Page 73 - 1957-09

Nr. m DlWMlir SOCIALISMULUI Nfc *

Preocupare pentru deschiderea noului an N O UTĂŢI TEH N ICE

şcolar, în sistemul învăţămîntului de partid ilspfiiflw pentru captarea iscata

Pregătirea deschiderii noului an şco­ numai în cadrul Combinatului side­ au fost invitaţi numeroşi secretari al a praiiiiii

lar în sistemul învăţămîntului de rurgic, există 55 de cercuri, organizaţiilor de bază, iar cînd s-a de VLADIMIROV D.

partid constituie pentru Cabinetul de A crescut şi numărul ţăranilor mun­ predat lecţia „Centralismul demo­

partid Hunedoara, una din cele mai citori ce vor studia în formele de în­ cratic în economia socialistă“, au fost în lucrăriile de pregătire de a particulelor de praf se adau­

importante preocupări. văţămînt de partid ce sînt organizate invitaţi tehnicieni, ingineri şi maiştri lia mina Rumeanţev (U.R.S.S.) gă în apă o soluţie specială.

Astfel, s-au recrutat din timp un la sate. Datorită acestui fapt, în noul din întreprinderile oraşului Hunedoara. se foloseşte un dispozitiv spe­ Pentru a împiedica trecerea a-

număr mare de propagandişti care lu­ an şcolar s-au creat 30 de cercuri de Se poate spune că în pregătirea cial pentru captarea uscată a pci impure în partea de sus a

crează direct în procesul de produc­ politică curentă, fată de 18 cît exis­ deschiderii noului an şcolar în siste­ prafului de lia perforarea gău­ cilindrului, la pîlnia conică se

ţie, tovarăşi cu experienţă în munca tau anul trecut. mul învăţămîntufui de partid, orga­ rilor. sudează un disc (14).

de propagandă ce vor conduce forme­ In vederea pregătirii propagandiş­ nizaţiile de bază au muncit cu mai

le de învăţămînt în noul an şcolar. tilor la cabinetul de partid au fost mult simţ de răspundere faţă de anul Dispozitivul propus de ingi­ Astfel de dispozitive se folo­

Un lucru pozitiv este şi acela că antrenaţi tovarăşi din comitetul raio­ trecut, iar comitetul raional de partid nerul S-ezonov şi perfecţionat de sesc în mină de un an şi j u m ă ­

s-au creat mai multe cercuri de stu­ nal de partid, din aparatul de stat a discutat într-una din recentele sale mecanicul de seotor Tcacenco tate. In prezent ele funcţionea­

dierea istoriei P.M.R. şi de politică cu­ şi alţi tovarăşi cu experienţă în mun­ şedinţe, stadiul în care se găseşte este format dintr-un injector, un ză la 13 fronturi de pregătire.

rentă, decît în anul trecut, datorită nu­ ca de propagandă, pentru a preda lec­ pregătirea noului an şcolar, luînd ho- cilindru ou capac şi un rezervor. S-a stabilit că, în cazul func­

mărului mare de tovarăşi care au so­ ţii corespunzătoare în faţa propagan­ tărîri corespunzătoare în această di­ Injecrtorul care serveşte pen­ ţionării dispozitivului de captat

licitat să studieze în aceste forme de diştilor. recţie. tru absorbirea aerului cu praf, praf, conţinutul de praf în fron­

învăţămînt. La unele lecţii au fost Invitaţi, pe In planul cabinetului de partid este de la gura găurii de mină, este tul de lucru este aproape ace­
Dacă anul trecut existau în întreg lînga porpagandişti şi alţi tovarăşi. prevăzut ca în această perioadă să fie format şi funcţionează după cum laşi ca şi înainte de perforare:
De pildă, cînd s-a predat lecţia „Nor­ pregătiţi propagandiştii cu primele lec­ urmează : aerul comprimat de diferenţa este de numai cîteva
raionul Hunedoara 23 cercuri de stu­ mele leniniste ale vieţii de partid“, ţii din programul de învăţămînt şi să miligrame la m3 de aer.
dierea Istoriei P.M.R., anul acesta la conducta principală de aer

ioooooooc ocoooooooooooeooooooooooooooooooooooooooooooooooocoooooooooooocooooooooc se organizeze consfătuiri metodice cu este aduis la tubul (1), înăun­ Dispozitivul pentru cap tarea
uscată a prafului la perforarea
Din nou rebuturi? toţi propagandiştii. Cu ocazia călătoriei de studii in ţara noastră, un grup de trul căruia este montat un alt găurilor de mină are o cons­
Toate aceste măsuri vor duce la studenţi cehoslovaci de la Institutul de mine din Ostrava, sub tub (2) de diametru mai mic, trucţie simplă şi este uşor de
In economia unei întreprin­ vorba de magnezită. Lipsind conducerea inginerilor Milati Vratislavsky şi Martin Vavro, au din care cauză în acesta viteza
deri care prin natura procesului magnezita, rinele fierbeau şi oţe­ îmbunătăţirea propagandei de partid şi vizitat şi mina Petrila. aerului comprimat oreşte de cî­ m anevrat; el poate fi executat
ei tehnologic este susceptibilă la lul se umplea de gaze. La la­ Ia întărirea legăturii ei cu practica teva ori.
producerea rebuturilor, rebutul minare apărea rebutul. construcţiei socialismului. Clişeul nostru înfăţişează pe tinerii studenţi, împreună cu în orice atelier de mină.
un grup de mineri roraini. Cînd aerul din tubul (2) tre­
GEZA MOZEŞ ce cu o viteză mare prin tubul ( Tradus din revista „Maşter
(3), în tubul (4) se formează Uglea").

în sine reprezintă una din im­ Se observă în ultimul timp o vacum şi în injector începe să
portantele rezerve interne. Oţe- scădere calitativă a materiale­ pătrundă apa din rezervorul (5)
prin tubul (6) sudat la oilindru
Întrecere vie— rezultate frumoaselăria Martin din Combinatul si-, lor refractare. E vorba în spe­
derurgic Hunedoara, renumită cial de cărămizi şi dopuri. Vina şi prin furtunul (7).

în trecut prin procentele extrem în acest sens o poartă furnizo­ (Urmare din pag. l-a) avut mai mult un caracter for- pe secţii. Montarea unui venti- Amestecul format în tubul
de ridicate de rebut, în urma rii, printre care amintim şi fa­ mal. Că pînă în iulie şi august lator la furnalul 6 în postul A, (3) din aer comprimat şi apă,
unor substanţiale măsuri luate brica de produse refractare „Ce­ arătat că exemplul comuniştilor n-a fost îndeplinit niciodată pla- schimbarea jghiaburitor de zgu- trece cu o viteză mare în pîl­
la începutul anului curent, a ramica“ din Baru Mare. Legat de la secţia laminoare a fost nul pe ambele furnale, asta se ră sparte, terminarea instalaţii­ nia conică (8), acoperită cu ca­
păşit pe făgaşul cel bun. tot de calitatea materialelor pri­ urmat zi de zi de către toţi datoreşte şi faptului că întrece­ lor de apă potabilă, pregătirea pacul (9). Astfel în pîlnie se
mite din afară, e cazul să amin­ laminoriştii. rea a fost aproape inexistentă. de iarnă la macarale, sînt cîteva formează din nou vid, iar aerul
Despre acest lucru glăsuieşte tim de lingotierele pentru oţel Explicaţia? Conducerea secţiei din acestea. cu praf de la gura găurii trece
fără putinţă de tăgadă, faptul calmat invers conice, livrate de Comitetul sindical de secţie a — mai ales ing. Vasilescu, ad­ prin două tuburi (10), printr-o
că din februarie şi pînă la în­ Uzina „Victoria“ din Călan. organizat de asemenea în ulti­ junctul secţiei — a subestimat Rămîne doar ca acest început mufă în cruce şi prin furtun în
ceputul lui septembrie, n-a fost mele luni, cîteva conferinţe şi pur şi simplu comitetul sindical. bun să nu constituie o campanie pîlnia conică, unde se umectea-
lună în care admisul să fie de­ O deficienţă, de data aceasta expuneri interesante pe tema ce­ în întrecerea socialistă, cum de ză şi prin tubul (11) trece apoi
aparţinînd combinatului, o con­ lor mai arzătoare probleme de Organizaţia de partid nu a con­ altfel s-a mai întîmplat, ci să în cilindrul (12).
păşit. stituie lipsa dolomitei necesare producţie. Printre acestea se nu­ trolat îndeajuns şi nu a tras la fie continuat cu aceeaşi perse­
In prima decadă a lunii cu­ reparării cuptoarelor. Neîn-chide- mără conferinţa „Oţelurile alia­ răspundere comitetul sindical verenţă. S-a dovedit în mod In cilindrul umplut ou apă,
rile de dopuri, care continuă să te şi laminarea lor“ şi expune­ pentru slaba activitate în ceea praful de rocă se depune pe
rente însă, admisul a fost de­ se mai facă simţite, precum şi rea tov. Zăvălaş pe tema „Cea ce priveşte întrecerea. Comite­ practic că atunci cînd întrecerea fund, iar apa trece prin orifi­
păşit. Depăşirea, ce-i drept, e montarea defectuoasă a oalelor mai bună metodă de laminare“. tul sindical a muncit fără ori­ ciul (13) în rezervor.
mică ; totuşi, odată faptul sem­ de turnare, au dus şi nu în mică zont şi mai mult de unul singur. este la înălţime, rezultatele sînt
nalat, se impune luarea tuturor măsură, la depăşirea admisului Graficele sînt complectate la Doar preşedintele, tov. Petru Pentru o umeotiare mai bună
măsurilor care pot şi trebuie să pe prima decadă a lunii septem­ zi cu rezultatele obţinute. între­ Pleşca se zbătea să mai facă din cele mai bune.
stăvilească creşterea. cerea este stimulată prin panoul cîte ceva. Unii membri din co­
brie. de onoare unde sînt afişate fo­ mitetul sindical, ca de pildă M. eeoecooooooooooooeoooooeoooooooooooooooooooooooooooocxjoooooooooooooooooc oooo. ^oooooooooooooocooooooooooooooooooôôoooooôc
Dacă la ora actuală, în gene­ tografiile a peste 40 de lamino- Militam, Candin Duma, Fran-
ral elaborarea şarjelor de oţel Faptul e cert. Depăşirea exis­ rişti fruntaşi, prin staţia de ra- cisc Nagy, D. Negrea, au fost FILMUL ZILEI B u h o g l i n d ă 66
se desfăşoară normal, conform tă. Măsurile de îndreptare a si­ dioficare, prin presa locală, prin să zicem aşa, mai mult onorifici
procesului tehnologic, dacă uti­ tuaţiei se impun cu deosebită tă­ premii. In ultimul timp un nu­ în comitetul sindical. Graficele Cunoscutul Gerârd umiipe la revoltă. Adînc îndurerat, fiul trădează debutul. Transpunerea
lajul de turnare face faţă în rie. O aprovizionare ritmică, mai măr de 16 muncitori fruntaşi nu erau completate Ia zi, iar este din nou oaspetele Devei. De său Till jură în faţa cenuşii ce­ cărţii lui Charles de Coster a-
bune condiţiuni cerinţelor pro­ multă exigenţă în recepţionarea au fost premiaţi cu 200-300 lei angajamentele luate în cadrul data asta nu numai actorul din lui ucis mişeleşte că-1 va răz­ rată că Gerârd Philipe n-a iz­
ducţiei, dacă pîlnii’le se îmbină fiecare. Muncitorii fruntaşi au consfătuirilor erau formale şi „Mînăstirea din Parm a“, „Mari­ buna şi că porneşte să elibereze butit întru totul. Regizorul os­
bine, dacă trecerea lingo'urilor materialelor primite din afară, primit de asemenea în limita po­ rămîneau pe hîrtie. le manevre“ sau „Fanfan la scumpul pămîmt al patriei de a- cilează între stilul retoric al
de la oţelărie la laminoare se respectarea strictă a procesului sibilităţilor locuinţe noi. Aşa de Tulipe“ ci şi regizorul filmului supritori. Ajutat de prietenul unei producţii gen „Jea-n Hus“
face mai ritmic, cu toate aces­ tehnologic în toate fazele de pildă, macaragistul I. Iftodie, Această situaţie se înţelege că „Till Buhoglindă“. său Lamme, el organizează lup- şi stilul de persiflaj al unei pro­
tea, atît datorită unor factori elaborare a şarjelor, atenţia sudorul P. Topliceanu, s-au mu­ nu putea continua la nesfîrşit. ta împotriva agresorilor, ridică ducţii ca „Fanfan la Tulipe“.
interni, cît şi unor condiţii in­ sporită în montarea oalelor de tat de curînd în loc'uinţe noi. Nu de mult, biroul organizaţiei Cooproducţie franco-germană, satele, încheagă o rezistenţă e- Poate şi cititorii romanului vor
dependente de voinţa oţelăriei, turnare, ar fi factorii cu mare de partid a trecut la o analiză filmul este realizat după roma- nergica. rămîne dezamăgiţi. Gerârd Phi­
procentul admis de rebut a fost In ceea ce privesc propunerile serioasă a întrecerii socialiste, nul lui Charles de Coster- care lipe vrînd să imprime filmului
depăşit. influenţă în revenirea la situa­ făcute în cadrul grupelor sindi­ a criticat cu asprime comitetul l-a făcut nemuritor pe Till Ulen- Spaniolii conduşi de Filip al dinamismul cărţii, nu izbuteşte
ţia normală. Depăşirea fiind mi­ cale şi-n cadrul consfătuirii de sindical pentru munca sa secta­ spiegel, erou al poporului fla­ II-lea săvîrşesc crimă după cri­ să folosească resorturile interne
O primă cauză şi cea mai im­ că, există posibilitatea ca pînă producţie pe secţie, multe din ră, infructuoasă, a criticat con­ mand, patriot înflăcărat şi dîrz mă: asasinează, sehingiuiesc oa­ ale mişcării şi atunci recurge
portantă, a fost intrarea cu ma­ la sfîrşitul lunii situaţia să se acestea au fost aplicate în prac­ ducerea secţiei, care n-a colabo­ luptător pentru libertate. menii, necinstesc femeile, incen­ Ia inventivităţi regizorale, folo­
re întîrziere a unor materii pri­ remedieze. Ar fi şi de dorit. tică. Enumerăm printre propu­ rat de loc cu comitetul sindi­ diază satele. Till, secondat de seşte cît mai multe gag-uri,
me în depozitele secţiei. Este nerile de seamă, o mai bună a- cal. Deşi tardivă, această ana­ Acţiunea filmului se desfăşoa­ Lamme, le ţine însă piept, plin transformînd astfel războiul cu
provizionare cu lingouri calde, liză a avut darul să pună lu­ ră în secolul al XVI-lea cînd de fantezie, le joacă tot felul spaniolii într-o totuşi amuzantă
Concurs daf uifării încărcarea zgurii de la lingouri crurile pe roate. popoarele Ţărilor de Jos sufereau de feste, izbutind pînă la ur­ bătălie de carnaval.
direct în vagoane, urgentarea cumplita tiranie spaniolă, agre­ mă să biruie pe tirani cu aju­
Deşi sînt posibilităţi de a mo­ eforturilor bibliotecarei şef, La- lucrărilor la cele două cuptoare Dacă mergi acum la secţia soare şi dominatoare. Spaniolii torul mulţimii răsculate şi să Cu toate scăderile saje ine­
biliza cît mai mulţi cititori, lu­ zarovici Maria. Cealaltă biblio­ adînci noi, etc. furnale 5-6 găseşti grafice com­ voiau cu orice chip să stăpînea- elibereze poporul său. rente începutului (ne referim ia
tecară, tov. Ion Ana nu ştie mă­ pletate la zi, găseşti rezultate scă bogăţia cîmpiilor Flandrei activitatea de regizor a lui G.
crul cel mai important pentru o car ce este concursul „Iubiţi Secţia furnale 5— 6 mai bune în întrecere. De re­ pentru a suplini sterilitatea stîn- De abia atunci Till îşi poate
bibliotecă, concursul „Iubiţi car­ cartea“. marcat numărul mare de propu­ cilor spaniole. Dar flamanzii îngădui bucuria de a reveni în Philipe), filmul „Till Buhoglin-
tea“ este neglijat la biblioteca pe drumul cel bun opun o rezistenţă îndîrjită. ţinutul natal unde îşi îmbrăţi­
raională din Ilia. Toată munca Este necesar ca în cel mai şează logodnica, frumoasa Nele. dă“ merită să fie văzut. Rulează
în această direcţie se rezumă scurt timp să fie mobilizaţi cît Trădat de chiaburul Claes,
la existenţa unui dosar pe care mai mulţi participanţi la con­

scrie: Concursul „Iubiţi cartea“, cursul „Iubiţi cartea“. Pînă în ultimul timp se poate neri pentru îmbunătăţirea mun­ tiatăl lui Till, muncitor cărbunar, Actorul Gerârd Philipe e la pe ecranul cinematografului „Fi-
O. BĂNEASA afirma cu certitudine că între­ cii, făcute cu prilejul ultimelor este ars pe rug de către spa­ fel de vioi, plin de vervă, ire­ limon Sîrbu“ începînd cu ziua
care conţine cîteva cereri tip şi cerea' la secţia furnale 5-6, a consfătuiri pe grupe sindicale şi nioli pentru că instiga poporul proşabil artist. Dar regizorul de 21 septembrie a.c.
corespondent
tabele necompletate, rezultat al

Pentru pace* colaborare mînească a venit la timp şi această pund în mod incontestabil situaţiei şi strîns şi lărgirea colaborării între ţă­ in peninsula balcanică, ca şi în Eu­
conferinţă interbalcanică ar trebui în actualei faze de dezvoltare a relaţ(ilor rile balcanice pe linia intereselor co­ ropa şi în restul lumii, trăiesc acum
şi prietenie în Balcani mod normal să concretizeze această dintre ţările balcanice. Aceste trăsături mune fundamentale ale popoarelor lor. alături unele de altele state cu orîn-
bunăvoinţă comună“. fac ca ele să fie realizabile, în intere­ duiri sociale şi politice diferite. Din
(Urmare din pag. I) Largile posibilităţi care există în produs o puternică impresie şi au fost sul popoarelor din Balcani şi al păcii Dimpotrivă, este îndreptăţită con­ această realitate indiscutabilă a zi­
domeniul economic devin evidente, întîmpinate cu viu interes în opinia Ziarul turc „Cumhurryet“ a scris-: generale. vingerea că dezvoltarea colaborării in- lelor noastre izvorăşte necesita­
cipante la conferinţă a hotărîrii de a dacă ne referim, de pildă, la legătu­ publică, în cercurile politice şi în pre­ „...Noi avem impresia că propunerea terbalcanice, proclamarea principiului tea tot atît de evidentă a coexis­
se abţine în relaţiile lor de la orice rile comerciale romîno-greceşti. In sa din ţările balcanice şi dincolo de este serioasă şi ar fi posibil să se a- Desigur, în unele ziare din Grecia că reglementarea oricăror probleme li­ tenţei paşnice a acestor state. Aceas­
acte de agresiune. Un caracter mai 1938-1939, Romînia figura pe al trei­ graniţele acestor ţări. jungă la anumite rezultate". Iar în şi Turcia şi îndeosebi în presa occi­ tigioase trebuie să se facă prin mij­ ta presupune reglementarea pe cale
trainic şi mai temeinic ar dobîndi co­ lea loc în ce priveşte importul de ziarul „Hurryet“ se spune : „Eşte po­ dentală, apar nu puţine comentarii, loace paşnice — aşa cum propune gu­ paşnică a diferendelor şi colaborarea
laborarea interbalcanică prin înfăptui­ mărfuri în Grecia, care de asemenea „Propunerea Romîniei — a scris sibil să se afirme cu toate rezervele cam oglindesc o poziţie negativistă vernul romîn — ar contribui neîndoios lor multilaterală. Propunerile guvernu­
rea unei înţelegeri colective a statelor exporta cantităţi însemnate de mărfuri ziarul iugoslav „Politika“ — este po­ că propunerea Romîniei nu trebuie res­ faţă de propunerile guvernultfî romîn, la crearea unui climat dc largă înţe­ lui romîn adresate tuturor ţărilor din
din Balcani în vederea asigurării păcii în ţara noastră. In prezent, volumul zitivă şi bine venită nu numai pentru pinsă a priori, că nu există inconve­ Nu e greu de văzut în ce situaţie difi­ legere, care ar face mai lesnicioasă Balcani tind spre găsirea în comun a
în această regiune, pentru propăşirea schimburilor de mărfuri între Romînia spiritul şi orientarea sa generală, niente sub unghiul economic şi geopo- cilă sînt puşi unii comentatori care, rezolvarea problemelor în suspensie şi modalităţilor pentru concretizarea
şi progresul popoarelor balcanice. A- şi Grecia se află sub nivelul antebe­ dar şi pentru faptul că deschide noi litic“. străduindu-se să justifice atitudinea a diferendelor. principiilor coexistenţei paşnice în re­
ceastă înţelegere balcanică, întru totul lic, deşi există temeiuri ca el să fie mă­ posibilităţi de înlăturare prin efortu­ lor lipsită de bunăvoinţă faţă de pro­ giunea noastră.
corespunzătoare spiritului şi literei rit. Stadiul actual al dezvoltării econo­ rile tuturor statelor a acelor piedici In presa ţărilor socialiste, mesajul punerile romîneşti, nu pot totuşi ignora Nu stau în picioare nici obiecţiile
Cartei O.N.U., va fi întemeiată pe prin­ miei ţării noastre permite să exportăm care tulbură relaţiile între statele din guvernului romîn a fost întîmpinat ca realitatea evidentă — caracterul cons­ acelor critici ai propunerilor guvernu­ Desigur, faptul că se caută căi de
cipiile egalităţii în drepturi, respectu­ o varietate mult mai mare de mărfuri Balcani“. Arătînd că iniţiativa Ro­ o contribuţie efectivă la cauza păcii. tructiv al acestor propuneri. Unii din- lui romîn, care încearcă să combată apropiere între ţările balcanice nu în­
lui reciporc al suveranităţii şi neames­ oare interesează Grecia şi Turcia, mîniei vecine este justă şi oportună, „Colaborarea regională între ţările t"e aceşti comentatori, grăbindu-se să ideea înţelegerii balcanice, pe conside­ seamnă că ele se izolează de întreg
tecului în treburile interne. după cum au sporit şi necesităţile ziarul „Rabotnicesko Delo“ a scris : balcanice —¦a scris ziarul cehoslovac facă pronosticuri asupra hotărîrilor ce rentul că ţările balcanice fac parte din ansamblul problemelor internaţionale
noastre în ceea ce priveşte importul „Poporul bulgar salută acest pas me­ „Rude Pravo“ — ar fi de mare folos urmează a fi luate de guvernele grec grupări de state diferite şi opuse. Ei de care depinde pacea lumii. Conso­
înfăptuirea propunerilor guvernului unor articole pe care aceste ţări sînt nit să întărească şi să învioreze cola­ pentru consolidarea păcii în lume şi şi turc şi urmărind să influenţeze a- susţin că apartenenţa Greciei şi Tur­ lidarea păcii şi securităţii în Balcani
romîn ar aduce foloase concrete fie­ dornice să le vîndă. Există astfel con­ borarea interbalcanică". Asemenea a- pentru că la această înţelegere ar par- ceste hotărîri, anticipează un răspuns ciei la N.A.T.O. ar împiedica aceste ar aduce un serviciu de nepreţuit
cărei ţări balcanice în parte şi ar avea diţii ca ţările balcanice să-şi satisfa­ preoieri favorabile conţin şi ziarele al­ ticipa ţări cu sisteme politice diferi­ defavorabil. Asemenea manifestări ex­ ţări să dea un răspuns favorabil pro­ cauzei păcii în lumea întreagă. în­
o mare însemnătate internaţională. că reciproc necesităţile în proporţii baneze. te...“. In acelaşi sens, se exprimă şi primă fără îndoială dorinţele acele punerilor guvernului romîn. Dar Ro­ făptuirea în cadrul regiunii balcanice
Buna convieţuire în sectorul balcanic crescute faţă de trecut. ziarul polonez „Trybuna Ludu“, care cercuri care nu văd cu ochi buni nă­ mînia, după cum se ştie, face a unei colaborări rodnice între state
ar consolida securitatea la graniţele In Grecia şi Turcia, propunerile scrie: „Iniţiative de acest fel sînt, zuinţa popoarelor balcanice de a trăi parte din organizaţia Tratatului de cu orînduiri sociale diferite ar contri­
ţărilor balcanice, ar permite uşurare? De asemenea, s-au creat posibilităţi guvernului romîn sînt dezbătute şi după părerea noastră, cu atît mai im­ în pace şi prietenie. la Varşovia, ceea ce n-a împiedicat-o bui într-o măsură însemnată la orga­
poverii înarmări!or şi folosirea resur­ sporite pentru a lărgi mult legăturile comentate pe scară largă. Este de re­ portante, cu cît ele au fost luate în să se adreseze şi unor state membre nizarea unei colaborări similare pe
selor naturale pentru dezvoltarea eco­ ţărilor noastre în domeniul cultural, marcat că oameni politici din diferi­ condiţii în care ţările acestei regiuni In comentariile de acest gen revin ale N.A.T.O. cu cunoscutele propuneri plan general-european şi la crearea
nomiei naţionale şi ridicarea nivelului vizitele reciproce de oameni de artă, te grupări politice, reprezentanţi ai geografice aparţin unor sisteme inter­ îndeosebi cîteva obiecţrunu Se susţine în vederea realizării unei colaborări unui sistem de securitate general-eu-
de trai al populaţiei. Totodată re­ schimburile de experienţă tehnico-ştiin- diferitelor cercuri ale opiniei publice naţionale diferite. Polonia acordă o de către unele organe de presă că rea­ colective interbalcanice. Ce piedică ropeană.
alizarea unei înţelegeri balcanice ţifică, de profesori şi studenţi, turis­ au luat atitudine faţă de propunerile deosebită importanţă unor asemenea lizarea' propunerilor guvernului romîn s-ar putea ridica aşadar în calea par­
ar da posibilitatea ţărilor balcanice să mul. Aceasta va contribui la o mai Romîniei, exprimîndu-şi păreri fa­ înţelegeri regionale, iar iniţiativa ro- pentru dezvoltarea colaborării şi prie­ ticipării Greciei şi Turciei Ia o aseme­ Primirea favorabilă pe care popoa­
joace un rol mai activ în relaţiile in­ bună cunoaştere, la întărirea prieteniei vorabile. mînă poate conta de aceea pe spriji­ teniei între ţările din Balcani va în- nea colaborare, în care sînt interesate rele balcanice au făcut-o iniţiativei
ternaţionale, făcînd să sporească în şi respectului reciproc între popoarele nul nostru deplin". tîmpina piedici, întrucît în relaţiile toate ţările balcanice ? guvernului romîn este o dovadă că în
măsură însemnată aportul pe care fie­ v,Semnalez datoria noastră naţională dintre unele ţări balcanice există în Fără a renunţa la speranţa că scin­ conştiinţa acestor popoare îşi face tot
care dintre ele îl aduce la pacea lumii. noastre. — a declarat fostul ministru grec Şi în presa din Occident problemele prezent o serie de litigii. Experienţa darea ţărilor din Balcani şi din Eu­ mai mult loc înţelegerea intereselor
Leon Makos — de a nu trece cu ve­ ridicate ‘în mesajul preşedintelui Con­ vieţii internaţionale arată însă că ropa în grupări militare opuse va fi lor comune şi a necesităţii colaborării
Intensificarea relaţiilor multilaterale După cum se ştie, propunerile con­ derea puternica voinţă a înteegului po­ siliului de Miniştri al R.P.R. sînt viu rezolvama diferendelor —- în ve­ cîndva înlăturată şi înlocuită cu un interbalcanice. In ceea ce ne priveşte,
—economice, culturale, tehnico-ştiinţi- ţinute în mesajul preşedintelui Con­ por grec de a trăi în pace, în condiţii comeritate. „Iniţiativa guvernului ro­ derea căreia trebuie depuse eforturi sisţem general european de securitate, năzuinţa fierbinte a poporului rofnîn
fice etc. — pe care o preconizează siliului de Miniştri al R. P. Romîne mîn apare ca foarte importantă şi ilus­ neîncetate — nu poate constitui o con­ propunerea guvernului romîn porneşte şi ţelul pe care îl urmăreşte neabătut
guvernul romîn ar avea o influenţă au şi primit răspuns favorabil din par­ normale şi de colaborare cu toate po­ trează în mod clar eforturile între­ diţie prealabilă pentru strîngerea le­ de la situaţia existentă în momentul politica stalului romîn în Balcani este
pozitivă asupra economiei fiecărei tea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei prinse în vederea lărgirii colaborării găturilor şi intensificarea colaborării de faţă. Mesajul subliniază cu toată întărirea relaţiilor de bună vecinătate,
ţări, contribuind nemijlocit Ia dezvol­ şi Albaniei. Poporul romîn a salutat poarele vecine“. Arătînd că există o intre ţările balcanice, scindate în pre­ între state vecine din Balcani. Aşa claritatea că înţelegerea ţărilor balca­ colaborare şi prietenie între toate ţă­
tarea industriei şi agriculturii, la cu adîncă satisfacţie aceste' răspun­ zent în două blocuri“ — scrie ziarul cum se şi arată în mesaj, guvernul nice nu este menită să devină o gru­ rile balcanice fără deosebire de orîn-
prosperitatea gerţerală. suri. voinţă comună de a crea un climat cu francez „Le Monde“. romîn n-a pierdut din vedere că între pare opusă altor state din afara ei şi
unele state din Balcani există proble­ nici o piedică în calea dezvoltării prie­ duire socială, în interesul tuturor po­
Propunerile guvernului romîn au adevărat de pace care să permită o Interesul viu, susţinut pe care pro­ me nerezolvate. Oricare ar fi însă a- teniei acestor state cu celelalte state
punerile guvernului romîn l-au stîrnit ceste probleme litigioase, ele nu pot care nu fac parte din înţelegerea re­ poarelor acestor ţări, al păcii în Bal­
colaborare fructuoasă, ziarul „Messa­ împiedica realizarea unui contact mai gională a ţărilor balcanice.
ger d’Athenes" scrie : „Propunerea ro- se datoreşte caracterului lor practic, cani şi în lumea întreagă.
realist, izvorît djn necesităţile pro­
funde ale vieţii, faptului că ele cores­ (din „Scînteia")