Page 69 - 1957-09

Nr. 862 d r u m u l SOCIALISMULUI Pag:. 3

tfWUUijM— miww<!».>•«¦

m RAID® Toată atenţia aprovizionării cu legume şi zarzavaturi

ANCHETĂ A MINERILOR VĂI! JIULUI

—*

SE APROPIE IARNA LA P E T R U A cifrele vorbesc'

Ne aflăm în sezonul cînd se pune un accent deosebit pe

aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi a oamenilor muncii, în Deservirea consumatorilor la de aprovizionare ritmică cu m ăr­ In raion, apiarţin/îrad O.C.L. Spire precizare, menţionăm că organizaţia comercială respecti­
vederea iernii. Pentru a vedea în ce măsură se achită de r Aprozar Petroşani, desfac la ona raidul a urmărit din acest punct vă a desfăcut cu 195 tone mai
această sarcină unităţile Aprozar din raionul Petroşani, redac­ unitatea „Aprozar“ nr. 25 din furi necesare. Şi aici calitatea actuală către populaţie sorti­ de vedere, al cifrelor, activitatea puţin decît prevedea planul, cu
ţia ziarului nostru a organizat un raid-anchetâ. Constatările — mentele impuse de profilul or­ pe lunile iulie, august şi pante 52 tone mai puţină ceapă, cu
şi bune şi rele — sînt publicate mai jos. Petrila este bună, ea se face re­ produselor puse în vînzare este ganizaţiei comerciale respecti­ din septembrie. 77 tone mai puţine rădăcimoase,
pede şi conştiincios. Gestionarul sub orice critică. cu 128 tone varză, cu 28 tone
unităţii, tov. Sos Dominie de­ La Petrila, în cadrul noilor ve, 42 unităţi de desfacere cu In ce priveşte intrările de legume, cu 109 tone mai puţin
amănuntul şi 2 depozite (Petro­ mărfuri în iulie, la principalele la cartofi.
Scurtă convorbire pune mult interes. Numai că şi blocuri s-a construit un com­ şani şi Lupeni). Repartizarea sortimente, ca legume, ceapă,
aici legumele şi zarzavaturile plex alimentar unde se găseşte teritorială a acestor unităţi, re­ varză, cartofi noi, rădăoinoase, In ce priveşte fructele, chiar
partizare impusă de densitatea roşii etc., plianul a fost înde­ luînd în considerare lunile iulie
sînt de proastă calitate. Această şi o unitate Aprozar. Cu toate plinit şi chiar depăşit. Gu toate şi august — în care — hai să
populaţiei, de importanţa eco­ acestea intrările în cadre! pia­ zicem — nu erau coapte, situa­
Tovarăşul Herman Wegh, şe­ leagă. Nu aprovizionarea e deficienţă porneşte însă de la că această unitate dispune de nomică a centrelor şi probabil nului nu s-au respectat, lucru ţia e mai mult decît dezastruoa­
ful serviciului comercial de la proastă la noi, ci alta-i proble­ de cerinţe, poate fi socotită ju­ ce a generat necesitatea găsirii să. La sortimentul mere, din 320
Aprozar Petroşani, a ascultat cu ma. N-avem, tovarăşi, mînă de depozitul central Aprozar, care un local frumos, ©a nu are însă dicioasă. La Petroşani 11 uni­ altor surse de aprovizionare — tone plan, s-au desfăcut abia 12
atenţie întrebările interlocutori­ lucru Ia descărcarea vagoanelor. livrează mărfurile nesortate. In mărfuri suficiente şi de calitate. tăţi, la Lupeni, 9, la Vulcan 5, fapt oare din fericire — s-a vă­ tone ; la pere, din 100 tone s-au
lor. Din cînd în cînd zîmbea cu Avem mijloace de transport, dar magazin se găsesc ardei stri­ In afară de cîţiva cartofi, ceva la. Petrila, Lonea şi Aninoasa, zut pînă la urmă împlinit. Lu­ desfăcut 62; la prune din 400
înţeles, iar cînd îi veni rîndul caţi, amestecaţi cu cei buni, car­ ceapă, fasole uscată, ardei şi vi­ cîte 3. Restul, sînt repartizate crul e îmbucurător întnucît do­ tone, abia 12; la pepeni din 500
să răspundă, aproape o jumătate n-are cine le încărca şi descăroa. tofii sînt’ plini de pămînt, vinete­ nete de proastă calitate, nu se în celeilalte localităţi miniere. vedeşte că în luna respectivă tone doar 219; la piersici din
de oră n-a mai tăcut. Pledoa­ Asta-i problema nr. 1 la noi. le puse în vînzare se recunosc găseşte nimic. Dar chiar şi a- minerii Văii Jiului au fost din
ria a fost însoţită de gesturi, Mîna de lucru, tovarăşi. Şi-apoi numai după nume, căci sînt ceste mărfuri sînt prost expuse, Cîteva tabele întocmite după abundenţă aprovizionaţi. 50 tone numai 7, iar la struguri
presărată cu cifre de ordinul su­ verzi la culoare. fără să atragă cumpărătorii. situaţiile existente la serviciile din 415 tone, numai 21.
telor, miilor şi a sutelor de mii, să fiu sincer, pe noi ne intere­ comercial şi planificare din ca­ In luna august însă, situaţia
si pe ici-colo, cu autocritică şi sează în special descărcarea ra­ Dar în Petrila mai sînt încă De mult timp aici nu s-au mai drul O.C.L. Aprozar, reflectă, e radtoal schimbată. Deşi şi în Un alt aspect al problemei!
justificări. Din tot acest noian de pidă a vagoanelor, pentru a nu două unităţi Aprozar. Aici situa­ pus în vînzare varză, roşii, fruc­ în măsura în oare cifrele pot această lună s-a apelat la surse tratate, este acela al preocupării
cuvinte rostite cu diferite sono­ intra în locaţie. Fie vorba între ţia este şi mai proastă. Aşa de te (în afară de cele cîteva kg s-o facă, modul în oare organi­ din afara planului, intrările conducerii O.C.L. Aprozar faţă
rităţi, interlocutorii au desprins noi, dar „mai bine să nu mă- zaţia comercială respectivă s-a n-au fost acoperite decît la sor­ de desfacerea mărfurilor în ge­
esenţialul. Pe scurt, pledoaria nînce oamenii legume, decît să pildă, la unitatea nr. 10 nu au de pere stricate) etc. Că aprovi­ preocupat de buna aprovizionare timentul legume. La celelalte, neral şi faţă de desfacerea m ăr­
tov. Wegh a răsunat cam aşa: plătesc eu locaţia“. Şi, de aceea, mai fost repartizate roşii pentru zionarea cu legume este încă a populaţiei. restanţele sînt de-a dreptul im­ furilor perisabile în special.
descărcăm repede şi transportăm vînzare de mai bine de 10 zile, necorespunzătoare reiese şi din presionante : 13,7 tone la ceapă, Comparăm în acest sens, intră­
— Tovarăşi, văd că vă inte­ direct în magazin. Desigur, în cu toate că la unitatea nr. 25, faptul că în lunile iulie şi au­ 12,5 tone la rădăolnoaise, 35 rile şi desfacerile de mărfuri (in­
resează îndeosebi aprovizionarea cele care-s mai aproape. Maga­ tone la varză, 107 tone la car­ tervalul e acelaşi: iulie, august
zinul care primeşte astăzi m ar­ în primele 15 zile ale lunii s-au gust planul valoric al acestor tofi noi, 110 tone la roşii, şi prima decadă din septembrie).
cu legume şi zarzavaturi a mi­ fă, primeşte şi mîine şi poimîi- vîndut circa -14.000 kg. Se pare trei unităţi nu a fost realizat de La roşii, diferenţa între intrări
nerilor Văii Jiului. Foarte fru­ in septembrie, exceptînd ro-
mos. Dar cred că nu asta-i prin­ ne. Cele care-s mai departe, Uri- că această unitate este văduvită nici una din ele.
cipalul acum. Este adevărat că cani, Lonea etc. primesc mai rar.
noi nu ne-am îndeplinit planul de Locaţia-i de vină. Asta-i... Trei unităţi, aceleaşi lipsuri

Desigur interlocutorii nu s-au La Vulcan, unităţi Aprozar şi fructe în cantităţile necesa­ duse. Despre acest luonu vorbesc

aprovizionare, dar asta nu în­ mulţumit cu acest răspuns şi au mal importante sînt în număr re, La timp şi de oaa mai bună atît cumpărătorii, cît şi gestio- şiile, rădăoinoasele (la care si şi desfaceri este de 90 tone, la
seamnă că n-avem mărfuri pe pornit la cercetarea faptelor. de trei. Unitatea nr. 18 situată calitate. Modul în oare unită­ narii. tuaţia pare a se fi îmbunătăţit)’ ceapă de aproape 31 tone, la
reţea. Ba dimpotrivă mărfuri sînt Cele aflate sînt consemnate mai în colonie, unitatea 10 plasată ţile lamintite îşi îndeplinesc !ro­ şi leguminoasele, din întreg pla­ rădăcinoase de 37 tone, la var­
destule. Depozitul nostru e pliin, jos. Sîntem siguri că ele nu vor în plin centru şi cea cu nr. 17, lul, departe de a fi cel aşteptat, — Primim prea puţin,, mult nul lunar, pînă la data de 18 ză de 33,6 tone. Ia legume de
magazinele de desfacere aseme­ în piaţă, avînd probabil meni­ !dovedeşte — din păcate — de­ prea puţin faţă de posibilităţile inclusiv era realizată intrarea
fi pe placul tov. Wegh, dar rea să influenţeze preţurile pro­ zinteresul conducătorilor O.C.L. noastre de desfacere. Lipsesc în 230,7 tone, lia ciairtofi de 47 tone.
nea. Oamenii au cumpărat aproa­ n-avem ce-i face. Cei care au duselor ţăranilor — preţurile Aprozar Petroşani. Şi iată de special roşiile, ardeii, castrave­ mărfurilor în depozitele O.C.L La fructe, exceptînd sortimen­
pe tot ce le-a trebuit. Roşiile nici cercetat faptele, „fie vorba în­ pieţii neorganizate cum s-ar ce: ţii, varza şi fructele. Numai Aprozar, doar în proporţie de
nu mai trec, la cartofi acum e tre noi“, au ajuns la concluzia zice. struguri şi iar struguri. Cel 35 la sută la ceapă, 49,2 la sută tul pepeni care marchează 149,4
că e posibil ca oamenii să mă- Prea puţine mărfuri puţin dacă ar fi ca lumea... tone intrate şi nedesfăcute, în
sezonul, iar varza ştiţi, cea de nînce legume fără ca tov. Wegh Rostul acestor unităţi, bine la cartofi şi 48,7 la sută la var­ general diferenţele sînt „mici“
să plătească locaţie pentru va­ cunoscut de altfel, este de a a- La unitatea nr. 18, responsa­ Aşa spune tovarăşa Pop ză, procente din care se poate (oscilează între 3,2 tone la mere
vară s-a terminat, iar cea de proviziona populaţia cu legume bila magazinului abia prididea Saidia şi tov. Jurist Berau. Aşa şi 23,4 tone la pere).
goane. să satisfacă cerinţele cumpărăto­ spune realitatea. trage concluzia că fără eforturi
toamnă nu a început să se cu­ rilor. Se cumpărau cartofi, cea­ deosebite planul lunar e serios Chiar luînd în considerare
De calitate să nu mal periclitai. stocurile create (10 vagoane
Prin unităţile Aprozar din Petroşani castraveţi muraţi, 25.000 kg bu­
Aceasta e situaţia intrărilor

Nu trec roşiile ? me de diferite legume şi zarzava­ — Ţi-arn da imediat, dar n-a­ pă, morcovi, usturoi şi.,, cam vorbim... de mărfuri pe trimestrul III, în lion, 10.000 kg varză murată şî
vem cu ce-i transporta. Vino mai atît. Cele cîteva vinete — albe mare. Luînd acum planul de a- 2.000 kg fasole în saramură) se
turi. Cartofii şi roşiile în spe­ tîrziu. — nu stimulau interesul dorito­ — Am primit azi dimineaţă provîzionare, intrările cumulate poate afirma că n-a existat preo­
rilor. Strugurii, îndesaţi ca vai 500 kg struguri — începu tova­ pe iulie, august şi prima deca­ cuparea de a desface cît mai ra­
In Petroşani au fost vizitate cial sînt cele mai căutate. Cu Şi Colesnicianu a venit şi mai de ei într-o ladă, erau priviţi răşa Pop. Nu-i cumpără nimeni. dă a lunii septembrie, şl compa- pid prin unităţi mărfurile, fapt
toate unităţile de desfacere ale cartofi, unele unităţi sînt bine tîrziu, dar a primit acelaşi răs­ fără pic de ouriozitate şi dacă De oaliiiate mai bine să nu vor­ rîndu-le cu desfacerile realizate ce a dus la situaţia că sute de
Aprozar. In general, ele sînt aprovizionate. Chiar şi cu roşii puns de la depozit: din greşeală cineva îndrăznea bim... în aceeaşi perioadă, ajungem la kilograme de mărfuri să fie tre­
să guste, era pare-se lecuit de o serie de concluzii care bla­ cute la butoi sau chiar (de ce
bine aprovizionate. Magazinele am putea spune, dar cu roşii mai — N-avem decît trei autoca­ pofta lor. Grimasa ce urma do­ Ba, dimpotrivă, să vorbim. mează serios activitatea condu­ n-am spune-o) aruncate.
mioane. Unul a plecat la Haţeg, vedea riiai mult oţet decît nec­ Lăzile, aşezate una peste alta cerii O.C.L. Aprozar.
gestionate de tovarăşii loan Co­ mult zeamă (adică slrivib), pe altul îl încărcăm pentru Vulcan, tar. Ce să-i faci, aşa-s strugu­ în depozit, erau — într-un fel Intr-adevăr, şi cifrele vorbesc.
al treilea... rii la Vuloan. Acri, aari de-ţi de a spune — în... must pro­ La roşii, în perioada amintită, Nu, tov. Wegh şi Cioară ? 1
clea şi Ana Balog, sînt cele mai care oamenii nu prea le cum­ fac gura pungă. Şi terciuiţi. priu. Strugurii, terciuiţi, acri,
bune. Aici, consumatorii găsesc pără. In ziua de 17..s6ptembrie, Şi a plecat Colesnicianu din buni doar pentru oţet. In ges­
nou cu mîinile goale. Cumpără­ La-ora raidului, în magazinul tiunea tov. Jurist Bercu, cu cî­
întotdeauna cartofi, ceapă; ardei s-au descărcat în piaţă două au­ torii îi cer cartofi, cartofi sînt în cu pricina, roşii nu erau, var­ teva zile in urmă, din 5 lăzi cu
depozit, dar n-are cu ce-i aduce. za lipsea, de ardei graşi nici prune, abia s-au putut alege 2
de toate felurile, conopidă şi al­ tocamioane cu roşii frumoase. pomeneală, ca să ttu mai vorbim kg spre vînzare. Restul, la bu­
„Avem mijloace de transport de castraveţi şi fructe. toi. La fel ca strugurii.
tele. De altfel, aceste unităţi au Ele s-au vîndut imediat. Ca-nti- suficiente“, nu-i aşa tovarăşe — Dar cu mărfurile oare nu
Wegh? Da, cam aşa stă în mare a- se pretează la semiindustriali-
şi clientela cea mai numeroasă. ' tăţi mari de roşii însă, descăr­ provizionarea Vulcanului. Ro­ ziare ?
„La pomul lăudat, să nu şiile, sortiment din cale afară
T.-a aceasta contribuie !atît apro­ cate în ajun, au rămas tot în te duci cu sacul mare" de solicitat la actualul sezon, — A, ou pepenii, cu ardeii,
sosesc aşa „cu ţî-riita“. Sînt cu vinetele ? Apoi, pentru astea
vizionarea bună cu mărfuri, cît halele pieţii, pentru motivele a- Mult lăudatul şi arhiplinul de­ cuvintele unei cumpărătoare ca­ C IT EV A
pozit al Aprozarului din Petro­ re aştepta de mai bine de două facem un proces verbal şi le a-
şi deservirea promptă şi con­ rătate mai sus. şani s-a dovedit de fapt a fi des­ ore în faţa unităţii din piaţă. Şi nuncăm. Doar nu le-om ţine în
ştiincioasă din partea vânzăto­ Dar nu numai unele cantităţi tul de sărac. In afară de o gră­ nu era singura. depozit.
rilor. madă mare de cartofi, de cîteva
de roşii puse în vînzare de A- sute de lăzi cu struguri (buni — Au venit mai acu o săp­ Despre calitatea acestor măr­ R E C O M A N DĂRI
Totuşi şi în aceste magazine, prozar sînt de proastă calitate. doar pentru oţet), sosiţi de la tămână 10 lăzi cu roşii la atît furi ne-a vorbit în aceleaşi cu­
considerate cele mai bune din Ardeii şi castraveţii au un as­ U.R.C.C. Gura Jiului, regiunea amar de oameni. Eu n-am a- vinte şi gestionarul cantinei din Nu se poate spune că pieţele din raionul Petroşani au fost
oraş, lipsesc anumite mărfuri, pect jalnic, iar strugurii sînt re­ Craiova, de o grămadă de pe­ pucat; a fost bătaie pentru ele, Vuloan. lipsite de legume, zarzavaturi şi fructe. Acestea s-au găsit întot­
mult cerute de consumatori. De cunoscuţi doar după etichete. De peni, majoritatea stricaţi, de Auzeam că azi o să vie un ca­ deauna în magazine. Necazul însă în problema aprovizionării
pildă, la unitatea nr. I, lipseşte ce ? Pentru că Aprozarul con­ două grămăjoare cu morcovi şi mion, dar uite că-i 6 şi jumă­ Că gestionarii şi lucrătorii u- !populaţiei a constat în ce priveşte cantitatea şi calitatea mărfu­
varza de aproape 2 săptămîni, tractează aceste produse cu u- ardei graşi, nu se mai vedea ni­ tate şi încă n-ia sosit. nitaţilor respeotive îşi pierd nop­ rilor. Nu odată pe piaţă au lipsit fructe, legume şi zarzavaturi,
iar roşiile pe care le primeşte nităţi de la mari distanţe, pentru mic. E drept că pe linia de ga­ ţile sortind legumele şi fructele tocmai în sezonul în care ele erau din abundenţă. Aşa de pildă
sînt insuficiente. In ziua de 17 raj aşteptau cîteva vagoane să La acelaşi magazin, diminea­ spre a realiza pe cît posibil fructe ca prune, cireşe, piersici etc. au fost aduse în cantităţi
septembrie, în acest magazin s-a că aceste unităţi expediază orice fie descărcate, dar şi cu acelea ţa sosiseră 75 kg ardei, după ce planul, că zeci de kilograme de insuficiente şi în cele mai multe cazuri au fost de proastă cali­
depozitul tot nu s-ar fi umplut. timp de 4 zile au lipsit cu de- legume şi fructe iau drumul bu­ tate. Mari cantităţi din aceste mărfuri au luat drumul conservării,
primit cantitatea de 366 kg ro­ fel de mărfuri, iar Aprozarul le Se vede treaba că la Aprozarul săvî-rşire .La unitatea 10, au toiului,!că alte zeci de kilograme sau chiar aruncate ia gunoi, în loc să fie date spre vînzare popu­
şii. După numai o oră de la pu­ „înghite“, pentru că, în sfîrşit, din Petroşani, „problema nr. 1 lipsit cartofii nu mai puţin de­ sînt aruncate, că cetăţenii Vul­ laţiei. La fel s-a întîmplat şi cu roşiile. Acum cînd este perioada
nerea lor în vînzare, se termi­ nu se achiziţionează în cantităţi nu-i aprovizionarea“. Aceasta cît 10 zile, iar fasolea usoaţă canului sînt lipsiţi de posibili­ optimă pentru fiert bulion, O.C.L. Aprozar Petroşani nu poate
naseră. suficiente struguri din regiunea „merge“ strună. De altfel, co­ timp de 2 . săptămîni. Acestea, tatea unei aprovizionări ritmice, face faţă cerinţelor. Puţinele roşii aduse pe piaţă au fost însă
noastră, care-s mult mai aproape mentariile sînt de prisos. Rămî- ca şi faptul că se fac uneori în cantităţi suficiente şi de oa- dese ori de calitate necorespunzătoare, zdrobite.
— Se vînd ca pîinea caldă, ne valabilă pledoaria tov. Wegh, vînzări masive, dovedesc că 1iţaţe ou cele necesare iernii,
spunea tov. Ana Balog. Oame­ şi mai buni. care ţine loc de legume şi zar­ piaţa e insufioient aprovizio­ pare să nu preocupe forurile Că există o oarecare lipsă de interes pentru aprovizionarea
In aceste condiţii, e de mirare zavaturi pe tot timpul iernii. nată din punct de vedere can­ conducătoare ale O.C.L. Apro­ în perioadele optime, o dovedeşte şi faptul că în aceste zile
nii fac bulion.. Păcat că nu pot titativ cu cele mai solicitate pro- zar Petroşani. Aprozarul nu are pe piaţă nici un kilogram de varză de toamnă,
să le vînd mai multe. De altfel, oare faptul că înşişi gestionarii iar ceapa şi ardeii sînt în cantităţi mult prea mici. Strugurii
de la începutul lunii septembrie, acestor unităţi, cumpără struguri Povestea gîştelor care în acest an sînt mulţi, în loc să fie aduşi din regiunea
în nici o zi n-am primit canti­ de la particulari, că aceştia din Hunedoara, sînt aduşi din alte regiuni, necorespunzători ca­
tatea de roş'i planificată. Ba cîte urmă vînd strugurii la preţul de De fapt nu e o poveste. E lităţii, acri şi sfărîmaţi.
odată ni s-a livrat chiar mai pu­ 5—6 lei kg, iar roşiile cu 2 şi realitate şi, vai, oam tristă. Ve­
ţin de jumătate. Chiar şi astăzi... 3 lei kg? Conducerea O.C.L. Aprozar Petroşani (director tov. St.
Cioară) nu a impulsionat furnizorii să-şi respecte contractele.
Intr-adevăr, roşiile „nu mai „Avem mijloace de
Ar fi fost de dorit ca delegaţii permanenţi din regiunile Cra­
trec“. Nu-i aşa, tovarăşe Wegh? transport suficiente"
iova şi Timişoara, să fie făcuţi răspunzători de aceste deficienţe.
Roşii şi struguri doar Alexe Colesnicianu, gestiona­
în scriptele Aprozar rul unităţii nr. 2, n-avea cartofi S-a orientat cu totul greşit conducerea Aprozar cînd a nu­

Cele trei uni'aţi din phta o- în magazin. Pentru aceasta s-a mit la G.A.S. Haţeg un achizitor. Această unitate, pe lîngă că

raşului, aduc multe benei ici t A- dus la depozit dimineaţa la ora 7. este doar la „cîţiva paşi" de Petroşani, nu este nici furnizorul

prozarului. Zilnic, de aici, iau — Daţi-mi cartofi, fraţilor, că principal. Locul unui achizitor credem că este acolo de unde se

calea pivniţelor, mii de kilogra- n-am ce vinde... 'face aprovizionarea cu cantităţi masive.

Operativitatea în distribuirea mărfurilor la unităţile de des­

facere, lasă încă de dorit. Nu odată s-a întîmplat ca mărfurile

niseră cu cîteva zile înainte la sosite în depozitul central să fie predate unităţilor după cîteva

Piaţa oraşului Lupeni este în­ in pia|a »aptei Lupeni juns la aceeaşi concluzie: „De depozitul din Petroşani, nişte zile, atunci cînd ele începeau să se strice. In asemenea con­
totdeauna aglomerată. De aceea ce ni le-au mai trimis ? 1“ lăzi cu gîşte. Deşi a solicitat diţii desigur că nu se putea pune Ia dispoziţia consumatorilor
şi Aprozarul a deschis aici cele cîteva zile. De ce? Simplu. To­ Ura, ne-au sosit fructe ! şi Vuloanul o cantitate mai ma­ mărfuri proaspete şi de calitate. Tot din această cauză multe
mai multe unităţi ale sale. In varăşul Vasile Galaţă, referentul Ce se îmtîmplase ? re (5—7 lăzi), a primit doar .mărfuri s-au stricat prin depozit şi magazine.
mare măsură, acestea satisfac tehnic al depozitului din Lupeni, Cu această exclamaţie, au în- una. Unităţile din Petroşani
cerinţele consumatorilor. Acum explică situaţia în ctîeva cu­ tîmpinat lucrătorii Aprozarului Sosiseră 156 kg de piersici, (de, centru) au primit cît au O proastă orientare a manifestat O.C.L. Aprozar Petroşani
însă, în preajma iernii, cînd vinte : din Lupeni cele 2.000 kg de toate bune de băgat la butoi solicitat. Pînă aici totul bine. şi în ce priveşte încheierea de contracte. A trebuit să treacă
toate gospodinele se îngrijesc de fructe care le-au sosit în ziua pentru fermentaţie, 1.835 kg- de Imai bine de o jumătate de an, ca să se încheie contracte cu
aprovizionarea cu legume şi zar­ — In septembrie am primit de 15 septembrie. Şi cu toate că prune, din care abia 40 la sută După cîteva zile însă, s-a G.A.S.-urile şi Agevacoop-urile din regiune. O.C.L. Aprozar va
zavaturi, magazinele se golesc numai 15.000 kg de ceapă, ceea era duminică, au început des­ au putut fi puse în vînzare, res­ constatat că petroşănenii nu trebui să lupte pe viitor ca toate pieţele din Valea Jiului să
ce pentru Lupeni e destul de pu­ cărcarea imediat, cu multă în­ tul luînd destinaţia „butoi“, 130 prea sînt amatori de gîşte. So­ fie asigurate cu cantităţile de mărfuri necesare, astfel ca acestea
repede şi tot repede ar trebui să ţin. Varză n-am mai primit de sufleţire. Curios însă faptul, că kg de pere, din care 70 la sută luţia ? La Vuloan cu ele, că să-şi poată realiza zilnic plănui de desfacere.
fie umplute cu mărfuri. Uneori pe măsură ce fructele ajungeau doar au cerut gîşte. Şi într-o
vreo lună de zile. Am primit în au avut aceeaşi soartă. bună zi, gestionarul Jurist In aceste zile gospodinele îşi pregătesc cămara cu fructe,
însă lucrurile nu se întîmplă în­ schimb promisiuni, multe promi­ în magazia de mînă din piaţă, De ce le-or mai fi trimis cei Bercu se pomeneşte eu cîteva legume şi zarzavaturi pentru iarnă. Acest lucru sîntem con­
siuni de la tov. Wegh şi de la entuziasmul lucrătorilor scădea. lăzi cu gîşte. Omul, le pune vinşi că-I cunosc şi tovarăşii de ia O.C.L. Aprozar. Pentru a
tocmai. de la depozitul din Petroşani, în vitrină, deschide unitatea cu ieşi însă din situaţia actuală, trebuie luate asemenea măsuri
întreaga conducere a Aprozaru­ Dar şi mai curioasă a fost ex­ cîteva ore înainte de vreme şi care să ducă la o abundenţă de mărfuri pe toate pieţele din
N-avem varză, n-avem lui din Petroşani, care întotdeau­ clamaţia unuia dintre ei, care asta nu s-a putut afla. S-a con­ aşteaptă cumpărătorii. Aceştia
ceapă după ce a terminat cu descăr­ vin, privesc gîştele şi pleacă. Valea Jiului. Şi acest lucru este posibil. Atunci cînd condu-'
na au grijă să ne anunţe că „în carea, a rostit cu ciudă şi amă­ statat însă că transportul pe a- De cumpărat nu se îndură. Sînt cerea Aprozar a depus eforturi a asigurat piaţa cu mărfuri
Multe gospodine care au ve­ curînd ne va sosi şi ceapa. cam „bătrîne“ gîştele. multe, bune şi la preţuri convenabile. Experienţa acestei peri-,
răciune : ceastă distanţă a fost plătit şi oade trebuie folosită şi acum.
nit în piaţă să-şi umple coşurile E clar? Iată de ce multe gos­
cu legume şi zarzavaturi, n-au podine care au venit să cum­ — De ce ni le-au mai trimis?! că s-au plătit de asemenea oa­
putut să cumpere decît cartofi,
pere ceapă şi varză au plecat a- menii care au lucrat la încăr­

carea şi descărcarea lor. Să mai
spună cineva că tovarăşii din

conducerea Aprozarului Petro­

ardei şi din cînd în cînd roşii. casâ cu coşurile pline de „n-a­ Cei care au cercetat apoi con­ şani, nu lucrează cu cap şi nu Ce facem cu gîştele, tovarăşe Brigada de raid: GH. PAVEL, V. FURIR, A. JURCA

Varză, ceapă, n-au mai văzut de vem“. ţinutul lăzilor cu fructe, au a- fac economii... Wegh ? Ce facem ?