Page 67 - 1957-09
P. 67
1
Regionala
Hunedbwra-Deva ¦\
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI VA I Răspunsul guvernului R. P. Albania
la mesajul preşedintelui Consiliului
de Miniştri al R. P. Romîne
Tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri
al Republicii Populare Romine
ORCAH AL COMITETOLOI REGIONAL P.M.R.HUNEDDABA SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL^ Stimate tovarăşe preşedinte, pentru extinderea legăturilor economice şi culturale
Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că am primit dintre statele balcanice — să contribuie la apropierea
scrisoarea dv. din 10 septembrie 1957 prin care vă dintre eie şi !a crearea unui climat favorabil de încre
adresaţi mie într-o problemă importantă privind îm dere reciprocă —condiţie indispensabilă pentru coexis
Anul IX. Nr. 862 Duminică 22 septembrie 1957 4 pagini 20 bani bunătăţirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre ţările bal tenţa lor paşnică.
KW rrxyrnw urt& jmiaji’jnwnflq canice în scopul întăririi prieteniei dintre aceste ţări Apreciind concluzia guvernului romîn că interesele
şi a relaţiilor lor paşnice. fundamentale ale popoarelor balcanice cer o largă co
Guvernul Republicii Populare Albania a studiat cu laborare colectivă între statele balcanice şi, ţinînd
IN IN TIM PIN AREA C ELEI D E-A 40-A A N IV ER SA R I o deosebită atenţie această problemă şi îşi exprimă seama de actualitatea acestei probleme, guvernul al
A MARII REVO LU ŢII S O C IA LIS T E D IN 'O C T O M B R IE
Constituirea Comitetului . voinţa de a contribui la îmbunătăţirea şi dezvoltarea banez sprijină propunerea guvernului romîn ca în
Hui succeseîi întrecerea socialistă regional ai sindicatului
lucrătorilor din comerţ relaţiilor prieteneşti dintre ţările balcanice. cursul anului 1957 să fie convocată în capitala Romî-
şi cooperaţie Guvernul albanez îşi exprimă satisfacţia pentru fap niei, sau într-una din capitalele celorlalte ţări partici
tul că în momentul de faţă relaţiile dintre Romînia şi pante, conferinţa şefilor guvernelor Albaniei, Bulga
statele balcanice se dezvoltă în mod pozitiv şi apre riei, Greciei, Turciei, Iugoslaviei şi Romîniei. Părerea
ciază foarte mult eforturile depuse de guvernul romîn guvernului romîn că la conferinţa şefilor guvernelor
pentru ca aceste relaţii să devină trainice şi rodnice. statelor balcanice s-ar putea examina şi adopta hotă-
Succesul emailorilor uzinei Vineri după-amiază, in sala de şe Intr-adevăr între popoarele Republicii Populare Al rîri corespunzătoare in problemele privind consolida
dinţe a Consiliului sindical local a
avut loc şedinţa de constituire a Co bania şi Republicii Populare Romîne s-au stabilit re rea păcii în Balcani, neagresiunea, rezolvarea pe cale
mitetului sindical regional al lucră
CALAN (de lia şubred acţiia bal de producţie cu 2 la sută. In fruntea întrecerii se afîlă torilor din comerţ şi cooperaţie Hu laţii frăţeşti multilaterale care corespund aspiraţiilor paşnică a oricăror divergenţe, dezvoltarea relaţiilor
Acest angajament este tra echipele de la sortimentele ar nedoara. La şedinţă au luat parte de
noast-ră voluntară). ticole sanitare, cazane, băi şi legaţi şi invitaţi din întreprinderile ambelor noastre popoare de construire a socialismu economice şi culturale, a contactelor personale între
Pentru traducerea în fapt a dus în fapt, datorită bunei or vase emailate, ou o depăşire a şi organizaţiile comerciale şi coope
ganizări a muncii şi antrenării planului de 2 la sută, 16 la ratiste din regiunea Hunedoara, lu lui. Ţările noastre sînt strîns legate printr-o prietenie şefii statelor balcanice, schimbul de delegaţii, vizite
angajamentelor luate în cins tuturor muncitorilor în întrece crători fruntaşi in muncă.
tea zilei de 7 Noiembrie, echi rea socialistă. sută şi respectiv 129 la sută. sinceră şi tradiţională care s-a consolidat neîncetat, reciproce etc., se bucură de sprijinul deplin ai gu
pele de emailori de la uzina Cu acest prilej iov. Krocmalnic Nar
„Victoria“ — Călan luptă ou Planul global de producţie pe Fruntaşi în întrecere, sînt tova cis, instructor al C.C. al Sindicatului iar în prezent statele noastre şi-au unit mai mult ca vernului albanez, care consideră că examinarea şi re
însufleţire. Muncitorii şi tehni primele 15 zile ale lunii curente lucrătorilor din comerţ şi cooperaţie,
cienii acestui atelier s-an anga a fost depăşit cu 20 la sută. răşii Mihai Rotacu, Gheorghe a prezerdai un referat cu privire la oricînd eforturile lor îndreptate spre consolidarea rela glementarea acestor probleme va îmbunătăţi situaţia
jat ca în cinstea lui 7 Noiem In acelaşi timp, rebutul a fost forma de organizare a acestui sindi
brie să depăşească planul glo redus sub admiş cu 6 la sută. Idea şi Geza Eros. cat, cit şi sarcinile de viitor ce stau ţiilor lor frăţeşti, spre întărirea păcii şi colaborării in din Balcani şi va contribui la dezvoltarea pe mai de
IOS1F CRAŞCA in faţa acestuia. Numeroşi delegaţi şt
invitaţi au luai cuvintul discuiind des ternaţionale. parte a relaţiilor prieteneşti dintre statele din această
pre felul cum au muncit vechile comi-
teie sindicale, făcind şi propuneri de Guvernul albanez se solidarizează, cu punctul de regiune.
îmbunătăţirea muncii in viilor.
vedere al guvernului romîn că stabilirea unei colabo De asemenea, în condiţiile actuale ar fi necesar şl
Conferinţa a ales noul Comitet sin
dical regional al lucrătorilor din co rări sincere şl rodnice între toate statele balcanice co-, de dorit ca la conferinţa propusă, statele balcanice să
merţ şi cooperaţie, compus din 15
tovarăşi. Ca preşedinte a fost ales respunde intereselor fundamentale ale acestor ţări şl convină să se abţină în relaţiile lor reciproce de la
tov. Ion Carculea, ca vicepreşedinte
A luat fiinţă secţia de recuperări tov. Vasile Manta, iar ca activist tov. menţinerii păcii în această regiune şi în întreaga orice act de agresiune, ceea ce ar constitui o garan
Ion Bordan.
lume. Se ştie că popoarele acestor ţări sînt profund ţie a securităţii la frontierele lor comuneşi ar crea
----- 0O0-----
HUNEDOARA (de la sub*e- cum erau în prea mica măsură Aceste deşeuri recuperate re interesate în menţinerea şi consolidarea păcii, în sta un climat de încredere reciprocă.
folosite. intră în !producţie şi prin acea Vizita unor
dacţla noastră voluntară). sta duc la sporirea ei şi Ia re bilirea bunelor relaţii prieteneşti între ele şi, ca şi Sîntem încredinţaţi că propunerea guvernului ro
In lupta pentru' reducerea In prima jumătate a lunii cu ducerea preţului de cost. oaspeţi bulgari
rente au fost recuperate din dv., sînt pe deplin încredinţat că ele vor sprijini din mîn privind înfăptuirea unei astfel de colaborări co
preţului de cost, printr-uo ordin C.I.C. peste 3.000 tone şpan In munca de colectare s-au Zilele trecute muncitorii de la fa
al Direcţiei generale, a Com ars, iar din Băiţa (locul şar- evidenţiat în mod deosebit bri toată inima eforturile menite să ducă Ia dezvoltarea lective între statele balcanice, bazate pe deplina ega
binatul siderurgic Hunedoara, a jabilizării urşilor de fontă), pes găzile conduse de tov. Dumi brica de cherestea „11 Iunie“ din O-
luat fiinţă secţia de recuperări te 2.000 tone de fontă şi scoar tru Ungureanu, Emil Iancu şi şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre ţările balcanice. litate în drepturi a statelor participante, pe respec
a materialelor şarjabilizabile în ţe de oţel, care au fost folo Iosif Ferentz de la refacerea şpa- răştie au trăit un eveniment de sea
scopul de a se aduna şi reintro site oa adausuri la încărcarea nului, care şi-au realizat pla mă. Ei au avui ca oaspeţi o delega Popoarele balcanice au o veche istorie şi tradiţii tul reciproc al suveranităţii şi integrităţii teritoriale
duce în circuitul economic can cuptoarelor oţelăriei Siemens nul în proporţie de 103 la sută. ţie de ingineri şi tehnicieni din in
tităţile mari de deşeuri feroase Martin şi a furnalelor. dustria lemnului din Republica Popu comune, între e!e s-au creat legături tradiţionale de şi pe neamestecul unui stat în treburile interne ale
şi zgura Martin, care pînă a- N. NEGRU lară^ Bulgaria,
ZI DE V î R F prietenie, s-au dezvoltat contacte multilaterale şi în altui stat, va trezi un ecou favorabil şi va fl întîmpi-
Delegaţia ne vizitează ţara la in
vitaţia Ministerului Construcţiilor şi felul acesta s-a întărit încrederea şi dorinţa lor reci nată cu bucurie de popoarele din Balcani, întrucît
Materialelor de Construcţie.
procă pentru o colaborare cît mai strînsă şi mai apro coraspunde aspiraţiilor popoarelor din ţările balca
Cu acest prilej, oaspeţii şi munci
torii fabricii de cherestea „11 Iunie" piată. In momentul de faţă există condiţii pentru con nice, oare doresc să trăiască în pace, prietenie şi
din Orăşlie ¦au discutat despre pro
cesul tehnologic al fabricilor de che solidarea şi extinderea relaţiilor economice, culturale colaborare rodnică.
restea, despre metodele de muncă a-
LUPEN1 (de la subredaoţia şi Teclea Incze de la secţia de Maria Bungărdean 35 la sută, şi sociale dintre statele balcanice. S-ar putea deschide Sîntem de acord cu dvs. că măsurile propuse co
noastră voluntară). pănat şi-au depăşit planul ou Raveoa Suciu 40 la sută şi Olga plicate, despre creşterea productivită noi perspective de îmbunătăţire a acestor relaţii dacă respund întru totul principiilor şi ţelurilor Cartei Or
40 şi respectiv 38 la sută. Re Vieşi 40 la sută. toate părţile interesate ar manifesta dorinţă şi bună ganizaţiei Naţiunilor Uniie, că în nici un caz nu ur
Rezultatele obţinute de mun zultate frumoase au obţinut şi ţii muncii ele. Vizita aceasta a pri voinţă pentru aceasta. măresc crearea unei grupări opuse altor state din
citorii şi textili stele Filaturii muncitoarele Adaria Bildeia, Ile- La secţia a V-a a filaturii lejuit totodată şi un rodnic schimb
Lupeni, dovedesc strădania şi nuţa Cremen, Aurelia Bălăşoiu s-au evidenţiat în întrecerea so de experienţă. La plecare, s-a dat o In trecut, ca şi în prezent, poporul albanez şi gu afara ei, că nu vor constitui o piedică în calea dezvol
şi Susana Glovieioa. masă tovărăşească in cinstea oaspe
elanul muncii lor. Numai în cialistă muncitorii Carol Greş, ţilor bulgari. vernul său în mod sincer au depus şi vor depune efor tării prieteniei acestor ţări cu celelalte ţări care nu
Nici muncitoarele secţiei ră-
ziua de 17 septembrie a.c., spre suoitul de sus nu s-au lăsat mai Nicofae Guşatu, Iosif Iacob, turi pentru stabilirea unor relaţii prieteneşti şi de fac parte din înţelegerea regională a ţărilor balcanice,
prejos, înregistrînd depăşiri
exemplu, s-au realizat frumoase mari peste prevederile planului: Osca Corelius, Ioan Ionici şi bună vecinătate cu toate ţările balcanice. Sîntem par- ¦ şi că stabilirea unei astfel de colaborări ar putea con
depăşiri de plan. alţii. tizani credincioşi ai coexistenţei paşnice între state tribui la crearea unui sistem de securitate colectivă
Muncitoarele Elena Nagy II MiRCEA CĂTĂLIN
ou sisteme sociale diferite şi nu vedem nici un obsta în Europa.
col de netrecut care să împiedice stabilirea de relaţii Sînt de acord cu dvs. că în actuala situaţie inter
prieteneşti între ţările balcanice în folosul lor şi în naţională principala sarcină a guvernelor tuturor ţă
Inleresul păcii. rilor este de a contribui la stabilirea înţelegerii şi
Acţiunile de politică externă ale Republicii Populare încrederii reciproce, la înfăptuirea unei colaborări
Veşti îmbucurătoare Albania s-au caracterizat întotdeauna prin dorinţa de rodnice între toate ţările, la destinderea încordării
menţinere a păcii, de apropiere şi colaborare sinceră internaţionale şi la consolidarea păcii. Guvernul alba
cu toate celelalte ţări, pe baza avantajului reciproc. nez îşi va da şi pe viitor contribuţia în această direc
(De la sub redacţia noastră voluntară din Teiuş). împărtăşim părerea dv. că trebuie să se ţină seama ţie, deoarece el porneşte de Ia principiul că poporul
de faptul că între statele balcanice pot exista diver albanez, cît şi poporul romîn şi toate celelalte popoare
Tură fruntaşă pe revizia cea a tov. Luca Vintilă ou 9,18 Creşte rîndul genţe şi neînţelegeri, dar aceasta nu trebuie să împie din lumş, doreşte să trăiască în pace şi prietenie cu
de vagoane întovărăşiţilor
la sută. dice colaborarea dintre ele spre avantajul lor reciproc. celelalte popoare.
In fruntea întrecerii ce se Datorită muncit politice de
desfăşoară între cele trei ture GHEORGHE STOICA lămurire desfăşurată de organi Sîntem- animaţi de aceeaşi dorinţă ca şl dv., ca o ase Vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, asigurarea
de serviciu de la rezivta de va EMIL IONAŞ zaţiile de bază din Teiuş, sub
goane din staţia C.F.R. Teiuş, îndrumarea Comitetului comunal menea colaborare — prin crearea condiţiilor necesare înaltei mele consideraţiuni.
se află pînă în prezent tura de partid, tot mai mulţi ţărani
condusă de tov. Gheorghe ba In opt lunt-339.944 Iei muncitori se conving de supe MEHMET SHEHU
zar, care şi-a depăşit planul cu economie rioritatea muncit în comun şi Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania
12,30 la sută. cer să fie primiţi în cele trei Tirana, 18 septembrie 1957.
întovărăşiri existente în Teiuş.
Cu tot traficul sporit de tre Meoanicii şi focbiştii depou I,
nuri s-a reuşit să se elimine lui de locomotive Teiuş, printr-o De cuirînd în întovărăşirea
complet imobilizarea vagoane exploatare raţională a locomo „Drumul socialismului“ au fost Citiţi în pagina IV-a
lor din trenuri pentru diferite tivelor şi remoroarea trenurilor primite 7 familii de ţărani mun
defecte, repararea acestora fă- cu supratonaj ,au reuşit să eco citori, iar în întovărăşirea „16 Noi comentarii internaţionale la mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al R, P.
cîndu-se fără detaşare din tren. nomisească mari cantităţi de Februarie“ au fost primite 8 fa Romîne adresat şefilor de guverne ale celor lalte ţări balcanice.
combustibil convenţional. milii.
Numai în zilele de 17, 18 şi ,V S/W W
19 septembrie s-au reparat 13 Astfel, în primele opt luni ale La întovărăşirea ' agricolă
anului 1957, consumul specific „1907” s-au prezentat 6 noi ce Din activitatea clubului
vagoane, fără detaşare din tren. de combustibil faţă de norma reri de înscriere care vor fi în U. R. U. M. Petroşani
In această muncă se eviden tehnică a fost redus cu 7,87 la curind discutate- de adunarea
sută, economi sindu-!se combus generală a întovărăşiţilor. La bibliotecă
ţiază tov. Romulus Botoga, E- tibil convenţional în valoare de
tnil HălăLai, Iacob Munteanu, 339.944 lei. Printre cei primiţi în întovă Biblioteca clubului numără în prezent peste 15.000 de volume. Zil
răşiri sînt ţăranii muncitori nic ea este vizitată de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingi
Ioan Cardaş, Petru Beldianu, In realizarea acestor econo Gligor Timiş, Virgin ia Bonţa, neri care vin aici pentru a împrumuta cărţi sau pentru a studia în sala
Vintilă Sirnion, V. Raţiu şi alţii. mii o contribuţie însemnată şi- Ioan Gîrbea, Ioan Munteanu de lectură. Numărul cititorilor a atins cifra de peste 500. Cititori ca Ma-
au adus-o mecanicii de loco fcumăt-ru) şi alţii. şek Vicenţiu, muncitor în secţia mecanică, Elena Ţig, turnătoare, Fischer
Celelalte două ture au obţi motivă Teodor Mocanu, Silviu Ioan, turnător, Vaier Zuba, muncitor la secţia construcţii metalice, Peter
Sîrbu, Iuliu Pave!, Eugen Man, De la începutul !anului şi pînă Wilheltn, elev la şcoala profesională şi alţii, se numără printre cei mai
nut şi ele importante realizări Mihai Ignea, Ioan Dascălu, fo- în prezent in întovărăşirile a- buni prieteni ai bibliotecii. Numărul cărţilor citite de aceştia în cursul anu
grioole din Teiuş au intrat 42 lui sînt între 20 pînă la 50.
in îndeplinirea şi depăşirea sar chiştii Viorel Danciu, Ioan Bar- familii de ţărani muncitori cu
21,89 ha teren agricol.
cinilor de plan. Tura condusă na II, Petru Dai sa, Lauda n Giu-
ADRIAN OTOIU
de tov. Ioan Domşa şi-a depă- fudeanu şi alţii.
şit planul cu 10 la sută, iar ERNEST SVA1KOVSKY
L A C A N T O N U L 493 Seri literare
Trenul mergea domol, mult Telefonul suna fără întreru nalul. Vestea primită pnin tele Organizarea periodică a serilor literare, în cadrul cărora se evocă V
mai domol ca altă dată. La pere. De la celălalt capăt al fi fon, trenul care se apropia, o viaţa şi munca diferiţilor scriitori, este un mijloc de atragere a cît mai
ferestrele deschise, pe scări şi rului se anunţa : nelinişti pentru un moment, A- mulţi cititori în jurul bibliotecii. Pînă acum s-au organizat seri literare
coridoare, călătorii pregăteau lergă în canton, luă cîteva în cadrul cărora s-a vorbit despre viaţa şi operele scriitorilor Mihail Emi-
batiste, pălării., băşti... Se făcea — Alo, opriţi personalul! capse şi le aşeză pe şină. In nescu, I. L. Caragiaie, Vasile Ateesaudri, Gheorghe Coşbuc şi alţii. La
o pregătire tăcută, neporuncită Opriţi personalul! mînă ţinea steguleţul pe care-l aceste seri participă de iiecare dată un mare număr de cititori ai biblio
de nimeni. Parcă se simţeau da flutura. I se părea că mecani tecii. La reuşita lor o mare contribuţie o aduce tovarăşul Gheorghe Că-
tori să facă această treabă pen Cu citeva minute înainte, Ma cul nu observase şi cuprinsă de praru de la Combinatul carbonifer Valea Jiului.
tru a întîmpina cum nu se poa na Rusu, casieră, la gara Ve- disperare îşi scoase năframa, de
te mai bine pe omul de la can ţel,. văzînd semnalul pe liber, pe cap, agitînd-o în aer. Cînd Expoziţii comemoraiive
ton. Pentru fiecare devenise o şi-a dat seama că din gara Bră- mecanicul opri. locomotiva, Lu
obligaţie care trebuia neapărat nişca pornise personalul 2002. creţia avea răsuflarea tăiată. In cadrul clubului muncitoresc al U.R.U.M.P. a fost organizată o
îndeplinită. In faţa cantonului, In acelaşi timp, de la gara Min Nu mai putea scoate o vorbă. expoziţie comemorativă a pictorului Lttchian. Expoziţia cuprinde 50 repro
la jumătatea scărilor de ci tia venea în mare viteză mărfa Tirzlu, şi-a venit în fire. A doua duceri, foto şi lito, de pe lucrările marelui pictor. Expoziţia a fost deschisă
ment, Lucreţia Dobrei stătea în rul 2813. In mintea ei îşi în zi, âînd a venit comisia, a. vor timp de 20 de zile, fiind vizitată de peste 2.000 oameni.
poziţia de drepţi cu steguleţul chipui pentru o clipă trenurile bit puţin.
în mînă. Lăsase pentru a doua ciocnite, morţi, femei, copii plîn- In aceste zile la clubul U.R.U.M P se va deschide o nouă expo
oară barierele în jos. Trecea gînd, ceănd ajutor. Trebuia îm — Aiît am hobăit şi am stri ziţie care va cuprinde lucrări ale marilor pictori ruşi şi sovietici. Expo
personalul 2002 Arad-Bucureşti. piedicată această catastrofă. Dar gat să oprească — spuse.în cele ziţia va fi deschisă în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi va cuprinde lucrări
Deodată, locomotiva a fluierat ce să facă ? in ajutor sări şi din urmă Lucreţia, că mă gîn- despre. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Aceasta este cea de-a treia
prelung şi a încetinit mersul şi soţul său Victor Rusu, revizor expoziţie organizată în acest an în cadrul clubului.
din vagoane sute de oameni flu de cale ferată, care, spre ferici disem ce-ar fi fost cu trenul ăla
turau batiste în semn de mul rea ei. în acea zi se afla acasă. de se înlîmpla. Uf, doamne, bine¦ Ansam blul de estradă
ţumire. Lucreţia nu s-a mişcat Aşa că şi-au împărţit sarcinile :
din post. Privea numai la a- Maria să oprească tnarfarul, iar că nu s-a lovit, că ce de iunie La acest club se desfăşoară şi o intensă activitate artistică. In
ceastă mulţime, la sutele de Victor să anunţe pe Lucreţia de -urînd pe scenele din oraşul şi raionul Petroşani, formaţia de estradă a
ochi care se îndreptau spre ea. la canton să oprească persona mai era,. * clubului va prezenta un nou program artistic. La acest spectacol îşi vor
lul, O capsă pe linie, un semn •fr da contribuţia formaţiile de muzică uşoară, muzică populară romînească,
Numai după ce a trecut trenul, făcut cu steagul mecanicului şi fanfara şi echipa de dansuri. Pînă acum, în cadrul clubului au fost pregă
trenul a fost oprit. Au trecut zile de-atunci. La tite trei spectacole cu care s-au dat peste 20 spectacole. O activitate deo
a observat că ochii îi sînt plini cantonul 493. Lucreţia întâmpină sebită în munca artistică o depun tovarăşii Adrian Novac, Ioan Vlă-
Din haltă. Victor a sunat o trenurile la fel ca 'şi pînă acum. dujoiu, Gheorghe Satmary şi alţii.
de lacrimi. Avusese emoţii gro vreme la telefon, apoi o luă la Se bucură nespus de mult cînd
fugă spre canton. In acelaşi de pe fereastra vagoanelor se rk
zave. In acea zi se petrecu cea timp. Lucreţia ieşi pe platoul întind mîini cu baâiste flutuiînd.
din faţă şi văzu cum dinspre Sînt cei care. au fost salvaţi de In clişee: asptecte din activitatea clubului muncitoresc
mai zguduitoare 'întîmplare din ea, Lucreţia Dobrei de' la can U.R.U.M. Petroşani.
viaţa ei. Brănişca venea cu viteză perso
tonul 493. V. ALBU
