Page 7 - 1957-09

’ n • :¦ >

Nr. 845 DPVMUL SOCIALISMULUI Pag. 8
t-.w i .WIOU

VI AŢ A DE P A R T I D C reşfe producţia de zahăr a fă rii noastre

Organizafia de bază luptă pentru La fabricile de zahăr din Giur­ vată anul acesta depăşeşte cu
giu, Arad, Timişoara şi Chitiia 14.000 hectare pe cea planifi­

Întărirea rínduriior partidului au fost produse zilele acestea cată.
primele cantităţi de zahăr din Datorită asigurării materiei
' Cel de-al Il-lea Congres al care i le povestea tatăl său ca­ partid. Cuvintele rostite în a- noua recoltă de sfeclă.
partidului a trasat ca sarcină re a avut de suferit mizerie şi dunarea generală ,a organizaţiei prime, precum şi faptului că
să se asigure creşterea în par­ bătaia pentru a învăţa mese­ de bază le stăruie şi acum me­ După aprecierile preliminare, anul acesta îşi va începe activi­
tid a numărului de muncitori rie. Azi, pe el, comuniştii îl a- reu în minte ca un legâmînt în în cîmpia Dunării şi în Banat tatea noua fabrică de zahăr de
— în special din industrie — jută să pătrundă în tainele me­ faţa partidului „Vom lupta cu recolta de sfeclă de zahăr din a- Ia Livezi, regiunea Craiova, în­
care lucrează direct în produc­ seriei. Aşa procedează tovarăşul toată puterea şi priceperea noa­ nul acesta depăşeşte cu circa 25 zestrată cu utilaj modern, pro­
ţie, astfel ca elementul munci­ Faur. Cînd are un pic de timp stră pentru a dovedi că meri­ la sută pe cea din anul trecut. ducţia de zahăr din acest an va
creşte simţitor. In semestrul i! al
Unităţile socialiste, precum şi acestui an se vor produce circa
ţăranii muncitori cu gospodărie

tor să devină precumpănitor liber, îl vezi în jurul tinerilor tăm această cinste“. individuală, care au încheiat în 26.300 tone zahăr mai mult de­

în partid. Pe baza acestor in­ Uivari, Beldeanu şi Haneş. Le Şi se ţin de cuvînt. Ei iau ob­ acest an contracte cu fabricile cît în perioada corespunzătoare

dicaţii preţioase, organizaţia de vorbeşte despre transformările ţinut însemnate depăşiri în. ca­ Uzina cocsochimică din Hunedoara, una dintre marile realizări ale producătoare, duc la bazele de re­ a anului trecut.
bază de la Atelierul central de mari din ţara noastră, în con­ drul zilei record organizată în regimului democrat-popular. In prim plan, subsecţia de debenzolare. cepţie cantităţi de sfeclă din
reparaţii utilaj minier din Al­ diţiile cînd poporul conduce, des­ cinstea zilei de 23 August, iar. noua recoltă. Suprafaţa culţi* Lucrări
ba Iulia a dobîndit o bună ex­ pre necesitatea de a extinde acum Nicolae Uivari şi Gheor­

perienţă în organizarea muncii iniţiativele de muncă, des­ ghe Beldeanu se numără prin­ di o auto impuneri
tre cei mai buni muncitori ai
politice pentru primirea de noi pre sarcina ce s-a încredinţat întreprinderii, fiind iubiţi şi a- Un cabinet tehnic cu activitate fructuoasă In comunele raionului Brad. înce-
preciaţi de către toţi cei din a- pînd din luna aprilie cînd s-au votat
membri şi candidaţi în partid: întreprinderii de a repara cît telier. fondurile de autoimpuuere, precum şl
lucrările ce vor îl executate, s-au fă­
Anul trecut şi în acest an, mai multe utilaje miniere, ne­ Avîlnd grijă deosebită faţă de Ştiam că la cabinetul teh­ comotivelor cu acumulator, tip ne eforturilor la care este su­ cut mari progrese. Astfel, pînă a-
munci Sorii înaintaţi, comuniştii nic al minei Petrilia, se pot găsi N.A. M.2 şi A.K.2. Că este aşa, pus. cum au început lucrările la cele două
la această întreprindere au fost cesare bunului mers al produc­ secţiilor, ei stabilesc de multe întotdeauna inovaţii noi, intere­ ne-o dovedeşte faptul că acea­ şcoli elementare noi din comuna Riş-
ori legături prieteneşti şi în sante. Această părere md-ia fost stă inovaţie a fost propusă pen­ Pentru asigurarea stabilităţii culiţa şi satul Rovina. Prin munca
primiţi 21 candidaţi, din care ţiei. viaţa, particulară. Se vizitează întărită din nou mai ziele tre­ tru generalizare, pe bazinul car­ de fixare a roţilor dinţate co­ entuziastă a cetăţenilor de aici lu­
reciproc, vizionează filme îm­ cute, cînd tînăra ingineră Pau­ bonifer al Văii Jiului. Autorul nice, s-au făcut patru canale în crările au ajuns acum la un stadiu îna­
20 muncitori direct productivi. Invătînd de la tov. Faur, a- preună, discută probleme politi­ la Jugureanu, şefa cabinetului ei este inovatorul I. Sardy. loc de unul, iar cele patru piu­ intat. De asemenea, în vederea des­
ce interne şi internaţionale. tehnic, mi-a ales dintr-un mal­ liţe de fixare au fost supradi­ chiderii noului an şcolar s-au execu­
Cărui fapt se datoresc rezul­ tît rostul muncii de azi, cît şi dăr de dosare pe cele mai noi La axul vechi, la capetele mensionate de la 12 la 20 mm. tat reparaţii parţiale şi generale la
Organizaţia de bază de la a- şi mai rentabile pentru exploa­ pentru fixarea roţilor, diame­ Aceasta, pentru a face posibilă 11 şcoli elementare, în comunele Ri-
tatele obţinute şi cum a mun- metodeie practice de lucru, telierul central se orientează tare. trul era de 50 mm., protejate introducerea celor 4 şuruburi de biţa, Buceş, Vălişoara, Baia de Criş
după faptul că fiecare candidat fiind de un rondel de diferen­ fixare pentru siguranţă. Şurubu­ şi altele.
cit organizaţia de bază pentru Gheorghe Beldeanu, Nicolae Ui­ trebuie să simtă că el face parte Dispozitiv de tăiat şine ţiere de ecart'ament, din_ care rile introduse în cele patru ca­
dintr-o organizaţie comunistă. cauză axul rămînea subdimen­ nale, în afară de faptul că eli­ Tot din fondul de autoimpuneri au
a le obţine? vari şi Dumitru Haneş, fac a- Pentru verificarea calităţilor mină complet posibilităţile de început în acest ar. şi construcţiile
personale ale candidaţilor de slăbire, nu permit nici deplasa­ căminelor culturale din comunele Bă-
înainte de toate trebuie spus cum reparajii şi lucrări de cea partid, aceştia sînt antrenaţi la rea roţilor conice şi a pinionu­ iţa, Blăjeni şi Valea Bradului. Ast­
îndeplinirea diferitelor sarcini, lui de atac. Aşa stînd lucrurile, fel, Ia căminul cultural din liăiţa şi
că succesul în întărirea rîn- mai bună calitate. sînt ajutaţi să-şi ridice nivelul se înţelege cît de valoroasă şi Valea Bradului, pînă acum lucrările
duriilor partidului a fost posi­ După un timp, ajutorul per­ politic şi ideologic, sînt pregă­ de rentabilă este inovaţia ino­ au ajuns la acoperiş, iar la cel din
tiţi cu căldură tovărăşească în vatorului I. Sardy. Blăjeni s-a turnat deja fundaţia. De
bil, deoarece organizaţia de severent, atitudinea plină de vederea acordării înaltului titlu „Dispozitiv de tăiat şine de sionat faţă de cerinţele de înre­ asemenea au fost executate şi o se­
bază a căutat să pătrundă cu grijă tovărăşească faţă de ei de membru de partid. Este de cale ferată in subteran“, se in­ gistrare. Acest lucru ducea du­ Aplicarea unui tambur rie de reparaţii la căminele cultu­
remarcat şi faptul că pentru a-i titulează lucrarea inovatorului pă sine la gîtuirea sau ruperea rale din Vata de Jos şi Blâjeni-sat.
competentă în problemele de şi-a atins scopul. Intr-o zi, au introduce cît mai biné în pro­ P. Oprean, desenator tehnic la Inovatorii P. Ciupercă, ingi­
producţie, ea mobilizează colec­ stat de vorbă cu tov. Faur. E- blemele muncii de partid, biroul mină. Dispozitivul constă din lui. Folosirea judicioasă a fondurilor
organizaţiei de bază mobilizea­ ner, şi Henrich Kocso, lăcătuş, din autoimpuneri a permis ca tot în
tivul de muncitori, ingineri şi motionaţi au mărturisit gîndul ză pe candidaţi să participe la două părţi distincte. Ferestrăul O altă deficienţă >a vechiului această şerioadă să se electrifice sa­
convorbirile organizate de co­ propriu zis şi braţul de fixare ax consta în faptul ca fixarea sînt şi ei posesorii unei inovaţii tul Curechiu, să se radiofice comuna
tehnicieni la îndeplinirea pla­ ce-i frămîntă de la o vreme. munişti cu oamenii muncii, la la şină, pe care este dispus un roţilor dinţate conice ale axu­ Vălişoara, iar în comunele Criscior
discuţiile purtate de agitatori la sistem de pîrghii. Printr-un mi­ lui, se făcea ou ajutorul .a două noi. Este vorba de aplicarea u- şi Baia de Criş să se contruiască
nului de producţie. Această preo­ — De mult ne-am gîndit să locul de muncă. In acest fel, ner, se pune în mişcare ferăs­ piuliţe înguste şi o rozetă de cîte un grajd comunal. Cetăţenii co­
candidaţii învaţă să desfăşoare trăul. Deasupra ramei ferăstrău- numai 1 mm grosime. Acest nui tambur în locul stelei de la munei Buceş au construit un pod,
cupare a trezit în rîndurile facem cererea de primire în rîn­ munca politică de masă, într-un sistem de fixare, fireşte, nu co­ iar cei de la Baia de Criş, dcuă
cuvînt se pregătesc să devină lui, există o greutate care apa­ respundea eforturilor cerute, du- capul de întindere al transpor­ fîntîni.
muncitorilor, mai ales a celor durile candidaţilor de partid. adevăraţi comunişti, cadre de cînd uneori la deplasarea roţi­
baLă ale partidului nostru. să asupra ramei şi asupra pîn- lor dinţate sau la distrugerea torului cu raclette tip T.P.l. Trebuie menţionat faptul că toate
tineri, voinţa de a lucra miai Merităm cinstea aceasta ? Ne zei, pentru ca tăierea să se lor, precum şi la deteriorarea Inovaţia prezintă avantajul că aceste lucrări au fost executate nu
v. p. poată executa în cele mai bune numai prin folosirea fondurilor din
bine. S-a creat astfel terenul vor primi oare comuniştii ală­ condiţiuni. pinionului de atac. In general, elimină rulmenţii care se pro­ autoimpunere, dar şi prin munca vo­
Schimbul luntară a cetăţenilor.
prielnic creşterii muncitorilor- turi de ei ? Cu ajutorul acestui dispozi­ vechiul ax provoca scoaterea pre­ cură mai greu şi se defectează

talentaţi ca Izidor Zamă, Nico- — Cred că da. Voi sînteţi mai uşor. De asemenea, prin a-

lae Uivari, Gheorghe Beldea- băieţi de treabă — a spus tov. plicarea tamburului, forţa trans­
misă de lanţ se repartizează
nu, Alexandru Cutcan şi alţii, Faur. Sînteti în fruntea munci­
mai uniform. In urma aplicării
care, prin avîntul lor creator, lor, atenti, săritori. In oameni tiv, şinele se pot tăia cu un. mi­ matură a locomotivelor din uz, inovaţiei, se va mări durata de
nim de efort şi într-un. timp care necesitau o reparaţie costi­
au dat naştere la numeroase ca voi partidul are încredere. relativ scurt. înainte vreme, o- sitoare. lucru a capului de întindere, iar
peraţia de tăiere 'a şinelor se
iniţiative şi raţionalizări. Eu gîndesc că meritaţi să fiţi executa manual, în condiţii ru­ La 'axul nou, se elimină posi­ desele reparaţii curente şi revi­
dimentare, cu un randament bilitatea de rupere a capetelor
Preocuparea fată de proble­ primiji în rîndurile partidului. zii vor fi eliminate aproape
complet. Anual se realizează o
mele de producţie a dat roade Ţineţi însă minte, ce vă spun.
economie antecalculată de 30.000
nu numai în direcţia creşterii Ga să deveniţi membri de par­ scăzut şi eforturi fizice mari. acestuia, mărindu-i-se rezisten­
lei.
muncitorilor ci şi în aceea a tid nu este deajuns numai să Modificarea axului de ia ţa prin supradimensionarea lor
roţile locomotivelor cu 10 mm. Este strunjit conic, GH. TAUTAN
apropierii acestora de partid. fiţi fruntaşi în muncă. Trebuie cu acumulator fapt oare face posibil ca prin
strîmgerea piuliţelor de fixare
De regulă, membri de partid să fiţi exemplu din toate punc­

îşi aleg pe cei mai înaintaţi tele de vedere. Or, Uivari are

muncitori, de -c-are se ocupă pe încă uneori atitudine de pasivi­ Cea mai interesantă inovaţie s,upradimensionate cu pasul fi-
diiint*i «uNltllinm-vumll tt ir mn i pn , prvaorrAe an Ffii mm /o*>­. *
baza relaţiilor ce există între ei tate fată de unele sarcini ce-i dificarea axului de la roţile lo
letului mărit de la 1-5 mm, res­
la locul de muncă şi în afara sînt trasate pe linie de LJTM pectiv de la 2-5 mm, şi cu gro­

întreprinderii. Partidul nu îngăduie asemenea simea mărită de la 6 la 35 mm,

Iată numai un exemplu : iov. atitudini. tineretului ¦ axul să reziste cu mult mai bi­

Gheorghe Faur s-a ocupat de Este adevărat că Uivari a
Nicolae Uivari, Gheorghe Bel- pus la inimă aceste vorbe. Şi-n

deanu şi de Dumitru Haneş. scurt timp, luptînd cu sine în­ ( Urmare dlrt pag. l-a) neretuluî fruntaş pe sectorul oţelărie...

Trecutul lui Nicolae Uivari, suşi, a biruit lipsa ce i s-a a- ------------------- —--------------- • Inginerul Kraft Natan, şeful de '
rătat, a izbutit să fie fruntaş
de pildă, este asemănător cu şi în munca obştească. Şapte ani în oţelărie. Pe „omul doi" schimb, foarte ocupat, a reuşit să-mi
trecutul altor tineri care au lu­
crat la patroni. I-a fost greu în Dorinţa lui Nicolae Uivari, de la cuptorul 2, îl cheamă Chir spună doar a tît: „E cel mai bine
viată şi a dus-o rău pentru că Dumitru Haneş şi a lui Gheor­
tatăl său, atunci, cîştiga puţin ghe Beldeanu a devenit fapt. Matei. Pe „omul trei" îi cheamă tot organizat schimb. Oamenii din schim-
şi greutăţile erau mari îşi a- Au fost primiţi candidaţi de
minteşte de atiîiea lucruri pe Chir Matei. Primul are 40 de ani, bul tineretului fac un tot, sudat, dis- Hunedorenii au ti2agcîş puncte
iar al doilea are 19 ani. Tatăl şi fiul. ciplinat...”.

Cum putea Chir Matei să nu-şi facă Inginerul Văduva mi-a spus tot a-

fiu! oţelar ? Pentru că vedeţi, oţe- tît de lapidar: „La sfîrşitul fiecărei Puţini au fost, din cei pes­ traşi, în dorinţa de a păstra lor, care au cucerit 2 puncte
te 5.000 spectatori, ' oare să rezultatul, şi permite astfel ju­ preţioase, cu atît mai mult, cu
larii sînt un fel de oameni care luni, schimbul tineretului dă mai gîndească măcar că jucătorii cătorilor de la Progresul să cît au jucat în deplasare şi îm­
de la Progresul Sibiu vor pă­ pună stăpînire pe joc. Totuşi, potriva unei echipe redutabile.
nu aleargă după muncă uşoară. Pen- multe tone de oţel", răsi terenul învinşi, chiar la ci acţiunile lor sînt anihilate de
acasă. Ş i părea că într-adevăr către apărarea imediată sau re­ Au jucat form aţiile: ,,Ener­
tru ei, e o mîndrie, dar şi o datorie Vuietul oţelăriei te ia parcă pe i aşa se va şi întîmpla pentru zolvate cu succes de către Ni­ gia” Hunedoara: Niculescu,
că, din primele minute de joc, culescu, care salvează în extre­ Coiciu, Panait, Calotă, Sîrbu,
CU PILA PE RUGINA de onoare să făurească patriei, cu sus. Aici nu se pot înfiripa convorbiri j sibienii desfăşoară un joc bine mis şuturile Lui Popa II şi ale B alint—Pîrvu, Tetea, Zapis,
organizat, cu acţiuni bine în­ lui Roman. Smărăndescu II, Voinescu 1.
mîiniie lor, armura de oţel. decît monosilabic, prin semne, rar, chegate, toate terminate cu şu­
turi puternice trase de către Pînă la sfîrşitul jocului, do­ „Progresul” Sibiu : Popa I,
Cînd revizia, revizuieşte de mînteială De multă vreme, cuptorul 4 e pri- poţi prinde o frază scurtă în între- Roman, Văcarii şi Dragoman, mină Progresul, dar înainta­
la poarta apărată de portarul rea nu poate fructifica şi ast­ Belaşcu, Bratu, Frunzescu, To-
i mul pe sectorul oţelărie. La acest gime... Dar trebuie să ai antene sub-1 hunedorean Niculescu. fel jocul ia sfirşit cu scorul de
1—O in favoarea metalurgişti- derici— Georgescu, Popa II, Ro­
Din cronicile vremii a- şi 85163 ploua însă prin mai întîmplat în garni- cuptor a lucrat vestitul oţelar, Valeriu ţiri, să pipăi lucrurile în adîncime. I
man, Dragoman, Văcărit.
flarăm că în primele tre- acoperişul spart în cîte- turile de vagoane ce a- Lăbuneţ, acum maistru de schimb. „Bătrînii cu inima tînără" dini
V. PIŢAN
nuri, se călătorea cu pu- va locuri. Dar nu ploua parţin reviziei de vagoane Pentru oţelarii de la cuptorul IV' e schimbul tineretului sînt comuniştii,

{in confort. Vagoanele e- numai aşa un pic să spe- din Simeria. Ne întrebăm da- o datorie de onoare să ţină în mîini- Ei au transmis celor tineri, e.xpe- S

rau neacoperite sau chiar rie lumea, ci în toată pu- c * tovarăşii de la revizia le lor steagul de fruntaşi pe sec- rienţa şi flacăra comunistă, voinţa <?

dacă erau acoperite, terea cuvîntului. Mai mul- , , tor. In noaptea petrecută cu ei la de a învinge. I-au învăţat pe cei \

., de vagoane nu fac cumva oţelărie, echipa de oţelari de ia cup- tineri că în lumea aceasta, marile
erau prost mtre{inute, ca- te banei, de voie, de ne- Oaspeţii par surprinşi de a-
cest joc şi timp de aproape 15 Pin non învingătoare
lătorii avînd astfel de su- voie, fură părăsite de revizii de mîntuială ? torul IV era formată doar din trei satisfacţii nu vin de pe urma suc- - minute joacă timoraţi, gîndin-

ferit capriciile naturii. S-ar călători, care preferau să Tot ce e posibil, din mo- oam eni: doi erau în concediu. A- ceseior uşoare şi că totdeauna omul ' du-se poate să nu se repete
ceea ce s-a întîmplat în jocul
crede că aşa ceva s-a stea în picioare decît să ment ce lucrurile se în- ceasta nu i-a împiedicat pe oţelarii de calitate pune umărul aoolo unde disputat, tot la Sibiu, în ca­ In jocul din cadru! categoriei A, tul 44 de către Teodorescu, în
drul Cuipei Primăverii, cînd au care s-a desfăşurat duminică, pe urina unei lovituri în bară, care
putut întîmpla numai pe fie udaţi leoarcă. Cît des- tîmplă aşa cum v-am de la cuptorul IV să dea şarja la e mai greu. Tinerii oţelari au învăţat pierdut cu 3—0. După 15 m i­ stadionul Energia din Petroşani, apoi a ricoşat în poartă. Jocul
nute de joc, hunedorenii îşi re­ în faţa a peste 6.000 de spec­ continuă cu o notă de dominare
timp şi oţel de bună calitate. bine această lecţie. Dovadă: tonele vin însă şi pun stăpînire pe tatori, între echipele Energia dm partea gazdelor, pînă în
joc. Apărarea, care a excelat, Petroşani — Flacăra Ploeşti, minutul 70, cînd oaspeţii sînt
vremuri. Şi totuşi... pre bagaje, acestea la relatat. Am stat de vorbă în noaptea aceea de oţel peste, pian, date patriei de trimite mingi bine plasate îna­ ambele echipe au luptat pentru acei care iau iniţiativa unui a-
intării şi aceasta, prin combi­ un rezultat cit mai favorabil. tac bine închegat, dar fără re­
In ziua de 26 august, rîndul lor fură udate de-a E admisibil, însecolul cu maiştri şi ingineri, căutînd să schimbul tineretului de luni şi ani de naţii simple, din viteză, pune
înţeleg cum de a ajuns schimbul ti- zile. tot mai mult în pericol poarta în prima repriză, minerii au zultate. Trebuie menţionat că
la orele 16,30, un tren binelea, pentru că erau atomului, să călătoreşti Progresului. Zapis, Voinescu şi atacat cu mai multă dîrzenie,
Pîrvu trag în miii. 20, 22 şi cu foarte multe deschideri în a- linia de atac a minerilor a sim­
personal pleca din Si- cele mai apropiate de a- în vagoane în care ploaia 24 şuturi puternice la poartă, dîncime şi în special pe extre­
me. Singurul punct al acestei ţit lipsa lui Gabor şi Florea, ca­
meria spre Petroşani. No- coperiş. Şi ploua, ploua picură în voie? Condu­ partide a fost înscris în minu-
re au fost accidentaţi într-un
rii cenuşii ca nişte caiere într-una, pînă cînd pe cerca reviziei de r'agoane O 0 0 OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 00 00 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 -0 0 0 0 -0 0 -0 0 -0 0 -0 0 -0 0 0 0 00X3 o o oo o joc anterior.

mişcătoare, cerneau o duşumeaua vagoanelor în din Simeria este cea MA GAZIN

ploaie măruntă şi rece. cauză se făcură mici băl- mai indicată să ne răs-

Nimic. deosebit pînă aici. toace. Gurile rele spun pundă. MIERCURI 4 SEPTEMBRIE 1957

In vagoanele nr. 81176 că asemenea cazuri s-au T. GHEORGHE SPECTACOLE „George Enescu”; 14,10 Muzică uşoa­
CINEMATOGRAFICE ră rom înească; 16,25 La microfon
Metodă ingenioasă Rodica; 16,30 Solişti şi orchestre de însă ele sînt reţinute cu sigu­ Progresul Brad a debutat victorios
DEVA: Fedra; ALBA-IULIA- Jocul muzică populară romînească; 17,30 ranţă de către portarul Popa,
cu viaţa j APOLDU DE SUS: Tran­ „Vreau să ştiu“; 18,30 Muzică uşoa­
.Este o zicală în popor în cantitate dublă prin cială, s-ar putea remorca dafirii lui A11ah; BARU MARE~: Trei ră; 19,10 Muzică populară interpre­ bine inspirat şi plasat. Numărul mare de spectatori a doua oară, scorul ridieîndu-se
starturi; BRAD: Stan şi Bran stu­ tată de amatori; 19,45 Răspundem Din minutul 25, metalurgiştii care au asistat Ia intîlnirea din­ Ia 3—0. Pînă la- sfirşit, meciul
care spune cam aşa t efectuarea a două curse, ^ maşină un atelier mo- denţi la Oxford; HAŢEG: Cronica ascultătorilor; 19,55 „Noapte bună, tre Progresul Brad şi Flamura devine echilibrat, dînd astfel
amanţilor săraci; ILIA: Festivalul ti­ copii": „Fricosul" de Emil Gîrleanu; domină categoric şi golul nu roşie „7 Noiembrie” Arad au posibilitate arădenilor să mar­
„Ce-i mult nu-i sănătos“. ^ cît încârcătura b»& croitorie, care să neretului de la Varşovia; LO NEA: întîrzie să vină. La o combina­ plecat de Ia stadion pe deplin cheze unicul gol, prin Ciolac, în
Vocaţia; ORĂŞTIE: Cazul Rumean- 20.00 Concert de estradă; 21,15 Me­ ţie, Voinescu - Smărăndescu - Za­ satisfăcuţi pentru faptul că e~ minutul 56. Putem spune că e-
Nu ştim dacăl.C.R.D. „ coase nasturii rupţi şi ţev; PETROŞANI: Din nou împreu­ lodii populare romîneşti; 22,30 Mu­ pis, ultimul trece, deşi jenat, chipa lor a cîştigat la scorul de chipa Progresul Brad a avut în
nă; SEBEŞ: Taina nopţii etern e; zică uşoară romînească; Programul II: de Bratu şi, de la aproximativ 3—1, la pauză 2—0. Menţio­ primul său meci un debut pro­
transport-auto Orăştie — ln cazu nOS ru pa" hainele sfîşiate, drept re­ TE1UŞ: Pătratul 45; ZLATNA: Dru­ 14,03 Concert de muzică romînească; 16 m, înscrie printr-un şut sec, năm că acesta este primul meci miţător în campionatul catego­
muri şi destine; SIMERIA: Jan Zis- 15.00 Program de cîntece şi jocuri în colţul drept al porţii, făf-ă al echipei brădene în debutul său riei C.
cunoaşte această zicală, saSerii — Pot aiuili>,e în zultat al încărcărilor re- ka. populare romîneşti; 15,40-Muzică dis­ ca Popa să mai poată schiţa din acest an, în categoria C.
tractivă; 17,30 Muzică populară; 18,55 vreun gest. Pentru jocul prestat, s-au re­
însă ştim că autobusul centrul oraşului cu o sin- cor(j Nenorocirea este în- SELECŢI UNI DIN Sfatul medicului: „Plînsul copilului încă din prima repriză, gaz­ marcat Manea — cel mai bun
PROGRAMUL DE RADIO mic”; 19,00 Formaţii romîneşti de După acest gol, jocul devi­ dele pun stăpînire pe joc, iar de pe teren, — Drăghescu, Ivan,
care face transportul cen- gură maşină. Taxa este sg cg ţn maşină se află muzică uşoară;. 20,03 Concert de mu­ ne şi mai dinamic, dar tot hu­ Manea — cel mai bun de pe Petrescu şi Dianovschi, de la
Programul 1 : 5,10 Jocuri populare zică populară romînească; 20,45 Cîntă nedorenii domină. Cîteva con­ teren — Şlet şi Petrean, bom­ Progresul Brad, iar de la echi­
tru—gară şi retur, în- însă prea mică în acest multe orimame cu romîneşti; 6,15 Aăelodii populare ro- Gică Petrescu; 21,05 Opera „Aida“ traatacuri iniţiate pînă la pau­ pa arădeană Szuhanek, Baiaş şi
mîneşti ; 7,15 „Bună dimineaţa, co­ de Giuseppe V erdi; 23,15 Concert de ză de sibieni sînt şi ele opri­ bardează neîncetat poarta ară­ Mihuţ. Arbitrul Crişan Aurel de
cârcă peste 70 de pasa- caz. Pasagerii ar trebui copii, care nu se amuză pii“; 7,30 Cîntcce populare romîneşti; noapte. te . cu promptitudine de apăra­ denilor. Repriza I-a se încheie Ia Simeria a lăsat nesancţionat
9,00 Muzică uşoară; 10,00 Muzică rea oaspeţilor, care a fost la cu scorul de 2—0, prin punc­
geri, în timp ce numărul sa plătească în cazurile jg situaţia de fapt şi care populară romînească executată ia di­ Bulei inc de ştiri: 5.0C1; 600; 7,00; înălţime. In special Panait a tele marcate de Manea în mi­ jocul incorect — lovirea adver­
ferite instrumente; 11,03 Teatru la 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; jucat fără greşeală, fiind cel nutul 6 şi Petrean în minutul
locurilor de stat jos este cînd încărcătura depăşeş- cer ca l.C.R.D. Orăştie microfon: „Cel doi tineri din Vero- mai bun din 22. 21. După pauză, gazdele intră sarului — al Iui Novac Alexan­
na“; 13,05 Cîntă orchestra „Barbu 22,00; 23,52 (programul I). 14,00; pe teren hotărîte să mărească
de 27. Aşa s-a întîmplat te 60 de persoane, şi o sg renunţe la beneficiile Lăutaru" a Filarmonicii de stat După pauză, timp de 20 de dru de Ia Arad.
16,00; 18.00; 20,00; I21,00; 23,00, minute, jocul este tot la dis­
în ziua de 15 august taxă specială pentru baia !n j}]us şj sa respecte în- (programul 11) .

a.c., cînd numărul per- de aburi de care au parte, cărcătura normală, iar

soanelor care „au luat loc“ Posibilităţile de cîştig nu cjncj esfe cazul să se e-

în maşină au fost de 71. sînt încă complete; pe fectueze două transpor-

Metoda l.C.R.D. Orăştie lîngă economia de car- (uri ]a acelaşi tren.

este foarte ingenioasă. De buranţi realizată din du- ANDREI SEMĂN poziţia hunedorenilor. Din mi* scorul. Astfel, în minutul 46, a- MIHAl SUSAN
corespondent
ce să consume carburanţi bla încărcare şi taxa spe- corespondent nulul 65 însă, interii W ceişşi Mţinea marchează pentru