Page 71 - 1957-09

x ? i u n ’J V -'-'t r o

Regională

Pentru pace, colaborare 1 Hunedoara-D« va \ Ci 1IŢI IN PAGINA a Il-a
şi prietenie în Balcani PROLET API DIR TOATE ŢĂRILE UNfŢI-VAf
DUMINICA
SPORTIVĂ

Mesajul preşedintelui Consiliului de a Europei. Progresele reale în dezvol­ • Energia Hunedoara a cucerit
încă 2 puncte preţioase.
Miniştri al Romîniei adresat şefilor tarea relaţiilor de colaborare între ţă­
• Minerul Lupeni a terminat la
de guverne ai Albaniei, Bulgariei, rile balcanice au creat premize favo­ egalitate cu Progresul Sibiu.

Greciei, Iugoslaviei şi Turciei, ouprin- rabile pentru ca şi în viitor, cu toate • Progresul Brad a făcut meci nul
cu Energia 108.
zînd propuneri concrete în vederea greutăţile care mai există, relaţiile in­
• Energia Călan continuă să con­
îmbunătăţirii şi dezvoltării relaţiilor tre toate aceste ţări să devină — prin
Jducă în clasamentul Campiona­
dintre statele balcanice, a întăririi eforturi comune — mai trainice şi
tului regional de fotbal.
prieteniei între popoarele acestor ţări mai fructuoase.

şi convieţuirii lor paşnice, a avut un Iniţiativa luată de guvernul romîn Anul IX. Nr. 863 Marţi 24 septembrie 1957 4 pagini 20 bani
puternic răsunet în ţările balcanice şi este astfel rezultatul firesc al politicii
a trezit un larg interes internaţional. sale de colaborare cu ţările balcanice.

Expriniînd năzuinţele profunde şi Propunerile formulate de preşedintele

Interesele vitale ale poporului romîn, Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­ In întîmpinarea celei de-a 40-a aniversari CONSTITUŢIA-
politica externă a Republicii Populare mîne izvorăsc din necesităţi adînci,
legea drepturilor şi libertăţilor noastre
Romîne, călăuzită de principiile co­ reale ale ţărilor balcanice şi corespund a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
existenţei paşnice, urmăreşte în mod năzuinţelor popoarelor din aceste ţări. Astăzi se împlinesc 5 ani de la memorabila zi cînd poporul patriei
noasire a cunosout un prilej de mare bucurie şt emoţie: Marea Adunare
consecvent întărirea păcii şi securită­ Este incontestabil că interesele funda­ Naţională a votai în unanimitate Constituţia Republicii Populare Romîne.

ţii, dezvoltarea relaţiilor de colabora­ mentale ale popoarelor balcanice cer PRIMELE R O A D E Poporul nostru, mindru de izbînzile sale, luptă pentru întărirea
re multilaterală cu toate statele, in­ ca între ţările din această regiune să
diferent de orînduirea lor socială. Re- se statornicească şi să se dezvolte re­ statului nostru democrat-popular, pentru consolidarea cuceririlor înscrise in
Constituţia R.P.R., pentru continua în florire a vieţii sale noi.
public’a Populară Romînă, ţară iubi­ laţii de convieţuire paşnică, de priete­

toare de pace, aduce în tot mai mare nie şi colaborare multilaterală. Pen­ In cadrul T.R.C.L.-Hune­ De Ia bun început s-a în­ iuna august, toate afişate la sirea celor mai practice so­
măsură contribuţia sa proprie la slă­ tru o asemenea politică pledează nu doara—Deva, experimentarea tocmit un plan de acţiune şantierul de experimentare. A- luţii de rezolvare a probleme­
birea încordării internaţionale. factori de conjunctură, d realităţi trai­ sistemului îmbunătăţit de sa­ concret, specific întreprinderii, cestea au fost făcute în sco­ lor producţiei.
nice : apropierea geografică, interese larizare şi normare a muncii în urma căruia s-au obţinut pul informării muncitorilor Pentru a sprijini experi­
Guvernul R. P. Romîne a acordat şi economice reciproce, legături tradiţio­ a început la data de 25 iu­ rezultate frumoase în ceea ce şi funcţionarilor asupra im­ mentarea, muncitorii trustu­
acordă o atenţie deosebită statornici­ nale ale popoarelor lor şi, pe deasupra Locuinţe pentru oam enii m uncii
rii şi lărgirii unor relaţii paşnice, de tuturor, interesele menţinerii şi con­ lie 1957. Pentru buna reuşită priveşte prelucrarea instruc­ portanţei aplicării sistemului lui au desfăşurat mai larg
colaborare şi bună vecinătate între solidării păcii în această regiune, in­
statele din Balcani. In acest scop, Re­ teresele păcii şi securităţii internaţio­ a acestei acţiuni, comitetul de ţiunilor, lucru efectuat pînă de salarizare îmbunătăţit, pre­ întrecerea socialistă. Ca prim Localităţile miniere din Valea Jiului noapte cu 125 locuri şi şase servicii
publica Populară Romînă a depus nale. se îmbogăţesc an de an cu nume­ medico-3anitare cu 152 de locuri. La
eforturi perseverente, oare au dat re­ întreprindere, împreună cu co­ în prezent la un număr de cum şi a rezultatelor ce pot rezultat se poate aminti de­ roase construcţii: blocuri confortabile Petroşani şi Bărbăteni constructorii din
Ţinînd seama de toate acestea, gu­ pentru mineri, cantine moderne, cine­ Valea Jiului au înălţat două cinemato­
zultate. In ultima vreme, relaţiile vernul romîn a venit cu propunerea lectivul de conducere al trus­ 18 şantiere. fi obţinute prin aplicarea lui. păşirea sarcinilor de plan in matografe, unităţi spitaliceşti, mari ma­ grafe cu 400 şi respectiv 200 de lo­
Romîniei cu ţările din Balcani se de a se înfăptui o largă colaborare co­ gazine şi altele. curi.
dezvoltă în mod pozitiv. In ceea lectivă a ţărilor din regiunea balcanică tului, au desfăşurat o Inten­ Au fost scrise articole de In urma dezbaterii proble­ perioada I august—15 sep­
ce priveşte relaţiile Romîniei cu sta­ şi de a se examina în comun modali­ să muncă în scopul consul­ popularizare la gazeta de pe­ Din anul 1950 şi pînă în prezent -R
tele socialiste din Balcani — Alba­ tăţile de traducerea ei în viaţă în tării tuturor muncitorilor, ac­ rete. s-au întocmit un nu­ melor privind salarizarea îm­ tembrie cu 1,04 la sută. minerii din Valea Jiului au primit
nia, Bulgaria, Iugoslavia — ele se cadrul unei conferinţe a şefilor gu­ ţiune ce continuă şi în pre­ măr de 3 lozinci şi un gra­ bunătăţită, a crescut interesul NICOLAE RATIU 4.124 apartamente şi 27 de cămine In anii regimului de democraţie
întăresc şi se dezvoltă mereu ca re­ vernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, pentru necăsătoriţi cu o capacitate de populară, grija pentru nevoile oame­
laţii de prietenie frăţească, de cola­ Iugoslaviei, Turciei şi Romîniei, con­ zent. fic cu realizările obţinute în oamenilor muncii pentru gă­ corespondent 3.961 locuri. Pentru copiii minerilor din nilor muncii' a crescut neîncetat. Nu­
borare şi într-ajutorare socialistă. Dn ferinţă care să aibă loc încă în anul Valea Jiului s au ridicat în aceeaşi pe­ mai în oraşul Hunedoara s-au dat în
curs favorabil au luat relaţiile dintre 1957 la Bucureşti sau în capitala al­ O A M E N I H A R N IC I rioadă cinci cămine de zi cu 117 lo­ folosinţă muncitorilor în ultimii 10 ani
Grecia şi Romînia, mai ales după res­ teia din ţările balcanice. curi şi trei creşe cu 69 de locuri. Pe —1.711 apartamente şi 187 garsoniere.
tabilirea relaţiilor diplomatice. In mo­ Este un lucru uşor atunci — Secţia noastră, mi-a spus dus muncitori ca timptarul lo- lîngă exploatările carbonifere din Va­
mentul de faţă se dezvoltă cu pers­ Potrivit propunerilor, prezentate de aînd vrei să scrii despre succe­ tov. Zudar, face trei feluri de van Sabin, lăcătuşul Cornel lea Jiului s-au construit de asemenea In întreaga regiune s-au construit din
guvernul romîn, în cadrul acestei con­ sele muncitorilor dintr-o între- reparaţii vagoanelor: reparaţii Rusu, sudorul Ion Pîrvu şi al­ în această perioadă cinci sanatorii de
pective tot mai bune legăturile eco­ ferinţe s-ar putea examina şi lua ho- . prindere, să mergi intr-un birou capitale, periodice şi curente. ţii, care au fost şi recompen­ 1953 pînă la 1 iulie 1957 — 5.558
nomice romîno-greceşti, reciproc avan­ tărîri în asemenea probleme vitale oa să constaţi cifrele de pe hîrtie La toate, planul a fost îndepli­ saţi în urma cîştigării steagu­
tajoase ; au loc tot mai dese schim­ întărirea păcii în Balcani, neagresiu­ şi să începi să notezi. Este greu nit chiar şi în timpul verii, lui. apartamente.
buri culturale şi sportiveprieteneşti. nea, rezolvarea prin mijloace paşnice însă ca să descoperi acolo, ia cînd ani avut puţine braţe de
Tntre R. P. Romînă şi Republica Tur­ a oricăror probleme litigioase, dezvol fata locului, cauzele care duc la muncă din cauza unor lucrători Succesele obţinute de colec­ DREPTUL LA ÎNVĂŢĂTURĂ
tarea colaborării economice şi cultu unele rezultate frumoase. Bine­ care pleacă în anumite perioade tivul acestei secţii, sînt cu atit
că a crescut volumul schimburilor de rale, a contactelor personale între con înţeles că la desluşirea acestor la munca ămpului. Acum, mun­ mai grăitoare ănd ne gîndim Articolul 80 din Constituţia Republicii 22 şcoli medii în care sînt încadraţi
mărfuri ; pe tărîm cultural şi sportiv ducătorii ţărilor din sud-estul Europei taine contribuie în mare măsu­ cile agricole sînt pe terminate, Populare Romîne, asigură tuturor ce­ 5.151 elevi.
au loc1 contacte reciproce, privite cu şi alte asemenea acţiuni care contri ră amabilitatea celor cu care iar producţia va creşte simţi­ la spaţiul restrîns in care lu­ tăţenilor dreptul la învăţătură. In re­
simpatie de publicul din ambele ţări. buie la întărirea păcii. In mod deose discuţi şi cunoştinţele acestora. crează în urma construcţiei noii giunea noastră, faţă de anul 1938, Copiii minorităţilor naţionale, c.are
bit ar contribui la întărirea securităţii tor. in ultimul timp s-a hiat ho­ în anul 1957 numărul celor care - în­ învaţă în limba maternă, sînt în nu­
Guvernul R .P. Romîne a acordat şi a încrederii reciproce în regiunea Zilele trecute, vrînd să mă con­ hale unde au fost întrerupte câ­ vaţă carte a crescut simţitor. In aceşti măr de 3.450. Totalul de elevi pe în­
aprecierea cuvenită şi a sprijinit cu balcanică luarea de către ţările parti- tărârea ca să se facă în primul ani s-au construit 122 şcoli de 7 ani, treaga regiune atinge cifra de 22,268.
căldură contribuţia pe care au adus-o ving de acest adevăr, am por­ teva Unii de lucru.
(Contirmare în pag. 3-a) rind reparaţii curente vagoane­ — Oamenii sânt simpli — Egalitate în drepturi
şi o aduc şi alte state balcanice pe nit-o către Atelierele principale
linia îmbunătăţirii relaţiilor dintre ele, lor cu mici defecte. S-a consta­ îmi spunea tov. Zudar, dar har­ Constituţia Republicii Populare Ro­ 33.000 femei deputate, din care 4.000
dezvoltării colaborării în această parte C.F.R. Simeria, secţia V-a va­ nici. Numai că nu au ei toate mîne prevede în articolul 83 că fe­ sînt vice-preşedinţi.
tat că asemenea vagoane sînt meile au drepturi egale cu ale bărba­
goane. Ştiam că aici este un condiţiile asigurate. De multe ori tului în toate domeniile vieţii econo­ In regiunea Hunedoara, peste 14.200
multe şi aşteaptă pentru repa­ mice, politice de stat şi culturale. femei sînt încadrate în diferite dome­
colectiv harnic, care se strădu­ vagoanele nu sosesc la timp nii de activitate. 9.400 femei s-au ca­
raţii mărunte. Punind accent pc pentru a fi reparate. Apoi mai Acest lucru îl confirmă faptul că în lificat în diferite meserii din care
ieşte şi reuşeşte să îndepli­ întreaga ţară pesFe 30.000 femei sînt peste 7.900 sînt fruntaşe în întrecerea
aceste reparaţii, colectivul sec­ încadrate în cîmpul muncii. In sfatu­ socialistă. In unităţile socialiste ale a-
rile populare au fost alese peste griculturii. s-au înscris 7.100 femei.
nească planul 'de producţie in ţiei a reuşit ca în tuna septem­ întimpinăm greutăţi din cauza

fiecare lună. Portarul, bine­ brie să facă peste plan 25 de lipsei de material.

Pregătirile pentru insămînţările voitor, m-a condus pînă la tov. reparaţii curente. In felul aces­ Aceste neajunsuri sînt com­
inginer Gheorghe Zudar, care ta am dştigat drapetul de sec­ pletate de hărnicia oamenilor

de toamnă trebuie grăbite! lucrează aici numai de un an, ţie fruntaşă pe unitate. De fapt, care muncesc din ce in ce mai Asigurarea materială la bătrîneţe în caz
de cînd a terminat institutul. steagul este deţinut de secţia bine, fiind hotărîţi ca steagul
Deşi timpul s-a menţinut fa­ Brad 166 tone, în raionul Ha­ Acesta mi-a explicai cu destulă noastră chiar de la începutul de secţie fruntaşă pe ramură să de boală sau incapacitate de muncă
vorabil în ultimele zile, tot'uşi ţeg 498 tone, Hunedoara 642 competenţă întreaga activitate a anului. Un aport serios la a- rănfînă multă vreme la ei.
treierişul în regiunea noastră tone şi Orăştie 795 tone. oamenilor. ceste realizări frumoase, au a- Printre prevederile Constituţiei ţării noi instituţii sanitare printre care 26
continuă să se desfăşoare îm- V. ALBU noastre, se numără şi aceea privind dispensare medicale. 7 spitale. 14
Ingrăşămintele naturale joacă dreptul cetăţenilor la asigurarea mate­ S.M.S.-uri, 42 case de naşteri, au luat
rială la bătrîneţe, în caz de boală fiinţă 85 circumscripţii sanitare etc.
tr-un ritm mult prea încet. In un rol hotărîtor în obţinerea de *o®©s©©&©©®e©®©®®®©®® â®®®®®®®®®®®®©®©®®®®®®®®®®®®®®®®«®®©®©«®®®®®®®©® sau incapacitate de muncă (art. 79). Numărul cadrelor sanitare a atins ci­
raionul Alba, care încă se men­ recolte bogate. Cu toate acestea, fra de 596 medici şi 1.620 cadre me­
ţine fruntaş, procentul de treie- în regiunea noastră s-au îngră­ întrecere vie — rezultate frumoase Pentru traducerea în viaţă a aces­
riş a crescut în ultimele cinci şat suprafeţe mici de terenuri tei prevederi, în regiunea noastră au dii sanitare .
zile cu numai 0,85 la sută (de fost construite şi date în folosinţă

la 90,40 la sută la 91,25 la su­ (în raionul Brad 113 ha, Hune­

tă). Raioanele Brad, Haţeg şi doara 320 ha, Orăştie 700 ha. întrecerea socialistă dă roa­ şarjelor rapide a ajuns şi el la parte, completate la zi şi urmă­ Pe banca de sub
Hunedoara sînt tot codaşe la Sebeş 1.591 ha.). dele aşteptate acolo unde este 95, adică mai mult cu 5 şarje rite la zi. La panoul de onoare
treleriş. (De altfel, în graficul de temeinic organizată, acolo unde decît pe întreaga lună august. au apărut fotografiile celor mai ~~~~ saicîmi
mai jos se vede situaţia fiecărui Timpul fiind destul de înain­ cuprinde mase tot mai largi de Nimic de zis, frumoase rezultate, buni oţelari, iar la staţia de
raion). Cum este şi normal, fap­ tat, se cere ca organele de par­ oameni, unde formalismul care clar important este să ştim cum radioficare numele lor a fost au­
tid şi de stat să ia toate măsu­
tul că tireieirişul nu s-ia terminat,

a atras după sine şi rămînerea rile posibile să ducă la grăbi­ din păcate mai dăinuie în unele au fost obţinute. zit aproape zilnic. Brigada ar­ Cum in ziua aceea soarele era r.omotivele care se mişcau de la un
în urmă a pregătirilor pentru în­ rea pregătirilor pentru însămîn­ întreprinderi, este în întregime tistică de agitaţie a dat mai
sămînţările de toamnă. Arături ţările de toamnă. lichidat. In cadrul grupelor sindicale, multe programe în faţa oţelari- ceva mai darnic ca de obicei, m-am ioc la altul. La un moment dai, scot
pentru însămînţări s-au făcut pu­ în cadrul consfătuirii de produc­ lor în care fruntaşii au fost
ţine în raport cu posibilităţile Situaţia treierişului pe Vă vom relata în rîndurile ce ţie, oţelarii şi-au luat angaja­ lăudaţi, iar codaşii criticaţi. aşezat cu tovarăşul Augustin Hondea, pachetul cu ţigări şi-l servesc,
existente. In raionul Brad, de raioane la data de 21 urmează aspecte ale întrecerii mente concrete, s-au chemat la
pildă, din 6.605 ha. cîte urmea­ socialiste, felul cum este ea or­ întrecere pe brigăzi, pe cup­ O fructuoasă muncă a dus co­ mecanic de locomotivă, pe banca din — şjii fumez, mi-a răspuns. M-am
septembrie 1957 ganizată de către comitetele sin­ toare, pe schimburi. Pînă în mitetul de secţie pentru înlătu­
ză a se însămînţa în această micul parc al depoului din Simeria. lăsat de mult. Nu din cauza bani-

toamnă, s-au arat numai 447 dicale de secţie la trei din prin­ prezent în fruntea întrecerii este rarea abaterilor. Cei care săvîr- Avea cam puţin timp liber în care lor. Vedeam eu că-mi strică sănă-
ha..Nu este mai puţin adevărat cipalele secţii ale Combinatului schimbul tineretului condus de şeau abateri au fost aspru criti­
că şi în raioanele Haţeg, Hune­ Alba 91,25% siderurgic din Hunedoara. maistrul Tiberiu Sirca, care a caţi de către tovarăşii lor din să discutăm. tatea.
doara şi Ura, s-a arat prea pu­ Ilia 89,64% dat 576 tone de oţel peste nor­ grupa sindicală respectivă. Bu­
ţin. In ultimele 5 zile, în raio­ Sebeş = 89,08% Cînd întrecerea este mă, depăşindu-şi cu mult anga­ nele rezultate în întrecere se Am început cu nelipsitele între- Mi-a vorbit apoi despre depou, des-
nul Hunedoara s-au arat numai Orăştie — 86,03% temeinic organizată jamentul luat. Pe cuptoare, mai datoresc unei rodnice colaborări
230 ha, iar în raionul Haţeg bine stau brigăzile de la cupto­ între comitetul sindical şi con­ bări: de cînd lucraţi pe locomotivă, pre muncitori.
abia 209 ha. La oţelărie întrecerea este te­ rul 5. Aşa de pildă, brigada ducerea secţiei, precum şi da­
meinic organizată. Că este aşa pe cine aveţi fochist, aţi evitat vre­ — Secţia noastră este una din pu­

un pericol de ciocnire? La care mi ţinele secţii din ţară care transportă

s-a răspuns scurt: la fiecare tren cu 5—600 tone mai

— Lucrez ca mecanic de locomo­ mult. Lucrăm tot cu maşinile vechi,

tivă din 1944. Fochist îl am pc /uliu însă aici intervine iscusinţa şi inte-

Şi îmi* neglijată este pregăti­ ne-o dovedesc faptele. Costan, care lucrează cil mine de r^sul mecanicilor,
rea seminţelor. In raionul Sebeş In primele 18 zile ale lunii
care trebuie să însămînţeze cea Hunedoara 83,87% prim-topitorului Dumitru Şerban torită controlului şi îndrumării vreo 3 ani. Pe calea ferată este im- Cu greu am putut „scoate" de la \
mai mare suprafaţă cu cereale Haţeg ~ 82,17% septembrie, de pildă, oţelarii hu- a dat mai mult cu 160 tone de permanente din partea organi­
nedoreni au dat peste normele oţel decît prevedea angajamen­ zaţiei de partid. posibil să iui ai unele momente în tovarăşul Hondea unele păsuri care
tul şi mai mult cu 8 şarje ra­
care dacă eşti atent să poţi salva nu sînt numai ale lui, ci şi ale al-

oamenii şi materialele. Trebuie nu- fora.

de toamnă, s-au condiţionat şi Brad = 77,63% stabilite mai mult de 1.500 tone pide. Frumoase rezultate au ob­ Şi Ia secţia laminoare, mai să fii treaz cînd urci scările Io- — N-avem rămăşiţe de bumbac de .
tratat abia 371 tone, în raionul oţel de bună calitate. Numărul ţinut şi celelalte brigăzi de la întrecerea se desfăşoară
coinotivei. Dacă nu eram atent in- !,reo $ iu:ni.Nu ştiu care o fi cau- 1

tr-o zi, cirul am fost oprit cu măr- ^ totuşi locomotivele sînt cu­

cuptorul 5, conduse de prim-to- intens fărul în gara Veţel, cine ştie ce se rafe fiecare îşi iubeşte maşina, aşa .
pitorii A. Opriş şi I. Miculic.
Trebuie să spunem că şi la iniîmpla. !ace rost şi orice bucăţică cit de
Pentru ca angajamentele con­ secţia laminoare întrecerea se
¦ si*«?« crete să prindă viaţă în grupe­ desfăşoară cu intensitate. Numai Dar Augustin Hondea nu prea mică o întrebuinţează. Aşa e sufletul
lip le sindicale, în cadrul »consfătu- aşa se explică faptul că în zi­
' • r ' -iM ESEI' » HH • !i lllllllll irii de producţie, s-au făcut o ua de 18 septembrie angaja­ avea ihef să discutăm asemenea lu- muncitorilor, numai că conducerea
seamă de propuneri menite să mentul de a da 5.700 tone pes­
ducă la îmbunătăţirea muncii te plan pînă la 7 Noiembrie, a cruri. Am constatat aceasta mai tir- depoului nu prea îl cunoaşte,
în secţie. Numai la începutul fost realizat şi chiar depăşit cu
lunii septembrie, s-au făcut pes­ 25 de tone. Productivitatea mun­ ziu, după o lungă tăcere, cînd in 4m înţeles că primele de produc-
te 30 de asemenea propuneri. cii a crescut cu 5,94 la sută, iar
Printre acestea se numără intro­ procentul de rebuturi a fost re­ sfirşit se hotărise să spună care-i ţje m S-Lnt distribuite judicios, că ]
ducerea gazului în hala nouă şi dus cu 12 la sută faţă de 8 la
veche, introducerea unui injec- sută angajament. necazul. numai ciţiva oameni sînt trecuţi pe <
tor în hala nouă pentru usca­
rea pîlniilor, mai buna întreţi­ Angajamentele concrete luate Anul trecut a adus de ta „Griviţa liste pentru a se bucura de acest 1
nere a macaralelor pentru folo­ de lamînorişti, întrecerea desfă­
sirea lor la întreaga capacitate, şurată între cele trei schimburi, Roşie” locomotiva cu nr. 230239. drept, că sini mulţi mecanici tot aşa
aprovizionarea ritmică cu fier au fost factori hotărîtori în ob­
vechi şi minereu etc. Bună par­ ţinerea rezultatelor enumerate După ce parcursese cu ea 70.000 km, de buni care nu primesc. Condur,e-

a trebuii s-o bage in reparaţie la A- rea depoului trece cu vederea Şi u-

telierele principale C.F.R. Simeria. nele fapte rele petrecute, care duc Ia

Văzind că mă uit cam mirai, mi-a scăderea prestigiului întregului co-

explicai c'ă reparaţiile se fac după lectiv. Tov. Măgureanu n-a putut

50.000 km. Nu era greu de socotii pleca cu- trenul din cauză că era

diferenţa ăe kilometri parcurşi in plus. în slare de ebrietate. Este drept că

Am înţeles uşor acum de ce Augus- a fost retrogradai, dar..

lin Hondea nu era in apele lui. Din vorbă in vorbă, uitasem . cu

— Şi-acum ce faci? — l-am In- desăvirşire că plecasem de la redac-

trebat. ge cu scopul să scriu un portret des-

— Lucrez la manevră, ' la încăr- pre un mecanic de locoimiivă. Cînd

cări, descărcări, treburi din acestea am cercetat notiţele din carnet, am !>

mărunte pină¦o fi gata locomotiva observat că tov. Hondea vorbise mai i

te din propunerile făcute au mai sus. Schimbul maistrului P. mea. Din 'cînd în cînd merg cu muit despre alţii. Dar bucuriile şi

fost traduse în fapt. Constantin a fost şi este cel trenuri de marfă şi de persoane pe greutăţile muncii sînt primite la fel
u-tule este nevoie. Să ştiţi că şi a-
Comitetul de secţie (preşedin­ mai bun în întrecere. Trebuie ceasta este o muncă pretenţioasă. de tov. Hondea, ca şi de ceilalţi

te AI. Petrovici) a .ţinut vie fla­ GH. TAUTAN Priveam împreună la frunzele ca­ muncitori desloinici ai depoului
căra întrecerii prin întocmirea re erau gata să cadă şi apoi la io-
C.F.R. Simeria.

PETR1LA — o aşezare a minerilor din Valea Jiului în plină dezvoltare de grafice la fiecare cuptor în (Contlnuare in pag. lll-a) V. A.
>