lucrările O.N.U. nu fa
fului guvernului romîn. rii prieteniei acestor state cu acest fel, scrie ziarul „Trybuna ta de aceea pe sprijinul nostru vici foloseşte melodiile vechilor
celelalte state oare nu fac parte Ludu“ sînt, după părerea noas deplin“. ce decît să submineze prestigiul
Ziarul relevă aoea parte din diin înţelegerea regională a ţă cîntece revoluţionare „Varşa-
mesaj care subliniază că mă rilor balcanice“. De altfel, în internaţional al !acestei organi
surile propuse corespund întru concluzie, însuşi ziarul amintit
totul Cartel O.N.U. al cărei subliniază: „Cu toate acestea, zaţii, ziarul se întreabă ou in
scop este menţinerea păcii şi noi avem impresia că propune
securităţii internaţionale. rea este serioasă şi ar fi posi dignare „ce drept moral sau
bil să se ajungă la anumite re
Ziarul „Cumhuiimyet“ oo- zultate“. juridic are progenitura gomin- Declaraţia unui conducător
mentînd mesajul, face un scurt danului, oare acţionează din vi
istoric al relaţiilor dintre state Comentatorul Sukru Raia
le balcanice după cel de al doi scrie următoarele în ziarul „Hur- zuina sa din Taivan, să vor al partidului liberal-democrat din
lea război mondial, invodnd riyet“ : „Este posibil să se afir bească în numele poporului chi
ca o piedică în calea unei înţe
legeri faptul că unele dintre ţă me cu toate rezervele că propu nez de milioane de oameni —
nerea Romîniei nu trebuie res
rile balcanice sînt participante pinsă a priori, că nu există in moştenitorul uneia din cele mai Oermania în legătură cu rezultatele
conveniente sub unghiul econo vechi culturi mondiale?“. ,
la Tratatul de la Varşovia, iar mic şi geopolitic“. Anglia Ziarul cere oa problema acor alegerilor
altele — Turda şi Grecia — dării R P. Chineze a locului ei
R, P. F. Iugoslavia Postul de radio Londra sub doar atitudinea acelor cercuri legitim în O.N.U. să fie exami BERLIN 20 (Agerpres). — partidul lui Adenauer — Uniu
liniază într-un comentar trans care au o poziţie negativă faţă nată la actuala sesiune a Adu Ziarul „Der Morgen“, organul nea creştin democrată, care a
mis la 19 septembrie că mesa de propunerile cuprinse în me nării Generale a O.N.U., întru- central al Partidului liberal de avut la dispoziţia sa 120 mili
jul primului ministru al R. P. saj. cît, subliniază ziarul, Consiliul mocrat din Germania, publică oane mărci, a avut posibilitatea
Romîne este „interesant“. Pos de Securitate nu poate fi un declaraţia secretarului general să facă o largă propagandă de
Ziarele britanice „Times“ şi instrument eficient al păcii, atî- al partidului, M. Gerlach, în le magogică politicii sale. Chiar şi
tul de radio arată că în mesaj „Manchester Guardian“ publică ta timp cît adevărata Chină nu gătură cu rezultatele recentelor unele ziare vestgecmane, refe
este cuprinsă propunerea ca o ştiri cuprinzînd extrase din me ocupă în Consiliul de securitate şi alegeri parlamentare din Ger rindu-se la presiunile şi teroa
conferinţă a celor 6 ţări balca sajul primului ministru Chivu în alte organizaţii ale O.N.U. mania occidentală. M. Gerlach rea care au însoţit campania
nice să se întrunească într-un Stoica. looul său legitim. Aceasta cores electorală a Uniunii creştin de
oraş asupra căruia se va con punde nu numai intereselor Chi a calificat alegerile pentru Bun mocrate, au comparat aceste a*
veni, pentru a asigura întărirea In comentariul său „Times“ nei, ci chiar Consiliului de Se destag ca exemplu tipic al u- legeri cu alegerile pentru Reich
păcii în Balcani. arată între altele: „Domnul Ca- curitate însuşi. nor alegeri în care libertatea a stag din timpul hitlerismuluî.
ramanlis a declarat că guver fost încălcată. El a amintit că M. Gerlach a subliniat că la
Referindu-se la reacţia produ victoria în alegeri a lui Ade
Presa iugoslavă din 19 sep tul şi orientarea sa generală, nul grec, va studia scrisoarea > 0 0 0 0 0 0 0 0 0' O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Q O O O O nauer a contribuit activ şi bi
tembrie comentează cu viu inte dar şi pentru faptul că deschi să de mesajul primului ministru romînă şi va răspunde „în ter serica.
res iniţiativa guvernului Repu de noi posibilităţi de înlătura
blicii Populare Romîne. re, prin eforturile tuturor state al R. P. Romîne în cercurile po men“. Se ştie că guvernul Sta ConferinţeiSncDcicrcă lucrărilor Una din cauzele care au făcut
lor, a acelor piedici care tulbu ca partidul lui Adenauer să
Spiritul păcii şi prieteniei care ră relaţiile între statele din litice din Grecia, comentatorul telor Unite a fost informat de
caracterizează propunerea pri Balcani“. „Prin bunăvoinţă,
mului ministru romîn, scrie co postului de radio subliniază acest eveniment neobişnuit“.
mentatorul ziarului „Borba“, scrie în continuare ziarul „Po-
Joze Smole, constituie fără în litika“, va fi posibilă rezolva an} a Uniunii interparlamentare reuşească să-şi menţină poziţiile
doială factorul cel mai impor rea tuturor problemelor litigioa în urma alegerilor, a spuş M'.
tant astăzi pentru ţările din se, ceea ce ar aduce o contribu
Balcani şi anume propunerea de ţie serioasă la menţinerea păcii, Gerlach, este faptul că nici u-
a înlătura prin eforturi continue deoarece prin aceasta se va dez
într-o atmosferă nouă, moşteni volta un spirit de colaborare ca Ziarul „Le Monde“ publică un şi atitudinea ostentativ potriv LONDRA 20 (Agerpres). — fostului preşedinte al Uniunii, nul din celelalte partide de la
rea negativă a' trecutului şi dea re va putea constitui baza unei articol al corespondentului său nică abordată de unele ziare La 19 septembrie şi-a încheiat lordul Stansgate, care a demi Bonn, care au luat parte la
dezvolta treptat o colaborare prietenii de lungă durată în special la Atena, Marc Mar- franceze, ca, de pildă, „Figa- lucrările cea de a 46-a confe sionat. alegeri, nu au avut un program
rodnică interbalcanică. Balcani“. *’** ......... ceau, în care se face o expunere ro“, faţă de mesajul guvernului rinţă a Uniunii Interparlamen politic clar.
amănunţită a propunerilor cu R. P. Romîne, ele totuşi nu pot Reprezentantul Statelor Unite,
Disputele şi problemele afla „Esenţa scrisorii lui Chivu prinse în mesaj. Comentînd a- trece cu vederea semnificaţia lui tare. In şedinţa de închidere au Wailly, a propus ca Stansgate —A—
te în discuţie între diferitele ţări Stoica, adaugă ziarul „Politi- ceste propuneri, corespondentul pe linia întăririi păcii şi colabo fost anunţate rezultatele alege să fie ales preşedinte de onoare
din Balcani, continuă ziarul ka“, constă în tendinţa spre în sorie printre altele :¦ „Iniţiati rării între ţări. Dintre cele mai rilor parţiale în Comitetul Exe al Uniunii Interparlamentare. In Germania occidsrdaiă
„Borba“, nu sînt şi nu trebuie lăturarea piedicilor şi dezvolta va guvernului romîn apare ca concludente în această privinţă cutiv al Uniunii. Pentru locurile se tipăresc ziare
să fie o piedică în calea rea rea colaborării în Balcani pe foarte importantă şi ilustrează este o corespondenţă transmi vacante au fost aleşi prin majo Delegaţia sovietică a sprijinit egiptene falsificate
lizării treptate a unei colabo baza principiilor egalităţii şi în mod clar eforturile întreprin să din Belgrad de agenţia Fran ritatea de voturi Stoddart Scott această propunere, care a fost
rări multilaterale în Balcani. •neamestecului în afacerile in se în vederea lărgirii colabo ce Presse în care, după ce pre .(Anglia), şj,M. Zaruk (Sudan). aprobată în unanimitate de de ROMA" 20 '(Agerpres). — La
terne ale altor state. Prin efor rării între ţările balcanice, scin zintă tot felul de argumente şi legaţi. I>n cuvîntarea sa condu ambasada egipteană din Roma
De aceea orice măsură practică turi zilnice este posibil să cu date în prezent în două blocuri. motive care, potrivit agenţiei, Cuvîntul de închidere a fost cătorul delegaţiei sovietice, I. I. a avut loc o conferinţă de pre
şi orice pas concret care ar pu răţăm drumul ce duce spre o Guvernul elen studiază ou in ar putea împiedica înfăptuirea rostit de Stoddart Scott, care a Paleţkis, a făcut bilanţul Con să k : oare un 1reprezentam! al
largă înţelegere şi spre cea mai teres propunerea preşedintelui propunerilor cuprinse în mesa prezidat conferinţa. El a subli ferinţei, subliniind că ea a a- ambasadei a declarat că în Ger
tea avea ca rezultat apropierea largă colaborare în Balcani şi de Consiliu romîn. Este greu jul guvernului romîn, subliniază niat succesul Conferinţei şi a dus o contribuţie la cauza în mania occidentală se tipăresc
este de la sine înţeles că o în- să judeci dinainte răspunsul său, în fraza de încheiere că „...ten arătat că discuţiile s-au desfă tăririi păcii şi colaborării între ziare egiptene falsificate. Sco
dintre ţările din Balcani trebuie tîlnire a conducătorilor guver căci iniţiativa Bucureştiului ce tativa romînă va avea în orice şurat într-o atmosferă construc ţări. Uniunea noastră, a spus pul acestor ziare este de 0 în
re un examen atent şi ridică caz ca rezultat principal înles tivă. răutăţi relaţiile prieteneşti din
să fie sprijinite din toată ini nelor din Balcani se poate în unele probleme delicate“. nirea reglementării chestiunilor el, trebuie să contribuie la dez tre Egipt şi U.R.S.S. Reprezen:
litigioase dintre ţările balcanice In cuvîntarea sa, noul preşe tantul ambasadei a demascat
ma. cadra de asemenea în aceste e- Referindu-se în continuare la dinte al uniunii, Codacci Pisa- voltarea înţelegerii reciproce, a falsificarea grosolană, arătînd
anumite divergenţe existente în şi uşurarea apropierii lor ul nelli, a subliniat meritele faţă
La rîndul său ziarul „Politi forturi zilnice şi pentru o apro tre ţările balcanice şi insistînd terioare“. de Uniunea parlamentară ale coexistenţei paşnice a popoare-
îndeosebi asupra acelora dintre
ka“ subliniază că „propunerea piere a ţărilor din Balcani“. Grecia şi Turcia, comentatorul „Combat“ din 18 septembrie lor.
conchide: „Este deci probabil subliniază în legătură cu acea
Romîniei este pozitivă şi bine că Atena va studia cu cea mai sta faptul că convocarea unei celor, de faţă un număr autentic
mare atenţie propunerea Romî conferinţe a ţărilor balcanice
venită, nu numai pentru spiri- niei, căci ea corespunde dorin „ar fi în interesul acestor ţări“ Agravarea situaţiei economice editat în limba franceză al zia
ţei sale paşnice de colaborare şi că „divergenţele de păreri în din Spania rului egiptean „Le Progres E-
în Balcani, dar ea pune proble tre aceste ţări nu trebuie să gyptien“ şi un număr fals. „A-
me fundamentale prea importan constituie o piedică în calea ceste ziare false, a declarat re
te pentru a avea multe şanse colaborării lor ci, dimpotrivă, prezentantul ambasadei, se ti
de succes“. o asemenea colaborare ar uşura
R. P. Albania înlăturarea divergenţelor“. MADRID (Agerpres). — Re- industriei, oare nu sînt socotite năresc în Germania occidenta
Cu toate rezervele, pesimismul vista britanică „Economist“ se „vitale“ sînt părăsite...“, lă şi sîntem convinşi că origi
Ziarele albaneze au consacrat goslaviei, Turciei şi Romîniei ocupă într-un comentariu de si- nea lor este americană“. Repre
spaţii largi mesajului primului în vederea îmbunătăţirii şi dez tuaţia economică actuală a Spa- In această situaţie nu este de zentantul ambasadei a arătat că
voltării raporturilor între ţările niei, subliniind dezechilibrul tot mirare că reprezentanţii guver- ziarele false se trimit reprezen
niniisteu al R. P. Romîne, Chivu balcanice. Aceasta, arată zia mai !accentuat al finanţelor ţării nului fnanchist au început să tanţelor diplomatice arabe din
Stoica, subliniind importanţa rul, ar fi în interesul general şi scoţînd în evidenţă încercă- vorbească despre noi „sacrificii“ Europa şi se difuzează de ase
)ropunerilor pe care le cuprin- deoarece contribuie la menţine rile disperate ale guvernului de „austeritate“. „Asemenea
ie. „Colaborarea între ţările bal rea păcii în această regiune şi fran chist de 0 găsi „un miracol“ declaraţii — scrie „Eoonomist“ menea într-o serie de ţări arabe.
canice este în interesul acestor în lumea întreagă, avînd o în care să permită să restabilească — sînt ştiri amare pentru spa- El a denumit această activitate
:ări şi în interesul păcii“, este semnătate deosebită pentru a- niolii care n-au uitat anii de
itlul articolului de fond con- ceste ţări, atît în ce priveşte sta situaţia. provocatoare împotriva Egiptu
bilirea de relaţii de bună veci „Costul .vieţii — scrie revista foamete şi de raţionalizări prin lui „o propagandă de calitate
acrat de ziarul „Zeri i Popul- nătate, cît şi pentru folosul re oare a trecut ţara în urma răz- proastă“.
it“ acestui document. Ziarul ciproc care ar rezulta din dez — oare în noiembrie 1956 aţin- boiului civil“. Şi această stare
jprobă propunerea guvernului voltarea relaţiilor economice,
R. P. Romîne de a se întruni o culturale şi sociale“, R. Cehoslovacă sese nivelul 371, faţă de 100 În de nemulţumire explică de ce LOTO
conferinţă a şefilor guvernelor 1940, s-a ridicat în august — aşa cum arată revista — în
Analizînd semnificaţia propu ţiile actuale sînt de natură să 1957 la aproape 500. Milioane ţară se fac resimţite semne de La tragerea Loto central din seara
Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iu nerii guvernului R. P. Romîne facă posibilă reglementarea re de spanioli oare de ani de zile agitaţie. „Nu poate fi negat fap- zilei de 20 septembrie 1957 au fost
de colaborare colectivă a ţări laţiilor dintre ţările balcanice abia au cu ce trăi, acum mor tul că în întreaga ţară se afir- extrase din urnă următoarele nouă
lor balcanice, ziarul cehoslovac şi întărirea colaborării între pur şi simplu de foame“. Revis- mă semnele unei crize — scrie numere: 29, 66, 5, 45, 13,44,83,47,20
„Rude Pravo“ subliniază că ele“. „De sigur, arată comen ta aminteşte de marile greve ale „Economist“. Franco în acest
realizarea propunerilor guvernu tatorul ziarului în continuare, muncitorilor din regiunile din timp aaută urgent un miracol...“, Pentru obiecte au eşit cîştigătoare
ar fi de mare folos pentru con nordul ţării, de diferitele mani numerele următoare: 76, 23, 50, 79 88.
lui romîn „ar contribui la în solidarea păcii dacă asemenea festaţii de protest ale populaţiei
R. P. Bulgaria tendinţe sănătoase în viaţa in din Barcelona, Madrid şi alte OOOOOOCXXXXXXXÎOOOOCXÎOOiXîOCOOOTOOeCXXXÎOOOOOCXXXXXXXX
tărirea colaborării paşnice între ternaţională s-ar manifesta pe oraşe, de greva muncitorilor de
Ziarele „Rabotnicesko Delo“ că colaborarea dintre ţările Bal deplin şi s-ar dezvolta conti la şnnliereie navale din Bilbao, ÜÜM A G A Z IN ^ü
şi „Zemedelsko Zname“ consa canice, întărirea legăturilor lor ţările din Balcani şi la conso nuu“.
cră articolele lor de fond mesa economice şi culturale corespund oare durează încă, arătînd că DUMINICA 22 SEPTEM BRIE 1957
jului preşedintelui Consiliului intereselor vitale ale acestor lidarea păcii în lume“. Ziarul toate acestea constituie dovezi
de Miniştri al R. P. Romîne, ţări, intereselor păcii şi securi ale faptului că poporul spaniol SPECTACOLE 16.00 Vechi melodii populare romî-
Chivu Stoica, către preşedintele tăţii în Europa şi în lumea în arată că „fără îndoială, condi ,,a ajuns cu adevărat la dispe neşti; 17,10 Muzică distractivă exe
Consiliului de Miniştri al R. P. treagă. De aceea, scrie în în CINEMATOGRAFICE cutată de fanfară; 17,30 Muzică uşoa
Bulgaria, Anton Iugov,' precum cheiere „Rabotnicesko Delo“, !ralia rare“. ră de compozitori romîni; 18,00 Mu
şi răspunsului Consiliului de guvernul bulgar sprijină pe de Situaţia economică a ţării a DEVA : Thi! Buhoglindă: cinema zică; 19,05 Muzică: 19,30 „Drumeţii
plin iniţiativa folositoare şi o- Ziarele italiene au publicat în tăţile care subzistă în relaţiile „Grădina de vară“: Două victorii; ALBA veseli"; 20,00 Jocuri populare romî-
Miniştri bulgar la acest me portună a Romîniei vecîne. Po dintre diferitele ţări balcanice. devenit în ultima vreme atît de IULIA: Dispărut fără urmă; APOL- neşti executate la diferite instrumente;
porul bulgar, harnic şi iubitor ultimele zile !articole şi corespon Tot într-o corespondenţă din critică, arată revista britanică, DU DE SUS: Dragoste de mamă; 20,15 Teatru la microfon: „Filomena
saj. de pace, salută acest pas me denţe cu privire la cuprinsul Atena, ziarul „Unita“ scoate în îneît planurile guvernului de BARU MARE: Frumoasele nopţii; Marturano" de E. de Fillippo; 22,15
nit să întărească şi să învioreze mesajului primului ministru al evidenţă' interesul deosebit pro expansiune industrială prin care BRAD : Fedra ; HAŢEG : Fiica mea Emisiune sportivă; 22,30 Muzică de
„Un om ou judecată, scrie colaborarea interbalcanică“. R. P. Romîne. Ziarul „Stampa“ dus în Grecia de propunerile să se echilibreze economia ţării trăieşte la Viena ; IL1A: Citadela sfă- dans. Programul II: 7,00 Melodii popu
analizează într-o corespondenţă R. P. Romîne. Ziarul subliniază trebuie acum abandonate dir rimată; LONEA: Stan şi Bran stu lare romîneşti; 8,20 Muzică uşoară ;
ziarul „Rabotnicesko Delo“, nu din Atena poziţia guvernului •necesitatea şi posibilitatea unei lipsă de fonduri. • „Numeroase denţi la Oxford; ORAŞTIE: 9,50 Muzică uşoară de compozitori
grec şi turc faţă de mesajul colaborări între ţările balcanice O noapte pe Atont-Bland; PETRO romîni; 10,50 Muzică distractivă:
poate nega faptul indiscutabil romîn, încercînd să scoată în cu sisteme sociale diferite. fabrici — se arată În „Econo ŞANI : Noapte de carnavalSEBEŞ : 13.00 Concert de prînz; 14,15 Cu cîn-
primul rînd în evidenţă dificul- mist“ — cum ar fi cele din inima cîntă; TEIUŞ : Garnizoana ne tecul şi jocul pe întinsul patriei; 15,15
U. R. S. S. Avilles, nu mai lucrează acun* muritoare ; ZLATNA: O aventură în Muzică uşoară ; 15,45 Muzică uşoară :
din lipsă de materii prime. Agri marea Caraibelor; SIMERIA: Odată 17,30 Hai.să-ntindem hora mare; 19,15
După ce au publicat textul ai ţărilor Balcanice, ziarele so- 5 iria cultura, care a fost neglijată, nr în viaţă. Muzică populară din Moldova ; 20,05
mesajului adresat de preşedin- dă ’ acum decît o producte in
vietice din 19 septembrie publi Mesajul guvernului romîn. a preşedintelui Consiliului de Mi ferioară celei dinainte de răz SELECŢIUNI DIN Muzică de dans; 21,40 Muzică de
tele Consiliului de Miniştri al că răspunsul preşedintelui I. B. produs un larg interes în ţările niştri al R. P. Romîne. Ziarul boiul civil... Din lipsa de mijloa
Tito la mesajul tovarăşului Chi- Orientului mijlociu. Ziarele si „Barada“ îşi intitulează cores ce, planurile trebuie schimbate PROGRAMUL DE RADIO dans. '
R. P, Romîne şefilor de guverne vu Stoica. riene „Barada“, „Al Nour“, acum în spirit realist. Construi Programul l : 7,IC Muzică distrac-
pondenţa : „Importantă iniţiati rea de noi fabrici a fost con iivă; 9,30 Program de muzică popu Buletine de ştiri: 6,30; 13.00; 19,00;
R, P. Polonă „Ale Baa“, „Al Rai Ar Ramm“ vă a guvernului romîn în ve tramandată pînă la asigurarea lară ; 11,10 „Ghid muzical“ ; 12,40
şi „Al Jounhour“ au publicat derea consolidării păcii în Bal materiilor prime cu care să se Muzică uşoară; 13.15 Din repertoriul 22,00; 23,52 (programul 1); 7,50;
Ziarele centrale din R. P. Po- ale mesajului primului ministru extrase din cuprinsul mesajului cani“. orchestrei"de muzică populară Radio;
lonă au publicat largi expuneri al R. P. Romîne, Chivu Stoica. poată lucra. Ramuri întregi ale 14,00; 20,00 ; 23,00 (programul II).
gedacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 -189. Taxa pjătită in numerar conform apiobării Direcţiunii <3energie. P.T.T.R. iu.236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul Initeffinderea P M graffcă ,1 Mai“ — DEVA.
