Page 68 - 1957-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 862

Cronică rimată

;De-mi aduc aminte bine, spus-a un bătrîn sfătos :

' „Multe flori mai sînt pe lume, dar puţine au miros".

Ce-o fi vrut să înţeleagă, om vedea noi mai la vale:

•In raionul Hunedoara — la prevederi sociale

\Mulţi salariaţi lucrează şi, pe ă t s-a constatat,

_, N-ar fi baiul că lucrează, dar lucrează... birocrat 1

i Dar la ora actuală, de un an şi jumătate

In sertare prăfuite stau ftîrtii nerezolvate,

\Iar de-ntreabă cetăţeanul, i se spune: „Ce-ţi pierzi firea?

Ce-i un an şi jumătate în raport cu nemurirea?"

“In raport cu nemurirea" e un fleac, bătu-l-ar vina, Emisiunea noastră N U N T A C U . . . C 1 N T E C
Mai ales că timpul trece şi uşor vine.., chenzina!

D-aia spun : cînd iei chenzina şi n-aduci nici un folos...

Multe flori mai sînt pe lume, dar... puţine au m irosi Atenţiune,! Atenţiune ! Deschi- — Alcoolul, hîc, este, tovarăşi, M-am însurat şi sfînt fericit. de cetăţeanul, nici eu. Asta Iînsă Auzise discuţia şi ieşi ca o
' ...Mare lucru-i modestia, ba pot spune că-l sublim dem emisiunea noastră pe unde... hîc un duşman al omului. Eu, Vă urez chiar să aveţi parte n-are nici o importanţă. Princi­
Să depui activitate rămînînd un anonim — a pătruns microfonul nostru. 1tovarăşi, uhî*c~, ~m~ă 'l—upit *în- rf:iecare de aceeaşi fericire pe care o am furtună.
Insă nu mai e tot aia şi-acest gînd eu îl dedic zi cu el, hîc, şi să vedeţi dră­ eu. Nevastă-mea e drăguţă, gos­ palul este că v-aţi însurat şi asta
Programul începe cu romanţa cie, hîc, mă doboară întotdea­ podină, econoamă, în sfîrşit, un mă bucură pe mine îndeosebi. — Asta, va să zică, ţi-a fost
Anonimilor în totul pentru că... nu fac nimic t „la umbra nucului bătrîn“. In­ una. boboc de... nevastă. Poate chiar
' Sfaturile populare au comisii permanente. terpretează Elena Drăgoi, direc- prea econoamă dar... la un că­ — Mă bucură că vă bucură, deplasarea de săptămînă trecu­
Insă unele din ele sînt Iîn permanent... absente! toarea căminului cultural din Po- Atenţiune ! Atenţiune ! Trans­ min nou nu strică. Ea a fost cu răspund eu neştiind ce să fac.
Cele din Geoagiu Beriu şi Vinerea, din păcate eni, raionul Haţeg : misia conferinţei se întrerupe, ideea: ce să mai facem, drăgu­ Poftiţi înăuntru îl invit eu. tă l Chef monstru care nu se
' N-au avut, de ănd stint ele, nici un fel de-activitate. conferenţiarul fiind... la pă- ţă, nuntă mare, cu tâmbălău ?
' Să sperăm că tiu e cazul — sau mai ştii ? — să se ateste: Lia umbra nucului bătrîn mîmt. Vom sărbători evenimentul în- — Nu-i nevoie. Puteţi să-mi uită toată viaţa ! Şi lăutari! Pe­
' „N-au avut activitate, că aşa-s ele... „modeste I". Sub cetina-nfrunzită, tr-un cadru intim, cu prietenii
<Iar de-or fi să spună asta, le răspundem cu tărie': Mă odihnesc de-un an în şir In continuarea emisiunii noa­ mai apropiaţi şi rudele". Aşa se daţi 150 lei şi în pragul uşii. De trecere ca-n poveşti şi pînă la
f Că pe inimă să-şi calce, evadînd din. „modestie". Şi-s tot... neodihnită. stre, reporterul nostru sportiv face că imediat ce am fost la altfel să vă tai chitanţă.
\ ... Veseli oameni sînt în Tuştea — un sătuc patriarhal, vă va reda un instantaneu luat ofiţerul stării civile, am mers urmă şi dator!
, Dar păcat că nu e vesel şi... căminul cultural: Dar toamna — acuma mă trezi într-unul din imobilele adminis­ frumuşel la un fotograf, apoi a- — Stăi, omule, stai uşor! îi
' A avut şi el un radio, aparat pe cinste — dar Din somnul dulce, lin, trate de I.G.O. oraşul Haţeg : casă unde am închinat un pahar opresc eu avîntul. Pentru cîteva Pînă să mă desmeticesc cetă­
\Datu-l-a ca să-l repare cei de la „16 Februar” Incît eu nu voi mai dormi de vin. Aparatul de radio ne-a felicitări pe care mi le-ai adre­
Şi la Haţeg, cică spus-a numita cooperativă: Decît doar... la cămin — Dragi tovarăşi, ne aflăm distrat şi toată lumea — să nu sat, 150 lei e cam scump. ţeanul care-mi făcuse pozna şter­
„Noi lucrăm rapid, căci sîntem unitdte-operativă. In continuarea emisiune! noa­ cu microfonul în clădirea situa­ mai vorbesc de subsemnatul şi
O să-l reparăm îndată, n-aveţi nici o grijă, frate!“ stre, transmitem conferinţa „Al­ tă pe str. 10 Vînători din loca­ proaspăta mea consoartă — a — Scump dar face! îmi spu­ sese putina...
,Ş i căminul n-are... radio de un an şi jumătate! coolul, dăunător al organismu­ litate. In curînd va începe dis­ fost ă t se poate de veselă şi
De un an şi jumătate unul, al tul spun cu fa lă : lui“. Conferenţiază Vasile Ilieş, putarea unui interesant meci de mulţumită. ne el, cu un aer complice. E pen­ Dar după ploaie şi furtună, vi­
„Noi avem tehnicâ-naltă şi ureche muzicală!" colector la Sfatul popular al co­ polo. In acest timp se fac pre­ tru muzică.
Apoi dac-aşa stă cazul, să le spunem partea n u d ă : munei Foit, raionul Orăştie. gătirile necesare pentru pregă­ In zilele următoare am primit, ne şi vreme bună.
Bine-ar fi în plus să aibă şi-o ureche... să audă! Conferinţa este transmisă de la tirea terenului. Prin găurile a- ta intervale destul de dese, vi­ — Muzică? fac eu mirat.
Bufetul din localitate. coperişului, apa curge din a- zite. Veneau prietenii să vadă — Ce ai uitat cheful ? Un a- Vremea bună ne-a adus un
EFEMERUL CRONICAR bundenţă, şi după cum mă asi­ cum ne-am instalat şi să ne fe­ semenea chef nu se uită toată
gură locatarii, în curînd în în­ licite. viaţa. Lăutarii ţi-au cîntat toată amic care ne-a povestit o întîm-
căpere, apa va fi la nivelul ne­ noaptea şi eu ca reprezentant
cesar disputării unei asemenea Intr-o bună dimineaţă aud al Uniunii Compozitorilor în ra­ plare asemănătoare. După doi
întîlniri pe apă. iarăşi soneria. Mă duc la uşă, ionul Ilia, sînt dator să încasez
taxa de muzică. Lămurit acum? ani de la căsătorie s-a trezit
A tenţiune! A tenţiune! Din deschid şi — aţi ghicit — ră­
motive tehnice emisiunea se în­ Faceţi bine şi plătiţi. într-o zi cu o cerere pentru taxa
trerupe, deoarece meciul nu mai sună aceleaşi călduroase felici­ Tocmai cînd mă lămurea mai
are loc. Să nu credeţi, dragi de muzică. Omul cu un stagiu
ascultători, că meciul s-a între­ tări. In ţaţa mea însă un ce­ bine, soseşte şi nevastă-mea.
rupt deoarece I.G.O. a reparat Fănturile de cuvinte „chef care mai îndelungat în căsnicie a lă­
acoperişul. Meciul nu poate a- tăţean cu servietă sub braţ, pe nu se uită toată viaţa”, „lău­
vea loc deoarece... a încetat tari care au cîntat p'înă dimi­ murit însă lucrurile pe loc. De­
ploaia. care nu-l mai văzusem pînă a- neaţa”, „taxa” o impresionează
legatul Uniunii Compozitorilor
Emisiunea noastră ia sfîrşit tunci. se vede într-un chip deloc favo­
în speranţa că şi cu cele sem­ rabil mie. luase lista căsătoriţilor din ul­
— Să vă fie de bine în noua
nalate mai sus, se va întîmpla timii doi ani, de la Sfatul popu­
lia fel. viaţă !
lar al raionului şi chit c-au fă­
— Mulţumesc dar... nu vă
cut sau nu nuntă cu lăutari, le-a
cunosc. .
mŞCOAIA IN STA N TA N EE aplicat taxa. La unii s-a brodit
— Drept să vă spun, răspun-
¦A început şcoala. In sala mare* să fie justificat, la mine însă
şi luminoasă, profesorul explică
elevilor: taxa de muzică a ieşit cu.... ăn-

¦— Dragi elevi. Astăzi vă voi tec.
•vorbi despre unităţile de. mă­
sură. In general orice lucru îşi ...De atunci sînt foarte circum­
are unitatea sa de măsură. In
medicină nu există însă o uni­ spect cu necunoscuţii care mă
tate de măsură precisă. Aceasta
depinde de numeroşi factori ca : felicită. SORIN SEVER

pregătire profesională, diagno­ Minerul Traian Iovi din sectorul IV al minei Vulcan
ză, conştiinciozitate în muncă depăşeşte zilnic norma cu peste 40 la sută.
etc. O unitate medicală care
reuşeşte prin activitatea sa pro­
filactică să aibă un număr cît

mai redus de îmbolnăviri înre­

gistrate este cotată ca uni­ — Şi folosiţi absolut toate inovaţiile? S Ă SIMTĂ!...
tate fruntaşă. Poate să-mi dea
cineva un exemplu ? E vorba de Ion Câta, şeful bazei de recepţie din Geoa.- — încă un pucăi şi am depăşit norma... d e de p ă ş ire a
giu şi complicii săi. normei.
— E u ! Se ridică un elev.
Punctul veterinar din comuna — F raţilor! spuse i. Gata către oamenii din jur,
Băcăinţi. Aci de cînd este a- Eu sînt şeful, voi .colegii. — să vorbim fără-nconjur:
gent veterinar Ioan Cibian, nu Cît veţi fi aici Ia bază pentru ca să cîntăriţi,
s-au mai înregistrat cazuri de Eu vă cer să daţi dovadă că sînteţi foarte cinstiţi!
boală. S-ar putea să se audă printre voi cîte un g las:
„Şefule, Ia cîntăreală ar putea să pice gras l"
— Datorită tratamentului pro­ în principiu nu sînt contra, da’ vă spun s-aveţi ruşine
filactic ? întrebă profesorul. Şi cînd faceţi învîrteala... să n-o faceţi fără m in e!
Fiţi corecţi la împărţeală, că de aia v-arn ales !
— Nu, tovarăşe profesor ! Da­ — Uraaa !... să trăiască şeful, că e om de înţeles !..,
Şi din ziua următoare, cu nespusă-nsufleţire
torită faptului că nu vine nici­

odată la punctul veterinar.

ill Aranjară ei să „pice" cît mai gras la cîntărire —

Că reglaseră cîntarul „precum scrie şi Ia carte" :

ScîrL. scart. Nouă părţi lua cetăţeanul — hoţii luau a zecea parte Cîntece populare
Şi, pe cînd îşi lua „uiumul", zicea şeful : „Aferim !
piuă marţ' în condiţiile astea ştim şi noi că mai trăim !" Şi-am zis verde de gutuie Iar dacă se plictiseşte,
Dar... proverbul cu urciorul le veni şi lor de hac Agronomul uite-l nu e — Foarte tare se grăbeşte
Trăia odată, prin al şaptelea an al Şi-ntr-o bună dimineaţă fură prinşi cu mîţa-n sac ! Şi-am zis verde chimion Şi cu ţugu de Cugir
celui de-al Vl-lea deceniu al secolu­ Asta-i prin parafrazare cu un /tîlc care nu scapă, Inginerul Pantea Ion Pleacă-acasă in şpaţir!
lui XX, la Deva, un om foarte ciu­ Că se-ntîmplă şi cîntarul pe hoţi să-i bage Ia apă ! Cît îi ziua de bogată Apoi verde matostaţ
dat. 11 chema Timiraş Nicolae şi de­ La birău doar ăteodată Zis-au oamenii din sat
ţinea, printre allele, şi funcţia de ca­ — Absolut toate. Cum s-au adunat 100 kg le vindem ca maculatură. Am spus faptelor pe nume şi e bine să le ştie Dă şi el numai cu nasu’ Că la sfatul popular
sier la Biroul de voiaj C.F.R. Om Ca să vadă... cît îi ceasu’ Dacă Pantea vine rar
foarte descurcăreţ şi priceput în ma­ Despre Bodor Geza cu cod penal Cei cu musca pe căciulă predispuşi la coţcărie — Cum s-ar zice aşadar Şi-apoi musai o tuleşte
terie de dispariţii. Nu făcea să dis­ In Vinerea vine rar Fiindcă mult se plictiseşte,
pară nici oameni şi nici obiecte, nu De peste un an Fiindcă cei ce vor să „simtă că trăiesc" — neapărat Şi-atunci ănd vine-n comună Frunzuliţă arahide
se bucura de o asemenea miraculoasă Ştie doar una şi bună: Poate sfatul s-o decide
putere. Nu, nici vorbă, despre cu to­ Trebuie pînă la urmă şi să... simtă c-au fu ra t! La birău se tolăneşte, Altă slujbă să-i găsească —
tul altceva e vorba. Dispăreau, aşa V. CANTARAGIUL la un ţaitung şi citeşte Ca să nu se... plictisească I
tam nesam, peste noapte, nu se ştie Rină cu rînd, frază cu frază
cum (ba el ştie), biletele pentru a Cunoscuţii spun Şi se ghiftuise Cică se... docunientează, -k
doua zl. , Dovedind că-i, cum se ştie
Că a lui ursită La „Straja-Vulcan". ~~X g r o n o u il Document de... lenevie. Cuculeţ cu pana sură
Iată cum s-au petrecut lucrurile: Fu într-un ceas bun — După cum grăit-au Ce te plimbi prin bătătură,
Intr-o zi, un funcţionar de la Uni­ SATRAiŢI De te-o ţine aripioara
unea cooperativelor meşteşugăreşti, Deci, în fila vieţii Cele rele guri, Vestea a căzut ca trăsnetul. A- — Nu, n-aţi greşit cu nimic, Şi te-abaţi cumva prin Cioara
veni să-i ceară un bilet pentru Bucu­ Cu-ale ei popasuri, Mult trăgea Anica gronomul pleacă pe teren. Ne­ dar eu plec pe teren. TOvARÂSE Ai să vezi harababură:
reşti. Veni omul cu o săptămînă mai Ce să facă Geza ? Chiul la băuturi — încrezători oamenii au dat din Părăsite într-o şură
devreme, căci trebuia să fie la Bu­ Speculă cu ceasuri! La vinars sau bere cap, apoi au început să mur­ Secretarul a dat abătut din se Fu îngropate sub gunoaie
cureşti în ziua stabilită şi auzise de Mai puţin turna — mure între ei. cap şi a murmurat ca pentru Cîtu-i soare sau îi ploaie
la alţii că nu-i chestie de şagă cu Cu preciziunea De nu curge, pică el. Cu agronomul e ceva ! Grape, pluguri şi trioare
biletele. Unui ceas Longines, Şi... se aduna! — Nu se poate ! Cu rugina mîncătoare!
— „Prea devreme, numai cu 5 zile Speculantul Geza Insă, pe Anica — Rupe cu tra d iţia ! ' Faptul era prea grav ca să Vei citi şi tu tăblica:
înainte eliberăm bilete“, îl spuse ca­ Scoate bani din plin — De o întrebai: — Călcînd peste toate comen­ nu i se acorde importanţă, . de „Cooperativa Furnica"
sierul morocănos (ca totdeauna). Azi un Philippe Patek, „Tare eşti mîhnită, tariile optimiştilor, agronomul aceea, după masă fu convocată Şi mai jos cu scrisul lat -
Veni omul peste două zile şi dimi­ Mîine un Zenith — Oare ai vreun bai ?" Sfatului popular din Vinţu de o şedinţă. însuşi preşedintele „Centrul de închiriat".
Scoate cronometric Te privea fătuca luă cuvîntul. O fi centru de maşini,
neaţa şi seara, dar primi acelaşi răs­ Ilicit profit. Şi adine o fta : Jos a hotărît totuşi să plece pe Dar ce gospodari haini
puns rece: dimineaţa, că numai spre Se întîmplă însă „Nu ştiu — mi se pare teren. Secretarul sfatului cînd — Tovarăşi, aţi auzit şi voi Dc-l uitară-ntr-un cuvînt
seară se vor da bilete, iar seara, că Lipsă am ceva!" că agronomul nostru a plecat Parcă ar fi un mormînt I
nu se vor da decît în dimineaţa ur­ Că şi un ceasornic ...Am văzut pe urmă, !a văzut acea sita, a clipit din ochi pe teren. Aceasta înseamnă că Du-te şi le dă de ştire
mătoare. Bun I Dimineaţa, se înfiinţă Nu întotdeauna Cînd o judeca: 'mirat. s-a desolidarizat de munca noa­ „Veşnica lor pomenire"
la biroul de voiaj, de cum se deschise Are mersul spornic — Doi ani închisoare — stră. Noi care i-am arătat cum Şi, de-or fi cu mutre fierte.
şi începu să-şi pregătească banii, dar Mai rămîne-n urmă Asta îi lipsea I — Ce-i cu dumneata, tova­ se încheie un dosar, cum se fac Zi-le „dumnezeu să-i ierte"
casierul care trebăluia pe sub tejghea, Ca un popîndău, referate, cum se înregistrează, Şi aprinde-o luminare,
se holbă pe sub ochelari şi-i zise : Mai se rupe arcul — V. JURISCONSULTUL răşe agronom ? noi am fost părăsiţi. Ce părere Poate-i scoli din... nepăsare!
Recte ceasul râu! — Ce să fie, plec pe teren. aveţi de toate acestea ?
— „Nu mai avem bilete I“... Tot aşa şi Geza — Bine, tovarăşe, dar ce -k
Nedumerit, omul încercă să protes­ Intr-un „ceas fatal" Cu toţii răspunseră în cor :
teze, dar casierul îi aduse o mie de Nimeri în boxa ţi-am făcut, am greşit cu ceva? — Inspăimîntător ! Nemaipo­ Frunzuliţă de duclău
argumente şi încercă să-l îmbuneze că Unui tribunal. menit ! Catastrofă. Cooperativa Răhău
va vorbi cu Aradul, că va drege,' că De un an, numitul Din lipsa de activitate a Sanepidului din ora­ — Da, tovarăşi, aveţi drep­ Are două magazine,
va face el ceva pentru... săptămînă Cîştiga mulţi bani — şul Hunedoara, curăţenia oraşului lasă de dorit. tate. Cu agronomul nostru este Insă cînd săteanul vine
Cu gînd bun de cumpărare,
viitoare. ceva. Vede... lacăt la intrare —
— Adică poimarţ’, — zise omul ne­ Vede lacăt cit micrloiu
Pentru „anul" ăsta A doua zi cînd intrară la sfa­ Căci pe Marin Buzănţoiu
căjit. Şi pe Nicu Eremia
— Da, da... adică nu... se corectă A luat... patru ani. tul popular cine credeţi că lu­ Ii apucă drumeţia
Şi cum năravul mi-şi. schimbă,
casierul. Degeaba s-a mai corectat, Auzind sentinţa, cra de zor? Agronomul. Gestionarii... se plimbă!
căci biletele (fără mită) se primesc de I-a pierit lui glasul — — Cum ai şi venit? întrebă Şi iar verde lămîiţă
obicei poimarţ’. Pînă atunci... scîrf... Zic şi eu o vorbultfă:
...Nu aduce anul mirat preşedintele. Dac-aşa-i a lor socoată
scarţ... căci biletele (se vînd peste Ce aduce... ceasul! — Dar ce era să stau un an, Şi se plimbă ziua toată,
Cei în drept — n-ar fi mirare.
noapte) se dau marţ’. pentru un iaot de n aştere! Să-i trimită... la plimbare!

Dragii mei prieteni, — Păi pe teren ai plecat pen­ EUSEB1U FOLCLORISTUL
Precum bine ştiţi- tru actul de naştere ?
Sînt în lumea asta
Şi nemulţumiţi — — Dar pentru ce credeaţi ?
Se mai putea să plec şi pentru
Căci aşa e o m u l: altceva?

Oriăt ar avea, — Trăgînd liniştit din ţigară,

Parcă-i tot lipseşte preşedintele se instală comod pe

Şi-ar mai vrea ceva.. — Cît o fi ceasul ? scaun. Deh, ce naiba îşi spuse
Cam aşa păţit-a — Zece! Mai avem trei ore de dormit. el, nu-mi cunosc eu oamenii.
Ana Mărgărit: Era imposibil ca cu plecarea a-
Ea era barmană gronomului să fie ceva... serios.

Şi avea profit GOST1N MAREŞ
Căci „lucra" acolo