Page 75 - 1957-09
P. 75
\ Biblioteca Cento,m j
.... . VH un.-1 - OAMENI Ş I COCSt PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢl-VA I
Guvernul U.R.S.S. *••*»*-
a hotărît să predea
...Ceasul al 17-lea. Uzina pre oameni, despre uzină, des
guvernului R.P.R. cocsochimică este învăluită de pre bucuriile şi necazurile ce
materialele de arhivă norişori suri de fum şi de va lei mai noi meserii din regiune,
care se află în păstrare pori albi de apă de la turnul meseria de cocsar.
de răcire, semn că o nouă şar — Schimbul de ieri a mers
în Arhivele de Stat jă de cocs a fost răcită. Coc- ca ceasul — aduse vorba mai
ale U.R.S.S. sarii, îmbrăcaţi in. salopete cer strul Costea, un tînăr robust,
MOSCOVA (Agerpres). — nite, înnegriţi pe faţă, mai tare cu faţa rotundă, cu un zîmbet
TASS an u n ţă: Consiliul de
Miniştri al U.R.S.S. a adoptat decît nişte veritabili coşari, a- discret in colţul buzelor. 287
hotărîrea de a preda guvernu
lui Republicii Populare Romî- leargă sus pe baterii, pe perva rezistenţă şi 60 tone peste plan
Miercuri 25 septembrie 1957 4 pagini 20 bani zul bateriilor, peste tot, după intr-un singur schimb. Frumos,
Anul IX. Nr. 854 treburi. Munca lor creatoare e nu-i aşa ?
în plină desfăşurare. — Cum să nu fie frum os!
ne materiale de arhivă, care In cabina aparatelor, tele Piloţii au fost bine comprimaţi,
se află în păstrare în Arhi LSI GlMffffBăPUS S O iniţiativă demnă fonul a sunat prelung. perioada de ardere a fost res
vele de Stat ale U.R.S.S.
Materialele de arhivă care de laudă — Alo, tovarăşe prim-încăl- pectată, răspunse şeful schim
zitor, care-i situaţia la bateria bului, tehnicianul Traian Va-
vor fi predate au o importan înainte vreme, exista o mare de l-a ? se interesă dispecerul. Ti- siu, mai mult pentru vizitator,
ţă de stat pentru Republica zordine în ce priveşte gospodărirea nărui prim-incălzitor, N. Ble- care se şi grăbi să-şi noteze
Populară Romînă şi sînt ex secţiei construcţii metalice din Combi jan, aruncă privirea în jurna intr-un carneţel noutăţile.
trem de valoroase pentru stu natul siderurgic Hunedoara. Peste tot
dierea istoriei ţării pe perioa se vedeau aruncate bucăţi de fier vechi, lul său, apoi transmise laco — Ce-o să se mai bucure
da 1911 —1944. electrozi risipiţi, murdărie, piesele gata
erau aşezate oriunde, în neorîriduială. nic : furnaliştii, adaugă Costea, cu
Aceste materiale cuprind Această lipsă de gospodărire a secţiei — Magistral = 265 , tirajul mîndrie în glas. Şi aşa ne mai
un mare număr de documente a dat de gîndit multor muncitori frun
ale diferitelor instituţii de stat taşi. Şi rodul preocupării muncitorilor 30 mm coloană de apă. pre dau ei peste nas cu rezistenţa..:.
ale Romîniei. faţă de ordinea de la locul lor de
muncă, n-a întîrziat să se arate. In- siune totală 130 mm. coloană — Şi totuşi noi am putea da
tr-una din zile, grupa sindicală con
dusă de tov. Ion Goleanu a anunţat apă, presiunea gazului în co mai mult cocs furnalelor, spu
iniţiativa luată: „Pentru cel mai cu
rat şi mai ordonat loc de muncă“. In lector 10 mm. coloană apă. can se şeful schimbului, uitîndu-se
aceeaşi zi, hotărîrea grupei sindicale a
tov. Ion Goleanu a ajuns la urechile titatea de gaz folosită 25.000 îngrijorat către rampă. Nu
tuturor muncitorilor.
m.c.lh. vreau să-mi apăr oamenii, dar
— Ei, ce ziceţi, ne angajăm în a-
ceastă întrecere ? — In regulă deci. Tovarăşe în chestia asta ei au mai pu
prim-incălzitor, comunică-mi la ţină vină. Tovarăşii dispeceri
Indici de utilizare — Mai încape vorbă... ai combinatului ne trimit cu
superiori Şi chiar a doua zi, întrecerea „Pen ora 18 situaţia următoare.
tru cel mai curat şi mai ordonat loc mare întîrziere vagoanele-auto.
La I.F.E.T. Orăştie s-au lichi de muncă“ a început cu mare însufle Şi aparatele moderne conti Aşa că de multe ori cuptoarele
dat de curînd primele două par ţire. In timpul liber, muncitorii au scos nuau să înregistreze cu preci mai nu pleznesc de cocs. dar
chete exploatate prin metoda „în fierul vechi, care era aruncat prin toate zie matematică situaţia de fapt. nu pot fi descărcate pentru că
trunchiuri de catarge“. colţurile şi l-au depozitat undeva a- sub supravegherea competentă rampa-i plină ca acum. Ce să
fară din secţie. a tinărului. cu ochi căprui, cu vă mai spun, dispecerii şi cei
In parchetul Ploştina, din ca faţa prelungă, îmbrăcat în pan de la transporturi ne fac de
drul sectorului Orăştie, s-a rea In cîteva zile, ordinea şi curăţenia taloni de doc şi cămaşă. în ca seori ceasuri amare.
lizat un indice de utilizare a ma a devenit stăpînă în toată secţia. Cu
sei lemnoase de 79 la sută faţă această ocazie, s-a făcut şi o bucurie rouri, prim-incălzitorul N. Ble- — Şi acu, ce-i de făcut ? în
de 46 la sută, prevăzut în actul oţelarilor. S-au strîns peste două va
de punere în valoare. Economiile ____ 1 m*****»«^ ** goane de fier vechi care le-au fost tri lan. O clipă de neatenţie din trebă Costea.
realizate prin obţinerea de sor mise la cuptoare. Desigur că şi în a- partea, lui ar putea fi fatală, — Mergi pe baterie sus, eu
timente superioare, se cifrează ceastă întrecere, ca şi în întrecerea în
valoric la suma de 9.009 lei. producţie, au fost mulţi fruntaşi. Orga datorită expansivităţii excesive mă duc să fac rost de vagoane,
S-au evidenţiat maistrul ma nizaţia de partid şi comitetul sindical
nipulant Adam Drăgoi şi şeful de secţie au felicitat îndeosebi echi a gazului de cocs. iar dumnealui pînă una-alta
sectorului, Gheorghe Susan. pele conduse de tovarăşii Gheorghe
Cuptorul nr. 5 de la oţe tăria S. M. a Combinatului siderurgic din Hunedoara a elaborat Furca, Ion Voina, Ion Papoi, Titus poate merge la maşina de şar-
In parchetul Dosul Spinului, de la 1 ianuarie la 19 septembrie a. c. 354 şarje rapide. La acest cuptor lucrează şi brigada lui Bartiş şi altele. Trei oameni s-au oprit jare.
din cadrul sectorului Cugir, s-au Şerban Dumitru. Această briga dă a dat în aceeaşi perioadă 85 şarje rapide şi 22T tone oţel
obţinut de asemenea realizări peste plan. Deşi curăţenia şi ordinea au fost în lîngă rampă In „Uzina mobilă“
frumoase. Faţă de 42 la sută in făptuite la toate locurile de muncă, în
dice. de utilizare a masei lemnoa IN C LIŞE U : Şerban Dumitru şi brigada sa, in faţa cuptorului nr. 5. trecerea „Pentru cel mai curat şi mai Pe pervazul bateriei l-a., lin Pe drept cuvînt acesta ar fi
se prevăzut .în actul de punere ordonat loc de muncă“, continuă. Mun gă rampa de descărcare, dol cel mai potrivit nume pentru
în valoare, s-a realizat un indi Minerii din U ricans fru n ta ş citorii de la construcţii metalice, sînt dora de bulgări, cenuşii de cocs, maşina de şarjare. Este o ade
ce de 76 la sută. La acest, sec hotărîţi să facă din se'cţia lor, cea mai
tor economiile realizate prin ob bine gospodărită secţie din combinat. din care se mai. ridicau încă vărată „uzină mobilă" şi a-
ţinerea de sortimente superioare,
ating suma de 15.125 lei. S-au pe ramură d e p ro d u c ţie aburi uşori, s-au oprit trei oa ceastă convingere se întăreşte
evidenţiat maistrul manipulant şi mai mult. cînd pătrunzi în
Traian Medrea şi Andrei Mă- meni. Doi, care sînt îmbrăcaţi interiorul ei. Tocmai sosise de
răndici, şeful sectorului.
PETROŞANI. —(de la redacţia zia neri fruntaşi, care au ţinut să ia par şurat pe baza unui plan de măsuri teh- în salopete înnegrite sînt, „de-ai la buncăr, încărcată cu semi-
lng. EUSEB1U ŞTEFAN rului »Steagul roşu“). te la această festivitate. Cei prezenţi casei", cum s-ar spune. Celă cocs şi cărbune. Mecanicul
au ascultat referatul expus de ing. nico-organizatorice just întocmit, la lalt, îmbrăcat intr-un costum principal Ion Sultan, o mină
Minerii de la exploatarea Uricani, M. Angelescu, şeful exploatării, în care
•cea mai tînără mină din Valea Jiu s-a vorbit despre rezultatele obţinute baza căruia au stat propunerile mun închis, părea un vizitator, dar de om, dar iute ca piperul, îm
lui, au sărbătorit un eveniment în de colectiv. Aşa după cum s-a arătat
semnat: înmîriareă Drapelului roşu de în referat, în primul semestru planul citorilor şi tehnicienilor fruntaşi, fap un vizitator obişnuit, care nu preună cu cele două ajutoare
producţie, transmisibil, al Ministerului producţiei globale a fost realizat în
Minelor şi C.C. al Sindicatului mun tului că această mină a reuşit să-şi
citorilor mineri, pentru rezultatele ex asigure cadre stabile de mineri, pre venea pentru prima oară aici. ale sale, mecanicii C. Hara-
cepţionale obţinute în întrecerea so
cialistă în primele 6 luni ale acestui cum şi faptului că în perioada apli Pe dată s-a încins între ei o GH. TAUTAN
an.
cării sistemului îmbunătăţit de salari discuţie vie, — chiar înflăcă
Sala clubului minier din localitate
devenise nelncăpătoare pentru marele zare şi normaré a muncii, colectivul rată am putea spune, —¦des-. (Continuare in pag. IlI-a)
t Inmînarea Drapelului^ minei mobilizat în întrecere de orga
nizaţia de partid, sindioat şi U.T.M.,
L roşu de producţie j a muncit cu mai mult avînt. Săpături arheologice în munţii Orăştiei
... . --*-e•• .<*- **•
Eforturile minerilor au fost răsplă
t transmisibil 1J
tite cu ocazia decernării drapelului şi
r
corespondent număr de mineri, tehnicieni şi ingi proporţie de 109,5 ia sută, iar planul .printr-o însemnată sumă’de bani, acor L3 12 iulie a. c., ca în fiecare tele Sfînt“, de care vorbesc au
de producţie la cărbune, în proporţie dată ca premiu. Din această sumă. an, şantierul arheologic de la torii antici, unde pînă acum —
¦ Magazinul „Alimentara“ nr. 26 din Petrlla este fruntaş pe raion. Dra- » de 105,4 la sută, extrăgîndu-se peste 47.880 lei au fost atribuiţi ca pre Grădiştea Muncelului şi-a înce Prof. R, Moidovan grupate într-un spaţiu restrîns
plan mai multe mii de tone de căr mii muncitorilor fruntaşi în producţie, put activitatea. — s-au descoperit 5 temple de
¦ pelul de fruntaş cîştigat de colectivul acestui magazin este o dovadă a mun- * bune. 20.520 lei pentru premierea fruntaşilor dese stadiul de civilizaţie şi cul dimensiuni diferite, cîteva dintre
din rîndui personalului tehnico-adml- Academia R.P.R., cu sprijinul tură în care se aflau dacii în ele, am putea spune, au propor-
^¦ cii sirguincioase a acestuia. O¦ Planul lucrărilor de deschidere, pre nistrativ, iar 102.600 lei vor fi folo partidului şi guvernului, a pla perioada secolului I.î.e.n. şi se ţii uriaşe.
gătiri şi betonări a fost realizat şi siţi pentru construirea unei case de nificat cercetări arheologice, de colul I.e.n.
L<>»¦¦«¦¦********************* ************ ***************? el : la deschideri în proporţie de 135,9 odihnă la Cimpul fui Neag. amploare necunoscută în trecut, Din incinta fortificată pînă Ia
la sută, la pregătiri 147,9 la sută, la în cetăţile dacice din munţii O- Cu fiecare campanie de săpă sanctuare, coboară un drum larg
betonări 186 la sută, excavîndurse si Inmînarea Drapelului de întreprin răştiei. turi cunoaştem tot mai multe pavat cu lespezi de calcar, im
betonîndu-se în plus mii de metri dere fruntaşă pe ramură de producţie, din istoria acestui popor eroic presionant- pentru orice vizitator.
cubi. Productivitatea valorică a fost a fost pentru colectivul minei Uri Aceste lucrări începute în care şi-a apărat cu îndîrjire li Şi acestea au fost distruse cu
realizată în proporţie de 109,7 la sută, cani un prilej de a-şl manifesta hotă 1924, dar fără să fie sprijinite bertatea. multă îndîrjire de către romani,
iar randamentele au fost depăşite cu rîrea de a munci cu noi puteri pentru în suficientă măsură, au fost re vrînd prin aceasta să împiedice
2,0 la sută. a traduce în viaţă politica partidului luate în 1949 pe scară mult mai Săpăturile din ultimii ani au regruparea dacilor, ceea ce n-au
şi guvernului. mare, lucrîndu-se după -un plan scos la lumină o nouă cetate putut face în timpul războiului
Un succes remarcabil au obţinut bine stabilit, alcătuit de Acade -— cea de pe Blidaru, care con din anii 101—102. In această in
minerii din Uricani pe primul semes Cu ocazia înmînării drapelului, mi mia R.P.R. De atunci, colectivul stituia un punct important în cintă de la Grădiştea Muncelu
tru în lupta pentru reducerea preţului nerii din Uricani au fost felicitaţi cu şantierului din care fac parte feţeaua strategică de apărare a lui, romanii au lăsat un detaşa
de cost al cărbunelui: ei au redus căldură şi îndemnaţi spre noi succese cercetători ai Filialei Academiei acceşului spre capitala Daciei li ment din legiunea a IV-a — Fla-
preţul de cost planificat cu 10,63 'ei de tov. William Suder din partea Mi din Cluj, membri ai corpului di bere, Sarmizegetusa regilor Bu- via Felix, cu misiunea de a in
la fiecare tonă de cărbune extrasă nisterului Minelor şi Combinatului car dactic de la universităţile „Vic rebista şi Decebal. Printre altele, terzice orice activitate dacică în
bonifer Valea Jiului, de tov. Ion Be- tor Babeş“ şi „I. Bolyai“, sub aci s-a descoperit o uriaşă cis aceşti munţi.
Realizările obţinute de minerii din renie din partea prezidiului C. C. al conducerea academicianului C. ternă menită să capteze apa iz
Uricani în primul semestru al anului, Sindicatului muncitorilor mineri şi de Daicoviciu, găsesc în fiecare an voarelor din jur, construită după In apropierea cetăţii de la
se datoresc în primul rînd faptului că tov. Mihai Zeleneac din partea Comi noi urme materiale care dove- normele unei tehnici destul de Grădiştea Muncelului, pe dealul
la această mină activitatea s-a desfă- tetului raional de partid Petroşani. avansate pentru acel timp. Mor
tarul este făcut din var cald, Rudele, la peste 1.600 m. altitu
s / v v " V ' V V V V y' ' V v V ' " cenuşă şi cărămidă pisată. dine, s-au descoperit locuinţe ale
(~ 7 n hala laminoarelor a Com- In hala lam inoarelor In faţa graficului Pe dealul Grădiştei, cum îl dacilor crescători de vite şi de
C' binatuiui siderurgic Hune numesc azi localnicii, la 1.200 oi. Aceste locuinţe au fost pă
doara, farmecul înserării are o Q c terminarea schimbului, m. altitudine, se întindea Sarmi răsite şi ele foarte probabil o-
nuanţă în plus, ceva aparte, =4^- luminătorii din schimbul zegetusa. Pe numeroasele terase dată cu cetatea.
care te predispune la o mută ale dealului s-au descoperit lo
admiraţie. Este la mijloc mul du-se cu el spre ¦valţurile la jei, în timp ce se plimbau fu — Dar de ce moale şi nu maistrului Constantin se adu cuinţe ale demnitarilor statului Recenta hotărîre a Consiliului
ţumirea sufletească care ţi-o o- minorului. Pe nişte role, lin- rioşi parcă pe role. Pe feţele tare ? intru eu în vorbă cu bă- naseră in faţa graficului. dac, unele dintre ele adevărate de Miniştri, care prevede cons
feră cu dărnicie clocotul mun goul fierbinte ajunse în sfîrşit oamenilor curgeau şiroaie de trînul I. Palinici, veteranul palate construite din lemn, ate truirea unei şosele asfaltate pînă
cii creatoare a laminoriştilor, la caja de blocuri. Manevrau sudoare, cămăşile erau de ase secţiei şi manevrant la val — Stăm bine, începu să-mi liere pentru confecţionărea unel la Costeşti şi declararea cetă
aceşti bravi modelatori ai lin- tul principal, V. Zăvălaş, a- menea ude. Puţin se sinchi ţuri. explice laminatorul Miclea. A- telor din fier, turnătorii pentru ţilor ca rezervaţie arheologică,
gourilor de oţel incandescente, păsă pe nişte manete şi litigo- seau însă laminoriştii de ra vem aproape 400 tone lamina bronz, ateliere de olari etc. Mare precum şi propunerea de a se a*
de culoare galben-roşietică, "are ul intră anevoie, în valţurile la diaţiile şerpilor de oţel incan — Ei, dragă tovarăşe, aşa-i te peste plan, de la începutul parte din acestea au fost distru menaja cabane turistice de că
răspîndesc radiaţii de căldură minorului. E poate un specta descent. Doar nu lucrau de-o la probă. Ii păcat să se strice lunii şi pînă în prezent. se pînă în temelii de un puternic tre C.C.S., este încă o dovadă a
dogoritoare. Hala este scăldată col unic, lupta aceasta dintre zi, de două la laminoare, ci oţelul scump, în caz că nu reu incendiu provocat de cel de-al interesului pe care îl acordă par
în lumină. Pe de-o parte ea oţel şi vatţuri, să vezi cum liti- de ani şi ani. Principalul era şeşte proba. Şi dădu drumul Ia — CU despre angajamentul doijea război dacic din anul 106 tidul şi guvernul nostru pentru
vine de la nenumăratele becuri, goul aleargă pe sub valţuri, ca grosimea lor să scadă cu valţuri la cele trei caje, să se în cinstea lui 7 Noiembrie, in e .'n . cînd s-a pus capăt vieţii cele mai frumoase monumente
iar pe cealaltă de la flăcările care-l strivesc fără cruţare, îl vreo 39 mm. ca ţa caja nr. 1 modeleze oţelul de probă. terveni maistiul lonescu, ştiţi înfloritoare ce se desfăşura aici
care ţîşnesc ca nişte limbi ro- frâm'lntă, îl lungesc... La fie de, finisare laminoriştii C. bine că l-am realizat de cîteva istorice, unice în felul lor în ţara
şietice, pe lîngă uşile cuptoare care trei minute un asemenea Mercur şi S. Boţii, să-i subţie- Maistrul lonescu se apropie zile. Cred că o să ne luăm un fo t aici s-a descoperit incinta
lor adinei. Totul privit în an lingou ia forma unei bare ze cu încă pe atit, după CUm nou angajament. noastră şi chiar în lumea în
samblu, pare o simfonie,' o lungi, care aleargă apoi parcă prevedea sta su l: pătrat 80 rhm. de bara incandescentă şi o mă sacră a dacilor, probabil „Mun
simfonie, ce-i drept, mai dură, înnebunită pe role, ca un şarpe sură minuţios cu compasul. — Nu stăm prea bine cu re treagă.
dar şi cu nebănuite subtilităţi. uriaş de foc. Se schimbă un profil ducerea rebuturilor, intră in
— La cald e bună. Să ve vorbă un laminator scund, cu
Marea încleştare dintre Ei, dar prin cite mai trebuie 0 înd se părea că munca se dem însă cum e la rece. Peste faţa înăsprită de foc. A fost
oţel, maşini şi oameni să treacă şarpele de foc pînă ' — desfăşoară cu şi mai mult ăteva minute o bucată de o- ta începutul lunii un mane
să devină produs finit. Sînt avînt, inginerul I. Voina, şe ţel, tăiată şi răcită, fu verifi
/Clmacara, condusă de Mi- multe, multe , operaţii şi chiar ful schimbului, însoţit de mais cată latură cu, latură. Nu se vrant nou care nu s-a des
^ h u ţ Gheorghe, se apropia din celé; mai.- importante. Să le trul lonescu, ajutorul vestitu admitea nici măcar o jumă
cu îndrăzneală de un cuptor a- enumerăm pj>; toate nu şi-ar a- lui maistru Constantin, al că tate de milimetru în plus sau curcat prea bine. Dar de cînd ,
dînc, înfăşurat în flăcări. La vea rostui Şi -totuşi ¦pe cîteva rui schimb de fapt lucra acum, în minus.
un semn al macaragistului, ci dădu dispoziţii noi. s-a întors Zăvălaş din conce
din ele nu le voim- 'omite. — Putem începe noul profil,
neva a deschis automat uşile — Schimbăm profilul, ?pu spuse inginerul Voina. Proba diu, lucrurile s-au pus din nou
Şerpii de foc, 'djustaţi la a reuşit 100 la sută. Şi ma
se inginerul. Dar băgaţi de sea caraua porni. cu un huruit pe roate. . ,.
foarfecă .hidraulică, ^alergau zgomotos să scoată din nou *
lingouri calde, de data aceasta .
Laminoriştii, mulţumiţi rde
rodnicia schimbului, se îndrep
tară spre vestiare. Schimbul
cuptorului. O lumină orbitoare spre o ţintă precisă, cdja nr. mă că facem un oţel special, din oţelul c el. mai special O următor luase deja lucrul in
se răspîndi dăndatâ de la flă 2, unde laminoriştii I. Miclea, pătrat 85. Cu ăsta •nu-i jucărie. tînără. pe nume Victoria Bur- primire. Afară, cerul era aco'-.
cările scăpate din strînsoarea V. Sirenschi şi prim-laminato- ¦ Dacă facem vreun rebut, ne ciu, măsură temperatura lin perit de o mantie albastră, în-'
cuptorului. Macaraua îşi în rul Gézu Cozma, îi aşteptau Lcostă de ne ustură.- goului incandescent pornit pe stelată. Combinatul învăluit
tinse ghearele şi scoase, ca pe înarmaţi cu nişte chei lungi, f; — Adu un lingou de oţet. role, iar după ce se uită la gra de nori groşi de fum. luminat
daţiile pirometrului, făcu semn feeric de sute de becuri şi de
o păpuşă, un lingou incandes puţin obişnuite prin dimensiu moale pentru probă, spuse manevrantului principal V. Ză flăcări, părea un decor fenne-
cent de vreo 3.000 kg. Victori nile lor. îi suceau, îi învîrteau maistrul lonescu, macaragis- vălaş că poale începe lamina cătoi de basm. — Nu vi s-a depus vreun proiect de copiat, sigur şi fără
oasă, îl luă pe sus, îndreptîn- în măselele incasabile ale ca- tului. rea. GELU POLEAC riscuri?. •
HOs- ’ 1
* X \j A a V / W v A u v / W v 'V v v ’ \7
